Chì sò trè benefizii di l'Amore di Diu?

Outline:

L'amore senza ubbidienza hè ipocrisia
L'ubbidienza senza amore hè schiavitù
Amore + ubbidienza = veru amore per u Signore Ghjesù Cristu.
Ne stai?

Rumani 1: 1

Quale hè Ddiu?

  • A cridenza hè u tema principale di i Rumani
  • L'amore hè u tema principale di l'Efesini
  • A speranza hè u tema principale di Tessalonicesi

A frasa "Diu hè amore" si presenta solu duie volte in tutta a Bibbia, stabilendu a so verità è tramindui sò in I Ghjuvanni 4.

1 John 4
8 Quellu chì ùn ama ùn cunnosce micca Diu; per Diu hè amore.
16 È avemu cunnisciutu è cridutu l'amore chì Diu hà per noi. Diu hè amore; è quellu chì stà in amore stà in Diu, è Diu in ellu.

L'amore hè a natura stessa di Diu. Hè ciò chì li face quale ellu hè. Diu hè amore in a so forma più cumpleta.

I Ghjuvanni 1: 5
Questu hè u missaghju chì avemu intesu dìssenu cun ellu, è dichjarà cusì Ddiu hè lume, è in ellu ùn ci hè nunda di bughjura à tuttu.

Salmi 103
1 Benedisci u Signore, o mo ànima; è tuttu ciò chì hè in mè, benedite u so nome santu.
2 Benedisci u Signore, O la mio ànima, è vi scurdate micca tutti i so sviluppi:

3 Quale forgiveth tutti i to anderebbe; chì healeth tutti i to malatie;
4 Quale cambia a vostra vita da a distruzione; Quellu chì hà cunvalùtu cù cose è misericòrdia;

5 Quellu chì satisfà a vostra bocca cù cose belle; tantu chì a vostra ghjuventù hè rinnuvata cum'è quella di l'aquila
6 U Signore executeghja a ghjustificazione è a ghjustificazione per tutti quelli chì sò oppressati.

7 Ellu hà fattu cunnosce i so modi per Mosè, i so atti à i figlioli di Israele.
8 U Signore hè misericurdiale è gracious, lento à l'ingerimentu, è incantevule in a misericòrdia.

9 Ùn hè sempre chiaru: Ùn ellu guarda a so còllera per sempre.
10 Ùn hà micca trattatu cun noi dopu à i nostri piccati; nè ricumpinsata per noi cum'è e nostre iniquità.

11 Perchè cumu u celu hè alta sopra a terra, cusì grande hè a so misericòrdia per quellu chì u teme.
Cum'è u livanti hè da u punenti, finu à quì hà eliminatu i nostri transgressioni di noi.

Dice à u livante è à u punente perchè s'è vo site nantu à l'equatori è andate à u nordu o à u sudu, finirete à u polu nordu o sudu, è s'è vo seguite esattamente a stessa strada, finirete per andà in a direzzione opposta ! In altri palori, i vostri peccati seranu ghjittati in faccia.

Ma s'è vo andate à est o punente, andarè in quella direzzione per sempre è l'est è u punente ùn si scontranu mai. In altri palori, Diu ùn ti rimetterà mai più i vostri peccati in faccia perchè ellu hà pardunatu è scurdatu.

Durante tutta a storia, assai cose nantu à a terra sò cambiate, ma l'amore di Diu per l'umanità ùn hè mai cambiatu.



QUALITÀ DI L'AMORE DI DIO
nomu Catigurìa Spiegazione
sumere Limiti Ùn ci hè micca limitazione o restrizioni
Mondu tempu Passatu, presente è avvene, ùn fermerà mai in nisun puntu di u tempu
Fathomless Comprehension Impussibile per a mente umana di capisce pienamente
E senza mancanza Size Troppu grande o grande per esse misuratu



Queste 4 qualità di l'amore di Diu ùn tenenu mancu contu di e 14 caratteristiche di l'amore di Diu elencate in I Corinzi 13 ...

I Corintini 13 [Bible amplified]
4 Amori dura cun pacienza è serenità, l'amuri hè amatu è pensativu, è ùn ci hè micca ghjilosu o invidioso; L'amuri ùn presila senza è orgogliu o arroganti.

5 Ùn hè micca persone; ùn hè micca persunale, ùn hè micca pruvucatu (nè mancu sensibule è fiducia); Ùn si ne scurdà micca un passatu bellu.

6 Ùn si ralleghe à a injustizia, ma si regia cù a verità [quandu u dirittu è a verità impedan].

7 L'Amore cuntene tutte e cose [inveci di ciò chì venga], credi chì tutti i cose [chì aspittàvanu u megliu in ogni uno], aspetta chì tutte e cose [restante firmatu durante i tempi difficiuli] dura per tutte e cose [senza umbilicalu].

8 L'amore ùn falla mai [ùn fridhe mai nè persone].

7 in a Bibbia riprisenta a perfezione spirituale. Hè per quessa chì l'amore di Diu hà 14 caratteristiche perchè u so doppiu amore, chì hè a perfezione spirituale stabilita.

Rumani 5: 5
È a so speranza ùn vargugnarà. Perchè l'amore di Diu hè spargugliatu in u nostru cori per u Spìritu Santu [rigalu di u spiritu santu] chì hè datu per noi.

Prima, avemu bisognu di riparà unepoche di cose in stu versu ...

A parolla "u" hè stata apposta aghjunta à a bibbia è ùn si trova micca in i testi grechi da i quali hè stata presa a Versione King James.

Siconda, a frasa "Spiritu Santu" vene da a radica parolle greche hagion pneuma, chì hè megliu traduttu "spiritu santu", riferendu à u donu di u spiritu santu chì avemu ricevutu quandu nasceremu di novu.

In u terzu postu, a frasa "capannone à l'esteru" significa letteralmente "versatu". Immaginatevi solu in una calda è umida giornata d'estate è state pigliendu una grande bevanda rinfrescante di l'amore perfettu di Diu.

Ghjè quì hè una traduzzioni assai più precisa di i Rumani 5: 5:

È a speranza ùn face micca vergogna; perchè l'amore di Diu hè versatu in i nostri cori da [u donu] di u spiritu santu chì ci hè datu.

Tuttu què pò esse verificatu in l'interlinea greca 

Chì ghjè l'amore di Diu?

I Ghjuvanni 5
1 Quellu chì crede chì Ghjesù hè u Cristu hè natu di Diu: è ogni unicu chì hà amatu chì hà degnatu à u predilettu ancu questu quì hè ghjuntu di ellu.
2 Cusì sapemu chì avemu amatu i zitelli di Diu, quandu amemu u Diu, è guardemu i so cumandamenti.
3 For questu hè l'amore di Diu, chì guardemu i so cumandamenti: è i so cumandamenti ùn sò micca gravi.

Questu va ben oltre i dece cumandamenti chì sò stati dati à l'Israele. Ancu se ùn li viulemu, ci hè assai di più per noi in questa era di grazia.

Se eru Buzz Lightyear, diceraghju: "à I John è oltre !!!"

Ghjesù Cristu hà condensatu e centinaie di leggi di l'anticu testamentu finu à solu 2 - Amate Diu è Amate u vostru prossimu cum'è sè stessu.

Matthew 22
36 Maestru, chì ghjè u grande mandatu in a lege?
37 Ghjesù disse à Ghjesù: Tridite u Signore u to Diu cù tuttu u vostru core, è cù tutte e to ànima, è cun tuttu u mo core.

38 Questu hè u primu è grandu mandatu.
39 È u sicondu hè sìmulu à quellu chì ti darà u to cumpagnu.

40 In sti dui cumandamenti impiccà tutte e lege è i prufeti.

Qualessu sò certi mandalli di Diu per U US?

Efesini 5
2
è caminari in amoreCum'è Cristu hà amatu ancu, è hà datu per noi una offerta è un sacrifìziu à Diu per una savore dolci.
8 Perchè vi era à volte bughju, ma ora site luce in u Signore: camminanu comu figlioli di luce:
15 Vede dunque chì voi caminarii circustrariamenteÙn cum'è prugettu, ma cum'è sàviu,

Sti versi ùn parlanu micca di caminari fisicu, ma di marchjà metaforicamente; in altri palori, campà a vostra vita in amore, in luce è circunspectly.

Eccu a dinamica di cumu sti versi sò intrecciati:

Galiziani 5: 6
Perchè in Ghjesù Cristu, nè a circuncisione ùn vale nunda, nè l'incircuncisione; ma fidi [credendu] quale travaglia [da a parola greca energeo = hè energizata] da l'amore.

Allora l'amore perfettu di Diu energiza a nostra credenza. Grammaticalmente parlante, questu hè un verbu è i verbi sò parolle d'azzione, allora chì facemu?

L'amore di Diu in u nostru core ci anima à camminà in a luce di u Signore.

Salmu 119: 105
A to parolla hè una lampada à i mo pedi è una lume à u mo modu.

Pruverbi 4: 18
Ma a strada di u ghjustu hè cum'è a luce splendente, chì brilla sempre più finu à u ghjornu perfettu.

Una volta chì facemu cusì, pudemu applicà a saviezza infinita di Diu in modu chì pudemu vede spiritualmente un pienu 360 gradi in tuttu u circondu senza punti cechi.

Efesini 6: 10
Infine, i mio fratelli, èssiri forti, in u Signore, è a putenza di a so putiri.

Colossians 3: 12
Vestiti dunque, cum'è eletti di Diu, santi è amati, viscere di misericordia, di buntà, di umiltà di mente, di mansuetudine, di pacienza;

I Tessalonici 4: 11 [Bible amplified]
è per fà a vostra ambizioni di campà in silenziu è in pacificu, è di mente di i vostri affari è di travaglià cù e to mani, cum'è noi chì hà direvenu,

I Ghjuvanni 3
22 Qualchissia chì dumandemu, avemu ricevutu d'ellu, perchè guaremu i so cumandamenti, è fà e cose chì sò aggraditi in vista.
23 È questu hè u so mandatu, Cumu avemu cridutu in nome di u Figliolu Ghjesù Cristu, è amanu l'altri, cum'è Ghjesù hà datu un mandatu.

Cum'è a Ghjuvanni I 5: 3 hà dichjaratu chì ùn sò micca grossi!

3 DI I TANTI BENEFICI DI L'AMORE DI DIO

L'Amore di Diu scaccia a paura

I Ghjuvanni 4: 18
Ùn ci hè scantu in amore; Ma l'amore perfettu cast out fear: perchè u timore timore. Quellu chì timia ùn hè micca perfisu in amore.

Cumu stu travagliu?

II Timoteu 1: 7
Di Diu, nun ci hà datu u spìritu di lu scantu; ma di lu putiri, e di l 'amuri, e di na menti sonu.

  1. A putenza di Diu supera l'ultima fonte di a paura, chì hè u diavulu
  2. L'amore di Diu caccia a paura stessa
  3. A mente di u sensu di u Cristu impedisce u scantu di turnà

A soluzione di Diu à a paura hà 3 parte perchè 3 in a Bibbia hè u numeru di cumpletezza.

In riferimentu à u puntu # 1 sopra, in u KJV, a parolla "superatu" hè aduprata in I Ghjuvanni 3 volte, [ligata solu cù u libru di l'Apocalisse], chì hè più cà qualsiasi altru libru di a Bibbia.

Tuttavia, quandu guardate u testu grecu, uttenite una stampa assai diversa. A parolla "superatu" vene da a parolla greca "Nikao" [a forma verbale], chì hè aduprata 6 volte solu in I Ghjuvanni [in grassettu è in itàlicu]:

I Ghjuvanni 2: 13
Averaghju scrittu à voi, paisani, postu chì avete cunnisciutu quellu chì hè di u principiu. Scrivu à voi, i ghjovani, perchè vo avete vintu u gattivu. Averaghju scrittu per voi, picciriddi, postu chì avete cunnisciutu u Patre.

I Ghjuvanni 2: 14
Aghju scrittu à voi, paisani, postu chì avete cunnisciutu quellu chì hè di u principiu. Aghju scrittu à voi, omi ghjovani, perchè site u vostru forte, è a parolla di Diu stà in ellu, è vo avete vintu u gattivu.

I Ghjuvanni 4: 4
Sò di Diu, picciriddi, è avè superatu elli: perchè più grande hè quellu chì ghjè in voi, da ellu in u mondu.

I Ghjuvanni 5
4 Perchè hè natu di Diu vende u mondu: è questu hè a vittoria chì vende u mondu, ancu a nostra fede.
5 Quale hè quellu chì vene u mondu, ma ellu chì crede chì Ghjesù hè u Figliolu di Diu?

Ci hè un mutivu perchè I Ghjuvanni 4:18 si trova prima di Ghjuvanni 5:5 è questu hè chì ùn pudemu micca vince u mondu, salvu chì ùn scacciemu prima a paura cù l'amore perfettu di Diu, chì hè di rializà i so cumandamenti à noi.

Alcune grandi acronime per FEAR.

  1. Evidenza falza apparisce reale
  2. A paura spiega e risposte asinine
  3. [Will tu] Face tuttu è corre o
  4. Face tuttu U Rise
  5. Fear Evades Risposte Autoritariu
  6. A paura aggrava a Risposta di l'Amigdala
  7. A paura elimina a razionalità attiva
  8. Congelate a Risposta Analitica Essenziale

Da wikipedia nantu à l'amigdala: Dimustratu per fà un rolu primariu in u processu di a memoria, a decisione è e risposte emotive (cumprese Titre, ansietà è aggressione), l'amigdalae sò cunsiderate parte di u sistema limbic.

Sicondu Chris Voss, anzianu capu di negoziazioni di ostaggi per l'FBI, quandu avete a paura, l'amigdala sguassate u cerebrum, a parte più impurtante di u cervellu chì avemu bisognu di piglià boni decisioni.

U cerebrum hè induve processemu a cunniscenza; vale à dì a parolla di Diu! Allora hè per quessa chì avemu bisognu di l'amore di Diu per caccià u timore in modu chì avemu una mente sana per piglià decisioni sane per avè a vittoria in ogni situazione.

Hè per quessa chì ogni decisione basata nantu à l'emozioni negative cum'è a paura, a rabbia, a vendetta, ecc., andate in u sudu è finiscinu in dispiaci, è continuate à dumandà sè stessu, "perchè l'aghju mai fattu?"

Diu hà fattu l'omu perfettu, ma in Genesi 3, ci hè stata a caduta di l'omu induve u diavulu avia pigliatu è divintatu u diu di stu mondu è hà corrottu tuttu ciò chì puderia, cumpresa a natura di l'omu.

Hè quì chì entranu e risorse di Diu, chì ci permettenu di superà e carenze innate cum'è una amigdala difettu.

Definizione di "superatu"
Concordanza di Strong # 3528
nikaò: cunquistà, impone
Parti di Speech: Verb
Ortografia Fonetica: (nik-ah'-o)
Definizione: Conquistere, sò victorious, vendu, impone, sottumette.

HELP Studi di letteratura
3528 nikáō (da 3529 / níkē, "vittoria") - currettamente, cunquistà (superatu); "'Per trascinà a vittoria, esce vittoriosu.' U verbu implica una battaglia »(K. Wuest).

A parolla greca Nikao vene da a parola radica "Nike", chì hè ancu una famosa impresa chì faci scarpi di sport.

A parolla greca "nikao" hè aduprata 18 volte in u libru di l'Apocalisse, più cà qualsiasi altru libru di a Bibbia. Hè assai appruvatu postu chì Diu hà a vittoria finale à a fine.

L'Amore di Diu copre una mansa di peccati

1 Peter 4: 8
È sopratuttu di e cose avete una carità fervente entre voi stessi; per carità serà cose a multitùdine di peccati.

E frasi "carità fervente" è "carità" sò a stessa parola greca agape, chì hè l'amore di Diu.

Sta parolla "cuprendula" vene da a parolla greca kalupto chì hè aduprata 8 volte in a bibbia è 8 hè u numeru di risurrezzione, rinnovu è quellu chì abbonda di forza.

Ùn duvemu micca campà in culpabilità, cundanna, rigrettu o paura chì qualcunu possa scopre ciò chì avemu dettu o fattu.

Isaiah 55
8 Di u mo core ùn sò micca i vostri pinsamenti, nè sò i vostri versi u mio manere, dice u Signore.
9 Per cum'è i celi sò supiriuri a terra, cusì sò i mo manere altu chè u vostru modi, è u mio core chè u vostru core.

L'amore di Diu hè accussì putente chì pò ammuccià un multitùdine i peccati

Now chi l' un modu megliu di campà.

L'Amore di Diu energizeghja a nostra cridenza

Galiziani 5: 6
Perchè in Ghjesù Cristu, nè a circoncisione ùn hà nunda, nè l'incircuncisione; ma a fede chì opera per amore.

A parolla "fede" crede.

Definizione di "worketh":
HELP Studi di letteratura
1754 energéō (da 1722 / fr, "impegnatu in", chì intensifica 2041 / érgon, "travagliu") - currettamente, energizà, travagliendu in una situazione chì u porta da un stadiu (puntu) à l'altru, cum'è una corrente elettrica energizante un filu, purtendu lu à una lampadina chì splende.

A causa di l'amore illimitatu, infinitu, insondabile è senza misura di Diu chì energizza a nostra credenza, avemu letteralmente a capacità di crede ogni versu in a Bibbia è vede i benefici in a nostra vita. Hè per quessa chì pudemu fà tutte e cose per mezu di Cristu chì ci rinforza [Filippesi 4:13]

Efesini 1: 19
E quale hè a grandezza superiore di u so putere à noi chì guardi chì crèdenu, secondu u travagliu [energizante] di u so putere putente,

Efesini 3
19 È cunnosce l'amore di Cristu, chì passa [supera] a cunniscenza, affinchì siate pieni di tutta a pienezza di Diu.
20 Orbè, à quellu chì hè capaci à fà di più nantu, sopra tuttu chiddu chi avemu dumandu, o pensu, secondu à u putere chì worketh à noi,

In u versu 19, a parolla "passa" significa in realtà: supera,

Concordanza di Strong # 5235
huperballó: to throw over or beyond, to run beyond
Parti di Speech: Verb
Ortografia Fonetica: (hoop-er-bal'-lo)
Definizione: I surpass, excel, exceed, transcend.

HELP Studi di letteratura
5235 hyperbállō (da 5228 / hypér, "al di là, sopra" è 906 / bállō, "lancia") - currettamente, lancia al di là; (figuratu) supranendu (trascendendu); excel, excede ("esse eminenti").

Perchè avemu a mente di Cristu è l'amore illimitatu di Diu energizendu a nostra credenza chì trascende a nostra mente, pudemu crede ancu al di là di ciò chì pudemu pensà o dumandà ...

Hè bisognu à pena?

3 cose sorprendenti chì avemu bisognu di sapè nantu à l'ipocrisia

A parolla greca anupokritos [Strong # 505] hè aduprata 6 volte in a Bibbia, u numeru di l'omu chì hè influenzatu da u mondu chì hè gestitu da Satanassu, u Diu di stu mondu.

Anupokritos hè ancu scumpartutu in u prefissu a = micca è hypokrínomai, per agisce cum'è ipocrita.

Questu significa simpliciamente, "ùn agite micca cum'è un ipocrita!"

  • Avemu da manifestà l'amore di Diu senza ipocrisia [Rumani 12: 9]
  • Avemu da crede a parolla di Diu senza ipocrisia [I Timuteu 1: 5]
  • A saviezza di Diu hè senza ipucrisia [Ghjacumu 3:17]

Rumani 12: 9
Chì l'amore sia senza dissimulazione [anupokritos >> ipocrisia]. Odia ciò chì hè male; attaccà à ciò chì hè bonu.

In u cuntestu di u versu 9, pudemu vede chì l'ipocrisia hè male.

Questu hè verificatu in Matteu 23 induve Ghjesù Cristu hà chjamatu i cattivi capi religiosi ipocriti 8 volte.

I Timoteu 1: 5
Avà a fine di u cumandamentu hè a carità da un core puru, è da una bona cuscenza, è di fede [cridendu] senza finta [anupokritos >> ipocrisia]:

James 3: 17
Ma a saviezza chì hè da sopra hè prima pura, dopu pacifica, dolce, è faciule da intrattene, piena di misericordia è frutti boni, senza parzialità, è senza ipocrisia [anupokritos >> ipocrisia].

SARUN

  1. A Biblia dice duie volte chì Ddiu è l'amore, chì stabilisci
  2. Diu hè luce è ùn cuntene mancu un bughju
  3. L'amore di Diu hè Senza Limitu, Infinitu, Inutile è Senza Misura
  4. L'amore di Diu hè di fà ciò chì Diu ci cumanda di fà, chì sò assai megliu è vanu al di là di i 10 cumandamenti. Buzz Lightyear diceria: "à I John è oltre !!"
  5. Solu 10 di i cumandamenti di Diu scritti direttamente per noi sò:
    1. Amate l'altri cù u so amore perfettu [I Ghjuvanni 3:11]
    2. Camminate in amore [Efesini 5:2]
    3. Camminate in luce [Efesini 5:8]
    4. Camminate cun prudenza [Efesini 5:15]
    5. Siate forte in u Signore [Efesini 6:10]
    6. Rivestite di misericordia, di bontà, di umiltà di mente, di mansuetudine è di longa pazienza [Colossians 3:12]
    7. Cridite in u nome di u Figliolu di Diu, Ghjesù Cristu [I Ghjuvanni 5: 5, 10]
    8. Vive tranquillamente è in pace [I Tessalonicesi 4:11]
    9. Curendu i vostri affari [I Tessalonicesi 4:11]
    10. U travagliu cù e vostre mani [I Tessalonicesi 4:11]
  6. In II Timuteu 1: 7, a dinamica di u putere di Diu, l'amore è a mente sana sò questi:
    1. A putenza di Diu supera l'ultima fonte di a paura, chì hè u diavulu
    2. L'amore di Diu caccia a paura stessa
    3. A mente di u sensu di u Cristu impedisce u scantu di turnà
  7. L'amore di Diu dà energia à a nostra fede [Galati 5:6]
  8. L'amore di Diu copre una multitùdine di peccati [I Petru 4: 8]
  9. L'amore di Diu scaccia u timore [I Ghjuvanni 4:18]
  10. Avemu da manifestà l'amore di Diu senza ipocrisia [Rumani 12: 9]
  11. Avemu da crede a parolla di Diu senza ipocrisia [I Timuteu 1: 5]
  12. A saviezza di Diu hè senza ipucrisia [Ghjacumu 3:17]
FacebookTwitterMihaelaAgriculture rss
FacebookTwitterserata inpaysage pinterestMihaelaemail

Connessione biblica: un sunesi di capiscitu

Cù capigliu 1,189, 31,000 + versi è più di 788,000 parole in a Versione di u Ghjovanu Duvalu di a Biblia, ci sò quasi parechji cumminzioni di parole, di frasi è di cuncetti per apprendre da.

In fattu di fattu, a parola greche sunesis hè aduprata 7 in a biblia è 7 hè u numeru di a perfezzione spirituale.

Hè traduttu "capiscitura" in Colossenses 1: 9

Colossians 1: 9
Per questa causa ancu noi, postu chì u ghjornu hà avemu intesu, ùn cessà micca di pricà per voi, è di vugliu chì pudete esse fillutu da a cunniscenza di a so vulintà in tutte saviezza è spiritualità capiscitura;

Avà verificate a so definizione:

un corpu, entendre
Ughjettu: una pratica in a mente, da induce: intelligenza, discernmentu praticali, intelligettu.

HELP Studi di letteratura
Cognate: 4907 sýnesis (da 4920 / syníēmi) - beni, fatti unificati per un'ecumpenziu olisticu, ie raghjunamentu sintetizatu chì unisci implichiu (indiretti) e verità per a comprenda. Vede ancu a 4920 (sinī).

Per u credente, questu "cunnessa i punti" per mezu di un raghjunamentu santificatu, induttivu (fattu sottu à Diu). Stu usu pusitivu di 4907 / sýnesis ("capiscitura sintetizata") si faci in: MK 12:23; Lc 2:47; Ef 3: 4; Col 1: 9,22; 2 Tim 2: 7.

Questa parolla sunesis hè stata aduprata in a literatura greca per discrreme u prucessu di 2 fiumi più chjucchi chì sò catturati per formar un fiume più grande.

Parlà di e cunnessione è di novu capitu di a parolla di Diu è a vita stessa!

Aghju una lista crescente di versi di a Bibbia è e sezioni di l'Scrittura chì anu una certa associazione parallela inseme in modu chì pudete fà novi cunnessione è avè una nova luce spirituale per custruisce u vostru scopu è a capiscitura di a parolla.

Galatians 6
7 Ùn devenite micca; Diu ùn hè micca burlatu: perchè qualchissia chì hà truvatu un omu, quellu chì hà da manghjaraghju ancu.
8 Perchè solu à a so carne, da a carne raccamandà a corruzzione; Ma ellu chì hà di truvà à u Spìritu di u Spìritu ripiglia vita eterna.
9 È ùn deve esse stati disprezzamenti in fine: perchè in u tempu degamu noi racogli, sè micca avè micca debbuli.

Ose 10
12 Seminate à voi stessu in ghjustizia, cugliete in misericordia ; rumpia a to terra incolta: perchè hè u tempu di cercà u Signore, finu à ch'ellu vene è piove a ghjustizia nantu à voi.
13 Avete aratu u male, avete cugliettu iniquità ; avete manghjatu u fruttu di a minzogna: perchè avete fiducia in u vostru modu, in a multitùdine di i vostri putenti.



Attu 17
5 Ma i Ghjudei [Judei] chì ùn crèdenu micca, mossi d'invidia, piglionu à elli certi sburdinati di l'omi vili, radunò un gruppu, fece un tumultu in tutta a cità, è assaltu a casa di Ghjasonu è cercanu di portali fora à u populu.
6 È ùn li truvò micca, attiravanu Ghjasonu è certi fratelli à i capi di a cità, gridendu : girannusi u mondu sottusopra sò ghjunti ancu quì;

Salmi 146: 9
U Signore prutege i straneri; Ghjesù resplendite l'oreille è a vedova: ma a via di i gattivi turneth upside down.

A causa di a figura di discorsu idioma di permessu, Diu permette di i modi di i gattivi per esse rivolti. Sò solu cugliendu ciò chì anu cusitu.

I gattivi accusanu falsamente u pòpulu di Diu di pruvucà u prublema, quandu in realtà, era Satanassu chì travagliava à traversu i gattivi in ​​tuttu. In altri palori, i gattivi accusanu u populu di Diu di ciò chì sò culpèvuli di elli stessi.



James 1: 1
Ghjacumu, un servitore di Diu è di u Signore Ghjesù Cristu, à e dòdeci tribù chì sò sparpati fora, salutati.

I Petru 1: 1
Petru, apòstulu di Ghjesù Cristu, à i stranieri spargugliati in u Pontu, in Galazia, in Cappadocia, in Asia è in Bitinia,

In Ghjacumu 1: 1, i paroli inglesi "sò spargugliati à l'esteru" è in I Petru 1: 1, a frasa "dispersi in tuttu" sò a stessa parola greca diaspora, chì significa literalmente a dispersione. Si riferisce à i Ghjudei chì sò stati dispersi in tuttu l'imperu Rumanu, per via di a persecuzione.



Isaiah 24
14 Alzaranu a so voce, canteranu per a maestà di u Signore, grideranu da u mare.
15 Per quessa, glorificate u Signore in u focu, ancu u nome di u Signore Diu d'Israele in l'isule di u mare.
16 Da l'estremità di a terra avemu intesu canti, ancu gloria à i ghjusti. Ma aghju dettu: A mo magrezza, a mo magrezza, guai à mè ! i venditori traditori anu trattatu tradimenti; Iè, i venditori traditori anu trattatu assai tradimenti.

Isaia 24:15 menziona a glorificazione di Diu in u focu.

Attu 2
3 è quelli parechji clovene lingue cum'è di focu, è si pusò nantu à elli.
4 È eranu tutti riimpiuti di u Spìritu Santu, è hà cuminciatu à parlà cù altre lingua, cum'è l'Spìritu l'hà datu.

U ghjornu di Pentecoste menziona u focu è parlà in lingue, chì hè una manera di glurificà à Diu.

Isaia 24:16 menziona i canti è l'estremità di a terra.

Atti 1: 8 ammenta a stessa frasa esatta, "l'estremità di a terra" in u cuntestu di parlà ancu in lingue.

Atti 1: 8
Ma riceve u putere, dopu l U Spìritu Santu [u rigalu di u Spìritu Santu] hè ghjuntu annantu à voi: è sarete tistimunianzi per mè in Ghjerusalemme, è in tutta a Ghjudea, è in Samaria, è finu à l'estremità di a terra.

In cunnessione cù questu, I Corinthians cita u cantu cun intelligenza è u cantu in lingue, chì glurificà à Diu per via di a manifestazione di u rigalu di u spiritu santu chì parla in lingue.

I Corinti 14: 15
Chì ghjè tandu ? Pregheraghju cù u spiritu, è pregheraghju ancu cù l'intelligenza : canteraghju cù u spiritu, è canteraghju ancu cù l'intelligenza.

In cunnessione cù questu, fighjate à II Timothy!

II Timoteu 1: 6
Perchè aghju pututu in memòria chì spinciarete u rigalu di Diu, chì hè in tè da a messa di e mo mani.

A frasa, "chì suscitassi" hè l'unica parola greca anazópureó, chì significa "accede di novu; Accidu u focu, aviva a fiamma di ".

U rigalu di Diu hè u rigalu di u spiritu santu. Ci hè solu un modu per suscitarà quellu rigalu, per manifestà quellu putere spirituale in l'internu, è questu hè di parlà in lingue.



Atti 13: 11
È avà, eccu, a manu di u Signore hè nantu à tè, è sarete cecu, ùn vedianu u sole per una stagione. Sùbitu, casca nantu à ellu una brume è una scuru; è andò circà à circà parechji per capisce cù a manu.

In questu versu, l'apòstulu Paul avia operatu e manifestazioni di u spiritu santu è scunfittu Elymas u sorcerer, chì era un zitellu di u diavulu.

II Petru 2: 17
Quessi sò pozzi senza acqua, nuvuli chì sò purtati cù una tempesta; à quale a nebbia di a bughjura hè riservata per sempre.

Hè interessante per nutà chì u zitellu di u diavulu in l'Atti 13 hè statu scunfittu è hà sperimentatu una nebbia è una bughjura è i zitelli di u diavulu in II Petru sò riservati ancu per a nebbia di a bughjura.



Rumani 1: 23
E cambiò a gloria di u Diu incurruptable in una figura fatta cum'è l'omi corruptibili, è à i pani, è i bisti salvatichi, è i rèttili.

I Petru 1: 23
Esse nascitu novu, micca di servitori corruptible, ma di incorruptibile, da a parolla di Diu, chì vende è si mantene per sempre.

A parolla "incorruptible" in Rumani 1:23 hè a stessa parola greca cum'è a parolla "incorruptible" in I Petru 1:23. Semu nati da a sumente spirituale incorruptible perchè Diu hè spiritu è ​​ellu hè ancu incorruptible. Cum'è babbu, cum'è figliolu.



I Re Re 18: 21
Elia hè vinutu in tuttu u pòpulu, è disse: Quandu longè entre dui opinioni? Sì u Signore sia Ddiu, seguitanu: ma se Baal, seguitanu da ellu. È u pòpulu rispose senza una parolla.

James 1
6 Ma permettenu dumandà à a fe [crede], nunda di vache. Perchè quellu chì passioni hè cum'è una onda di u mari impunite cù u ventu è hà tossu.
7 Perchè micca chì l'omu pensate chì ellu riceve ogni cosa di u Signore.
8 Un omu doppia coppiu hè inescubile in tutti i so modi.

S'ellu vacimu è simu in dubbitu, allora ùn riceveremu nunda da Diu. U dubbitu hè un signu di credenza debule.

Spessu, l'opzioni di una situazione si riduce à a saviezza di u mondu versus a saviezza di Diu.

In u tempu d'Elia, a ghjente hà avutu u stessu prublema: sbattà trà 2 opzioni, cusì Elijah provava di caccià da a fence è piglià una decisione.

Avemu da fà u listessu.



Colossians 1: 23
S'è vo cuntinuvà in u fede arradicheghja, è si sò stallati, è pò ùn s'alluntanò da a speranza è di u Vangelu, chì vo avete intesu, è chì era annunziata à ogni criatura chì hè sottu à u celu; Semu I Paul AM fattu un ministru;

Cumu hè stata predicata à ogni criatura sottu à u celu? Di sicuru, a parolla hè stata implicata, ma ancu da a creazione di Diu: soprattuttu a parolla insegnata in u celu di notte da i corpi celesti, chì u salmu 19 spiega.

Salmi 19 [NIV]
1 I celi dichjaranu a gloria di Diu ;
i celi proclamanu u travagliu di e so mani.
2 Ghjornu dopu ghjornu si versanu discorsu ;
notte dopu notte palesanu a cunniscenza.

3 Ùn anu micca parlà, ùn usanu micca parolle ;
ùn si sente micca sonu da elli.
4 Ma a so voce và in tutta a terra,
e so parolle à l'estremità di u mondu.
In u celu Diu hà stallatu una tenda per u sole.

5 Hè cum'è un sposu chì esce da a so stanza,
cum'è un campionu chì si rallegra di curriri u so cursu.
6 Si alza à una punta di u celu
è face u so circuit à l'altru;
nunda hè privatu di u so calore.

Dunque, ùn importa micca chì qualchissia vive in una parte remota di u mondu induve nimu cristiani ùn anu mai pusatu pede o micca. Tutta a creazione di Diu hè cusì sofisticata, cumplessa, avanzata è magnifica chì nimu ùn hà scusa per ùn crede in u Signore chì hà designatu è creatu l'universu sanu.

Rumani 1: 20 [Bible amplified]
Perchè, dapoi a creazione di u mondu, i so attributi invisibili, u so eternu putere è a natura divina, sò stati chjaramente vistu, essendu intesu per via di a so opera [tutta a so creazione, e cose meravigliose ch'ellu hà fattu], in modu chì quelli [chì fallenu à fà. crede è cunfidendu in ellu] sò senza scusa è senza difesa.



Isaiah 33: 2
O Signore, abbi grazia di noi; perchè in tè hè a nostra fiducia; Siate u nostru aiutu ogni matina, a nostra salvezza ancu in u tempu di distress.

Nota u forte cuntrastu trà questi 2 versi in Isaia:
* fiducia in Diu è uttene aiutu in a mattina
or
* fiducia in a vostra propria gattivezza è u male vi venerà nantu à a matina.

Isaiah 47
10 Perchè avete cunfidatu in a vostra gattivezza ; avete dettu, nimu mi vede. A vostra saviezza è a vostra cunniscenza vi anu ingannatu; è avete dettu in u vostru core: Sò, è ùn ci hè nimu fora di mè.
11 Per quessa, u male vi venerà nantu à a matina prima, è ùn sapete da induve nasce ; è a disgrazia caderà nantu à tè è ùn puderete micca rimette; è a desolazione vinarà nantu à voi di colpu, chì ùn sapete micca.

In cunnessione cù questu, fighjate ciò chì Ghjesù hà fattu:

Mark 1: 35
È à a matina, s'arrizzò un bellu pezzu prima di u ghjornu, esce, è si n'andò in un locu solitario, è ci pricava.



Leviticu 19: 17
Ùn odià micca u to fratellu in u to core: in ogni modu, rimproverarà u to vicinu, è ùn soffre micca u peccatu annantu à ellu.

Ùn hè micca bonu per odià à nimu, assai menu u vostru propiu fratellu fisicu o spirituale in Cristu.

I Ghjuvanni 2
9: Quellu chì dice quellu chì hè in lu lume, è hà datu u so fratellu, in u bughju ancu finu.
10: Quellu chì ama u so fratellu si mantene in lu lume, è ùn ci hè micca un occasione di troppu in ellu.

U novu testamentu ci illumina in quantu à e cunsequenze cumplete di odià qualcunu: caminate in a bughjura spirituale.

In relazione cù questu sò 3 versi chjave in Efesini, in ordine perfettu:

* versu 2: cammina in amore
* versu 8: camina in luce
* Versu 15: caminate circunspettamente

L'amore perfettu di Diu energiza a nostra credenza in modu chì pudemu vede a luce chì ci permette di marchjà circunspettamente senza punti cechi.

Efesini 5
2 è caminari in amoreCum'è Cristu hà amatu ancu, è hà datu per noi una offerta è un sacrifìziu à Diu per una savore dolci.
8 Perchèatevi era sempre in bughjura, ma oghji sì u lume in u Signore: andà à i figlioli di u lume:
9 (Perchè u fruttu di u Spìritu [luce] hè in ogni bè è ghjustizia è verità;)
15 Vede voi chì site caminarii circustrariamenteÙn cum'è prugettu, ma cum'è sàviu,



Proverbi 3
3 Ùn ti abbanduneghjanu micca a misericordia è a verità : ligalli à u to collu ; scrivili nantu à a tavula di u to core:
4 Cusì truverete grazia è bona intelligenza in vista di Diu è di l'omu.

Un'altra grande prumessa di Diu, senza dubbitu.

2 omi di Diu grandi è ben cunnisciuti, totalmente indipendenti l'un da l'altru, anu pigliatu a stessa prumessa di Diu à core è cuglieru i ricumpensa.

I Samuel 2: 26
U zitellu Ghjesù criscinu, è era in favore di u Signore, è ancu cù l'omi.

Capìtulu 2: 52
È Ghjesù criscia in saviezza è statura, è in favori di Diu è l'omu.

In u novu testamentu, a parolla "favore" hè ancu tradutta "grazia".

John 1: 17
Perchè a lege hè stata data da Mosè, a gràzia è a verità sò vinute per mezu di Ghjesù Cristu.

Ghjesù Cristu hà tenutu à a misericordia è a verità à u puntu chì hà sappiutu dà a grazia è a verità di Diu à tutta l'umanità.

Quantu simu ringraziati per a pusizione di Ghjesù Cristu nantu à a parolla è l'omi di Diu in u vechju testamentu chì stavanu nantu à a parolla è finiscinu per esse grandi esempi per Ghjesù Cristu per amparà.



II Petru 2: 14
Avè avutu l'ochji chjapputu di adurteriu, è ùn pò micca cessà di u peccatu; beguiling inestabile ànime: un core chì anu esercitatu cù pratiche cupidiche; figlioli maledetti:

U mondu preda di persone instabili, ma a parolla di Diu porta stabilità à a nostra vita.

Isaiah 33: 6
È a saviezza è a cunniscenza serà a stabbilità di i vostri tempi, è forza di salvezza: u timore di u Signore hè u so tesoru.

Definizione di inestable: [II Petru 2:14]
Concordanza di Strong # 793
Parti di Speech: Adjective
Definizione: (lit: unpropped), inestable, inestable, instabilmente.

HELP Studi di letteratura
793 astḗriktos (un aggettivu, derivatu da 1 /A "micca" è 4741 /stērízō "cunfirmà") - bè, micca stabilitu (instable), chì descrive qualcunu chì (literalmente) ùn hà micca un bastone per appughjà - dunque, una persona chì ùn pò micca esse affidatu perchè ùn sò micca fermu (ùn resta micca fissu, vale à dì inestabile).

I Corinti 14: 33
Perchè Diu ùn hè l'autore di cunfusioni, ma di a pace, cum'è in tutti i chjese di i santi.

Definizione di cunfusioni
Concordanza di Strong # 181
akatastasia: inestabilità
Definizione: disturbance, disturbazione, rivuluzione, quasi anarchia, prima in a pulitica, è da questa in l'esfera morale.

HELP Studi di letteratura
181 akatastasía (da 1 /A "not", 2596 /katá, "down" è stasis, "status, standing", cf. 2476 /hístēmi) - propiu, ùn pò micca stà (restà fermu); instabile, instabile (in tumultu); (figurativamente) inestabilità chì porta à u disordine (disturbi).
181 /akatastasía ("commuzione") genera cunfusione (e cose chì sò "fora di cuntrollu"), vale à dì quandu "per piglià". Questa incertezza è tumultu inevitabbilmente genera più inestabilità.

James 3
14 Ma s'ellu avete intimurite amori è cose in i vostri cori, senza gloria, è ùn si hè micca contru à a verità.
15 Questa saviezza ùn descenda micca da sopra, ma hè terrenu, sensuale, diablo.
Perchè induve l'envidiu è lotti hè, hè una cunfusioni è ogni travagliu male.


Nota i paralleli trà Joshua 1: 5 è Atti 28: 31.

Joshua 1
5 Ùn serà micca qualunqui pudete esse davanti à tutti i ghjorni di a to vita, cum'è mè avutu cun Mosè, perchè saraghju cun tè: ùn ti fallassi micca, è ùn ti dà.
6 Senza forte è di un valore bonu: perchè questu populu si dividite per una eredi a terra, chì aghju cunzignatu à i so babbi per dà.

Attu 28
30 È Pàulu hà campatu dui anni sani in a so casa, è hà ricevutu tutti quelli chì venenu à ellu.
31 Predica u Regnu di Diu, è insignava e cose chì importa u Signore Ghjesù Cristu, cun fiducia, nimu chì impedite.



Ghjudicate 2: 17
Eppuru ùn anu micca ascoltu à i so ghjudici, ma si prostituanu dopu à altri dii, è s'inchinavanu davanti à elli; ma ùn anu micca cusì.

Galiziani 1: 6
Mi meraviglianu chì site cusì prestu alluntanati da quellu chì vi hà chjamatu in a gràzia di Cristu per un altru evangelu:

A natura umana ùn hà micca cambiatu! Spessu, sia u vechju testamentu sia u novu, a ghjente sguasserà rapidamente a parolla è seguità l'avversu.
Hè per quessa chì duvemu esse constantemente diligenti per stà focu annantu à a parolla è mantenenu l'altri forti è forti nantu à a parolla.



1 John 3: 9
Chì quellu chì hè natu da Diu ùn fate micca u peccatu; Perchè a so fama stalla in ellu; ùn ùn pò micca piccatu, perchè hè natu da Diu.

Ecclesiastese 7: 20
Perchè ùn ci hè micca un omu ghjustu nantu à a terra, chì faci u bè, è ùn pecca micca.

Questa hè una contraddizione apparente, ma sapemu chì a parolla originale di Diu era perfetta è per quessa ùn pò micca cuntradisce.

I Ghjuvanni 3: 9 parla solu di a sumente spirituale perfetta, micca di l'omu sanu di corpu, ànima è spiritu.

Hè in a categuria di u corpu è l'ànima chì pudemu peccatu, per esce da a fraternità cù Diu, ma u rigalu di u spiritu santu ùn pò mai peccatu o currutti.

Chì sollievu chì hè !

I Petru 1: 23
Esse nascitu novu, micca di servitori corruptible, ma di incorruptibile, da a parolla di Diu, chì vende è si mantene per sempre.


Quì vedemu a verità generale basica chì, se identificemu l'articuli materiali impidi [cum'è l'articuli utilizati in l'idolatria] è li distruggemu, allora videremu un risultatu spirituale pusitivu immediatu da Diu.

Attu 19
17 È questu era cunnisciutu da tutti i Ghjudei è i Grechi chì stavanu ancu in Efesu ; è u timore cascò nantu à elli tutti, è u nome di u Signore Ghjesù fù magnificatu.
18 È parechji chì crèdenu ghjunsenu, è cunfessanu, è mustravanu i so atti.

19 Parechje di quelli chì anu utilizatu arti curiose anu riunitu i so libri, è i brusgiavanu davanti à tutti l'omi ; è anu cuntatu u prezzu di elli, è li truvaru cinquanta mila pezzi d'argentu.
20 Hè cusì forte chì a parolla di Diu hà cresciutu è hà vintu.

L'arti curiose eranu i libri, i bicchieri, l'amuleti, etc. chì eranu usati per praticà a magia negra, venerà a dea Diana [chjamata ancu Artemisa], etc.

L'equivalente di u ghjornu mudernu puderia esse qualcosa ovvi, cum'è parechje cose chì sò aduprate in rituali satanici, ma un articuli religiosi assai più cumuni, traditori è falsificati, cum'è una statua di a mamma Maria chì un cattolicu rumanu puderia pricà o una nova età articuli usati. in diversi rituali per diventà unu cù l'universu.

Ogni articulu materiale utilizatu in u cultu di u criazioni o ogni parte di questu, cum'è l'universu, a mamma Maria, Ghjesù, Satanassu, u vostru "putere più altu", ecc porta spiriti diavule chì u so solu travagliu hè di arrubbari, tumbà è distrughje.

Atti 19: 17-20 è Ghjuvanni 10: 10


Isaiah 30
21 E i to spiccioli sentenu una parolla daretu à tè, dicendu: Eccu u caminu, andate in ellu, quand'è vulteti à a manu diritta, è quand'è vultate à a sinistra.
22 Purtate ancu a cupertura di e vostre imaghjini d'argentu scolpite, è l'ornamenti di e vostre imaghjini d'oru fusi ; li scacciarete cum'è una tela menstruosa ; tu li dici: Vati da quì.

L'Israele hà fattu u primu passu per ritruvà in l'allineamentu è l'armunia cù Diu, scacciendu l'articuli materiali utilizati in l'idolatria chì ùn solu elimina l'articuli fisichi spirituali contaminati, ma ancu tutti i spiriti diavuli chì vanu cun elli.

23 Tandu darà a chjesa di a to sumente, chì tù suminarà a terra cun ella ; è u pane di l'aumentu di a terra, è serà grassu è abbundante: in quellu ghjornu, u to bestiame pascerà in grande pasture.
24 I boi, è i ghjovanu asini chì spieghenu a terra, manghjaranu un furagiu puru, chì hè stata vantata cù a pala è cù u fan.

Avà cuglienu i ricompense è e benedizioni !

U mudellu per a parolla prevalente hè di identificà, localizà è distrughjenu e cose negative prima è dopu e benedizioni pusitivi seguitanu.

Isaia 30, 31 è Atti 19


Isaiah 31
6 Voltate à quellu chì i figlioli d'Israele si sò rivultati assai.
7 Perchè in quellu ghjornu ogni omu scaccià i so idoli d'argentu, è i so idoli d'oru, chì e vostre mani vi anu fattu per un peccatu.

8 Allora l'Assirianu cascarà cù a spada, micca di un omu putente ; et l'épée, qui n'est pas un homme méchant, le dévorera ; mais il s'enfuira de l'épée, et ses jeunes gens seront confus.
9 Passarà à a so fortezza per paura, è i so prìncipi averà paura di l'insignamentu, dice u Signore, chì u focu hè in Sion, è a so furnace in Ghjerusalemme.

FacebookTwitterMihaelaAgriculture rss
FacebookTwitterserata inpaysage pinterestMihaelaemail

Purgatoriu Purgatoriu: 89 ragioni bibliche per lavà

I MUVRINI

Questu articulu hè statu publicatu uriginale in 8.25.2015 è hè avà aghjurnatu.

Hè impurtante di sapè chì questu articulu ùn vi vene micca per via di:

  • opinioni persunali
  • preghjudiziu denominazionale
  • teori teologichi cumplessi è cunfusi

ma attraversu parechje autorità obiettive, cum'è dizziunari biblici o inglesi, manuscritti grechi antichi o liggi di logica chì sò tutti d'accordu.

Qualchidunu dicenu chì u purgatoriu ùn esiste micca è anu una lista di versi biblichi contr'à u purgatoriu. Altri, [principalmente cumposti di cattolici rumani di sicuru], dicenu chì u purgatoriu esiste è pruvate à pruvà [vede a lista di versi biblichi utilizati per sustene u purgatoriu in a sezione #17].

Altri anu dumandatu, induve hè u purgatoriu in a Bibbia o induve hè u purgatoriu in i versi di a Bibbia? Questu articulu di ricerca risponderà definitivamente à queste dumande!

Quasi tutti anu intesu parlà di u purgatoriu, ma chì hè è ci andate sempre? Scupremu!

Definizione purgatariu
sustantivo, purgatoriali plural.
1. [in a credenza di i Cattolici Rumani è certi altri] una cundizione o un locu in quale l'ànima di quelli chì mori penitenti sò purificati da i peccati veniali, o sottumessi à a punizione tempurale chì, dopu à a culpabilità di u peccatu mortale hè stata rimessa, ferma sempre. per esse suppurtatu da u peccatore.
2. Purgatoriu talianu : a seconda parte di a Divina Commedia di Dante, in quale sò rapprisentati i peccatori pentiti.
3. ogni cundizione o locu di punizioni pruvisoriu, soffrenu, espiazione, o sumiglia.

Allora u purgatoriu hè basatu annantu à a crede chì quandu mori, a vostra ànima vive per u scopu di esse purificatu da i vostri peccati = a solitu falsa credenza chì andate in u celu quandu mori.

  • U purgatoriu ùn hè mai citatu in a Bibbia, in parolla o cuncettu !
  • U purgatoriu cuntradisce assai più di 100 versi di sacra Scrittura nantu à parechji sugetti!
  • Unu di i scopi di u diavulu di u purgatoriu hè di caccià a ghjente da u Cristianesimu chì impedisce l'evangelisimu.

SUMARIO BIBLICA E SPIRITUALE

  1. L'origine è a storia di u purgatoriu prova ch'ellu hè statu inventatu da l'omu !
  2. I peccati mortali è veniali rendenu u purgatoriu irrilevante, senza significatu è inutile !
  3. Purgatoriu cuntradisce almenu 10 versi di l'Scrittura nantu à a vera natura di a morte
  4. Purgatoriu cuntradite a vera natura di u corpu, l'ànima è u spiritu è a caduta di l'omu [Genesi 3: 1-6 | Ecclesiaste 12:7 | Isaia 43:7 | I Tessalonicesi 5:23]
  5. A pratica di pricà per i morti è / o crede in a minzogna di i morti chì facenu preghiere micca solu cuntradisce i 10+ versi di a Bibbia nantu à a morte, ma hè ancu basatu annantu à una bugia di II Maccabees, [un altru libru apocrifiu falsificatu] è una traduzzione sbagliata di una parolla ebraica da I Baruch [un altru libru apocrifa chì falsifica a Bibbia].
  6. Purgatoriu viola 7 versi nantu à u pirdunu di Diu per noi!
  7. Purgatoriu ùn face micca a distinzione cruciale trà a nostra fraternità cù Diu è a nostra filiazione
  8. Purgatoriu cuntradisce tutte e 8 caratteristiche di a saviezza di Diu!
  9. Purgatoriu cuntradisce è ignora totalmente 28+ versi nantu à a misericordia di u Signore chì dura per sempre!
  10. Purgatoriu viola almenu 7 versi nantu à a ghjustizia di Diu!
  11. Purgatoriu viola i diritti umani di l'ONU, 42 US Code § 2000dd di u guvernu US è a custituzione di i Stati Uniti !!!
  12. Purgatoriu cuntradisce 6 versi in Efesini!
  13. U purgatoriu cuntradisce parechje scritture miscellanee!
  14. Purgatoriu cuntradisce 4 versi in quantu à i nostri novi corpi spirituali à u ritornu di Cristu
  15. Ùn culpisce micca u Signore ! Avete da capisce l'idioma ebraicu di permessu [una figura di discorsu] induve Diu PERMETTE u male per accade, ma ùn hè micca quellu chì hè veramente causatu dannu. Avete vistu questu assai spessu in u vechju testamentu, cum'è cù Genesi 6: 13 & 17. In u tempu di Noè, Diu ùn hà micca inundatu a terra! Ellu permessa ch'ella succede. Hè statu u diavulu chì hà inundatu a terra in un tentativu fallutu di impedisce à Ghjesù Cristu da esse natu! Dunque, cum'è cù u purgatoriu, ùn hè micca una punizione temporale sanzionata da u Signore chì duvete suppurtà, ma hè un travagliu religiosu è corruptu di Satanassu invece.
  16. Purgatoriu: a ghjustizia di sè stessu versus a ghjustizia di Diu
  17. U purgatoriu hè a tortura è a tortura hè inspirata da un spiritu diavulu chjamatu spiritu sadico.
  18. A breve lista di versi usata per ghjustificà a supposta esistenza di u purgatoriu hè basatu annantu à: bias denominational | ignuranza di parechji sugetti in a Bibbia | a cuntradizzione di e definizione di decine di parolle in a Bibbia | una mancanza tutale di logica sana è ricerca biblica da parechje autorità obiettivi
  19. Testemu u miraculu matematicu di I Corinti 3:12 chì prova chì Diu hè l'unicu autore di a Bibbia!

#1 L'ORIGINE È A STORIA DI U PURGATORIU PROVA CHE S'ERA INVENTATA DA L'OMU !

Sottosezzione #1: Purgatoriu hè contestatu...

tradizioni cristiane [Enciclopedia Britannica, a più antica (dipoi u 1768, Edimburgo Scozia), a più grande (eccettu wikipedia) è l'enciclopedia più rispettata in u mondu.]
"Trà i cristiani, u mandatu biblicu per u purgatoriu hè contestatu. I sustenitori di a credenza cattolica romana citanu passaggi biblichi in quale ci sò intimazioni di i trè cumpunenti principali di u purgatoriu:

  • Preghiera per i morti
  • Un statu interim attivu trà a morte è a risurrezzione
  • Un focu purificatore dopu a morte ".

[I mo note: chì sò l'intimazioni? (da vocabulary.com):

Intimazione vene da a parola latina intimationem, chì significa annunziu. In inglese, l'intimazione si riferisce à una forma di cumunicazione menu diretta. Hè un suggerimentu o un suggerimentu, piuttostu cà una dichjarazione sfacciata di fattu.

  • a slight suggerimentu o vaga comprensione
  • an ndirettu suggerimentu

Definizione di u dizziunariu di suggerimentu:
2
a) u prucessu da quale un statu fisicu o mentale hè influinzatu da un pensamentu o idea: u putere di suggestione
b) u prucessu da quale un pensamentu porta à un altru, in particulare per l'associu di idee

3 una ligera indicazione o traccia

Inoltre, avè intimazioni nantu à ciò chì significa a Bibbia è poi custruendu duttrini interi nantu à ellu cuntradite assai versi:]

Atti 1: 3
À quale ellu si mostrò ancu vivu dopu a so passione [suffrance è morte]. assai prucessi infallibles, avendu vistu quandu ghjorni, è parlendu di e cose di u regnu di Diu:

Scupritemu questu:

  • Parechji: micca 1; micca 2; micca pocu, micca parechji, ma "assai": questu hè a parolla greca polus [Strong's #4183] è significa "assai (altu in numeru); multitùdine, abbundante, "assai"; "grande" in quantità (estensione) "
  • Infallibile: Questa hè a parolla greca tekmérion [Strong's #5039] è significa "correttamente, un marcatore (sign-post) chì furnisce indiscutibile infurmazione, "marcà qualcosa off" cum'è inconfundibile (irrefutable) "
  • Prove: plurale; chistu corroborate i tanti; prova, in uppusizione à e teori, opinioni, dati preghjudiziati è bugie, cum'è ciò chì inunda i media è l'internet.

Definizione di u dizziunariu di prova:
# 1 evidenza abbastanza per stabilisce una cosa cum'è vera, o per pruduce a credenza in a so verità.
# 4 u stabilimentu di a verità di qualcosa;
#7 una operazione aritmetica chì serve per verificà a correttezza di un calculu.
#8 Matematica, Lògica. una sequenza di passi, dichjarazioni o manifestazioni chì porta à una cunclusione valida.

ANTIBALLE: Per discrive un ughjettu cum'è indistruttibile, per ùn mai piantà di travaglià, o per superà altri prudutti simili>> a Bibbia hè un veru titaniu spirituale!

ORIGINE DI PROVA
Prima arregistrata in u 1175-1225; Middle English prove, prooff, prof, proufe, alterazione (per associu cù a vucali di pruvucà) di preove, proeve, prieve, pref, da u francese medio preve, proeve, prueve, da u latinu tardu proba "una prova", simile à u latinu. probāre "prova è truvà bè"; cf. pree

Ùn hè micca ironicu chì a parolla "prova" hè entrata in a lingua inglese 50 anni prima è in u stessu seculu cum'è u cunsigliu di Lione, Francia (1274) induve ùn hè stata offerta nisuna prova di purgatoriu ?

Dizziunariu : origine di a prova

Nehemiah 8
8 Allora leghjenu in u libru in a lege di Diu distintamente, è anu datu u sensu, è li fece capisce a lettura.
12 È tuttu u populu si n'andò à manghjà è à beie, è à mandà porzioni [di manciari per l'altri], è per fà una grande gioia [celebrare], perchè avianu capitu e parolle chì li eranu dichjarate.

In u versu 8, a parolla sensu hè a parolla ebraica sekel [Strong's #7922] è hè aduprata 16 volte in l'OT; 8 hè u numeru di risurrezzione è un novu principiu, cusì 16 hè u doppiu chì, stabiliscenu è intensificà. Hè statu un grande novu principiu in a so vita una volta chì finalmente capiscenu e Scritture! Hè per quessa ch'elli avianu una festa cusì grande!

Definizione di intimazione = vaga comprensione = porta aperta per Satanassu per arrubbari a parolla da voi!

Matthew 13
3 E annunzià parechje cose in paràbule, dicendu: Eccu chì un suminadore iscì à suminà;
4 È quandu hà sementatu, certi zocchetti cayru à a strada, è l'acelli vanu è i devastaru quelli:
19 Quandu qualchissia sente a parolla di u regnu, è ùn capisce micca, ghjunghjite à u gattivu, è fate chjamà quellu chì era simu di u so core. Questu hè quellu chì ricivete a pusterità per a strada.

capìtulu 1 [Bible amplified]
1 Siccomu [cumu hè ben cunnisciutu] parechji si sò impegnati à compie un cuntu ordinatu di e cose chì sò state compiute trà noi [da Diu],
2 esattamente cum'elli ci sò stati tramandati da quelli [cun spirienza persunale] chì da u principiu [di u ministeru di Cristu] eranu tistimoni oculari è ministri di a parolla [vale à dì, di l'insignamentu riguardanti a salvezza per via di a fede in Cristu],

3 Mi paria ancu cunvene, [è cusì aghju decisu] dopu avè cercatu currettamente è investigatu accuratamente tutti l'avvenimenti, da u principiu, di scrive un contu ordinatu per voi, ottimista Teofilu ;
4 per pudè cunnosce a verità esatta nantu à e cose chì vi sò state insignate [vale à dì, a storia è a duttrina di a fede].

capìtulu 24
13 Ed eccu, dui d'elli si n'andò u stessu ghjornu in un paese chjamatu Emmaus, chì era da Ghjerusalemme à circa sessanta furlongs [1 furlong hè 220 iarde = 201 metri, cusì a distanza tutale era di circa 7.5 miglia o 12 chilometri].
14 È parlavanu inseme di tutte queste cose chì era accadute.

15 È avvene chì, mentre ch'elli s'amparavanu è ragiunavanu, Ghjesù stessu s'avvicinò, è andava cun elli.
16 Ma i so ochji eranu chjusi. questu deve esse da influenze di u spiritu diavulu] ch'elli ùn deve micca cunnosce.

25 Allora li disse : O insensati, è lenti di core à crede tuttu ciò chì i prufeti anu dettu :
26 Ùn duveria Cristu ch'ellu avia soffrendu sti cose, è entre in a so gloria ?

27 È principiatu da Mosè è da tutti i prufeti, li spiegò in tutte e Scritture ciò chì si cuncernava à ellu stessu.
31 È i so ochji sò stati aperti, è u cunniscenu ; è sparì fora di a so vista.
32 È si dicianu l'un à l'altru : Ùn ci hè micca u nostru core brusgiatu ind'è noi, mentre ch'ellu ci parlava per a strada, è mentre ci apre e Scritture ?

Definizione biblica di apertu:
Strong's Concordance #1272 [usatu 8 volte in u NT; 8 hè u numeru di risurrezzione è un novu principiu è hè adupratu 3 volte in Luke 24]
Definizione di dianoigó: s'aprirà cumplettamente
Parti di Speech: Verb
Ortografia Fonetica: (dee-an-oy'-go)
Utilizazione: Apertu cumplettamente.

HELP Studi di letteratura
1272 dianoígō (da 1223 /diá, "tuttu a strada" è 455 /anoígō, "u prucessu per apre u cumpletu") - currettamente, apre sanu cumplettendu u prucessu necessariu per fà.

Efesini 3
3 Cumu chì a revelazione hà fattu cunnosce u misteru; (cumu aghju scrittu in quattru paroli,
4 Per quessa, quandu leghje, pudete capisce a mo cunniscenza in u misteru di Cristu)

11 Sicondu u scopu eternu ch'ellu hà prupostu in Cristu Ghjesù u nostru Signore :
12 In quale avemu l'audacia è l'accessu cun fiducia per a fede in ellu].

Subsection #2: Pudete dì preghjudiziu denominazionale?

Enciclopedia Britannica
"Questi testi rendenu una nozione coherente di purgatoriu, però, solu quandu si vede da u puntu di vista di a duttrina cattolica formale, chì hè stata definita in:

  • Cunsigliu di Lione, Francia (1274)
  • u cunciliu di Ferrara-Firenze [u cunsigliu principia in Basilea, in Svizzera, poi si trasferì in Ferrara, in Italia, è infine in Firenze in Italia (1438–1445)
  • lu cunciliu di Trentu, [Italia sittintriunali] (1545–1563)

dopu à un longu periodu di sviluppu da i cristiani laici è i teologi ».

Ci sò 3 cuncetti principali chì avemu da analizà in l'ordine chì si trovanu in u testu:

  • Nozione di purgatoriu
  • Preghjudiziu denominazionale: purgatoriu sustinutu solu da a chjesa RC
  • Dati di i cunsiglii è u significatu di #13

Nozione di purgatoriu

Definizione di nuzione da vocabulary.com:
"Se avete una idea chì pudete natà attraversu l'oceanu, probabilmente site sbagliatu. Una nuzione hè una idea, spessu vaga è à volte fantasiosa.
Una nuzione hè più ligera chè una teoria è abbraccia un capriccio chì una idea simplice ùn puderia mai ".

Questa hè a seconda volta chì a parolla "vaga" hè stata aduprata in associu cù u purgatoriu. Micca bè.

Basatu nantu à a definizione di nuzione, a duttrina di u purgatoriu hà menu credibilità chè una tiuria, chì per definizione significa una idea micca pruvata !

Definizione di u dizziunariu di capriccio:
"U capriccio hè ciò chì una persona chì hè un sognatore è fora di u mondu reale puderia avè assai. E persone chì sò piene di capriccio sò strane, ma spessu fantasiosi è adorabili, cum'è l'amica di Harry Potter Luna Lovegood.
Whimsy hè ancu un capriccio - qualcosa chì fate solu perchè vulete. Se truvate una cartolina di l'Alaska è pigliate questu cum'è un mutivu per trasfirià quì, chì puderia esse qualificatu cum'è capriccioso. Whimsy hè irrazionale, ma ghjucatu.

  • un'idea strana o fantasiosa o capricciosa
  • u trattu di agisce in modu imprevisible è più per capricciu o capricciu chì da a ragione o ghjudiziu ".

U "munnu reale" hè a vita vista à traversu a luce di a parolla di Diu.

Definizione di u dizziunariu di fantasiosa:
aggittivu
1 capricciosa o capricciosa in apparenza; carattarizatu da o chì mostra fantasia;
2 suggeritu da fantasia; imaginariu; irreale
3 guidati da a fantasia piuttostu chè da a ragione è a sperienza; capricciosa

Una di e definizioni di nozione da u dizziunariu Urbanu a definisce cum'è "una idea stupida" è ci hè una frasa chjamata "malattia di nozione" = "U sentimentu chì ricevi quandu una idea hè cusì male chì ti rende malatu fisicamente". LOL

Essa fantasiosa, capricciosa è irrazionale hè bè se ghjucate in u parcu, ma quandu si tratta di dividendu bè a parolla di Diu, ci hè una contraddizione flagrante.

II Timoteu 2: 15
Un studiu per spiegà cun ellu à Diu, un travagliador who needeth to not be ashamed, divinamente dividendu a parolla di a verità.

Hè impussibile di dividisce bè a parolla di Diu sè vo site in un statu di mente irrazionale.

Da e sottosezioni 1 è 2 sopra è basatu nantu à e definizione di:

  • Cunfusione [da i pro è i contra di u purgatoriu]
  • fantasiosa [imaginariu è irreale!]
  • Imaginazione
  • Intimazione
  • Irrazionalità
  • Nozione [per ùn dì micca a nozione di malatia LOL]
  • Suggerimentu
  • suggerimentu [slight]
  • vaga [duie volte!!]
  • capricciosa
  • Sbagliatu, a probabilità di esse
  • cumminatu cù l'Enciclopedia Britannica chì enfatizeghja a contestabilità duie volte, è avete ZERO ZERO ZERO autorità biblica, spirituale o divina per u purgatoriu !!!

A duttrina di u purgatoriu ùn hè statu stabilitu finu à 14 ½ seculi dopu chì l'ultimu libru di a Bibbia hè statu scrittu [Apocalisse: 95-100A.D.], cumprese 3 seculi di dibattitu feroce da a fini di u 1200 à a mità di u 1500!

Questu solu ci dice chì hè una teologia artificiale assai debule è dubbiosa senza alcunu:

  • basa credibile
  • ricerca biblica erudita
  • cumpetenze di penseru criticu
Enciclopedia Britannica

Bias denominazionale

Ogni volta chì ci hè una credenza preghjudiziu trà un gruppu specificu di persone chì nimu altru sustene, sapete chì qualcosa hè sbagliatu.

Definizione di u dizziunariu di bias:
Noun
: una tendenza particulari, tendenza, inclinazione, sentimentu o opinione, in particulare quellu chì hè preconcepitu or senza ragiunamentu.

Definizione di Vocabulary.com di nozione preconceita:
una opinione formata prima senza prove adeguate

tipu di:
opinione, persuasione, sentimentu, pensamentu, vista:
una credenza o ghjudiziu persunale chì ùn hè micca fundatu nantu à prova o certezza

Una volta, questu corrobora ciò chì avemu digià amparatu in a sezione precedente: e parechje definizioni nantu à u purgatoriu cuntradite l'Atti 1: 3 [assai prove infallibili] è Luke 1: 4 [l'intelligenza da sopra hè assolutamente certa].

Logica induttiva versus deduttiva da u dizziunariu:

"Chì ghjè a diffarenza trà u ragiunamentu induttivu versus deductive ?
U ragiunamentu inductivu implica partendu da premesse specifiche è formate una cunclusione generale, mentri u ragiunamentu deductive implica l'usu di premesse generale per furmà una cunclusione specifica.

I cunclusioni ghjunti via u ragiunamentu deductive ùn ponu micca esse sbagliati se i premessi sò veri. Hè perchè a cunclusione ùn cuntene micca infurmazione chì ùn hè micca in u locu. A cuntrariu di u ragiunamentu deduttivu, però, una cunclusione ghjunta per via di u ragiunamentu induttivu va oltre l'infurmazioni cuntenute in e premesse - hè una generalizazione, è e generalizazioni ùn sò micca sempre precise ".

In altri palori, s'e aghju a nozione preconceived chì u purgatoriu hè una vera duttrina biblica, allora andaraghju à a Bibbia è a ciliegia-coglie è distorte solu i versi chì parevanu sustene a mo credenza, è ignurà tutti l'altri perchè a mo credenza hè u premessa. Questu ùn hè micca un bonu travagliadore di a parolla perchè hè un esempiu di parzialità o preghjudiziu, chì cuntradisce a vera saviezza di Diu.

U modu currettu per avvicinà stu prublema hè di andà à a parolla di Diu per scopre quale sò i veri premisi prima, ancu s'è a Bibbia ùn sustene micca a mo credenza.

In a vera parolla di Diu, tutti i versi nantu à u listessu sughjettu seranu in armunia.

Definizione di u dizziunariu di unraison:
nome
1. incapacità o disprezzu di pensà o agisce in modu raziunale, raghjone o sensu; irrazionalità.
2. mancanza di ragiuni o di sanità ; follia; cunfusione; disordine; caos: un mondu strappatu da l'irragione.

Definizione di preghjudiziu da vocabulary.com:
Noun
: parzialità chì impedisce a considerazione oggettiva di un prublema o situazione.
Verbu: influenza in modu ingiustu>> un corruzzione o minaccia hè un esempiu di questu.

Cusì, u preghjudiziu denominazionale hè quandu queste definizioni sò applicate à una denominazione sana.

James 3
17 Ma a saviezza chì hè da l'altu hè prima pura, dopu pacifica, gentile, è faciule d'esse pricatu, piena di misericordia è di boni frutti, senza parzialità, è senza ipocrisia.
18 U fruttu di a rettitùdine hè firmatu in paese di elli chì facenu a pace.

Tutte e denominazioni è e religioni sò culpevuli di preghjudiziu duttrinali, chì contraddiscinu a saviezza di Diu è hè, dunque, a saviezza di stu mondu chì hè terrenu, sensuale è diavulu.

Pruverbi 11: 14
Cumu ùn avete un cunsìgliu, u pòpulu cascanu: ma in a multitùdine di cunsiglieri, ci hè a sicura.

Pruverbi 15: 22
Senza cunsiglii i scopi sò disappruvati: ma in a multitùdine di cunsiglieri sò stabiliti.

Pruverbi 24: 6
Perchè da un cunsigliu saggiu farete a vostra guerra; è in una mansa di cunsiglieri ci hè a salvezza.

Avè una multitùdine di cunsiglieri hè l'equivalente di l'autorità di l'ugettivi multipli, qualcosa chì aghju citatu in parechji di i mo articuli è video è aduprate per dividisce bè a parolla di Diu.

Hè statu dettu chì ci sò 4 cose in a vita:

  • Religion
  • A religione corrupta
  • Nisuna religione
  • Veru Cristianisimu

Dicu chì a chjesa RC hè qualificata cum'è religione corrupta. Chì ne dici di?

Cosa hè a vista di l'uccello spiritualmenti?

Proverbi 6 [Bible amplified]
12 Un omu senza valore, un omu gattivu, hè quellu chì cammina cù una bocca perversa (corrupta, vulgari).
13 Chì stringhje cù l'ochji [in burla], chì sbuchja i so pedi [per signalà], Chi punta cù i so dite [per dà struzzioni subversive] ;

14 Quale perversu in u so core trama perpetuamente guai è male ; Chì sparghje a discordia è a lite.
15 Per quessa, u so disastru vinarà di colpu nantu à ellu ; Immediatamente sarà rottu, è ùn ci sarà micca guariscenza o rimediu [perchè ùn hà micca core per Diu].

16 Queste sei cose chì u Signore odia ; In verità, sette sò repulsivi per ellu:
17 Un sguardu fieru [l'attitudine chì face sopravvalutà sè stessu è disprezza l'altri], una lingua bugia, È mani chì versanu sangue innocente,

18 Un core chì crea piani gattivi, Pedi chì correnu prestu à u male,
19 Un falsu tistimone chì spira bugie [ancu mezze verità], È quellu chì sparghje discordia (rumori) trà i fratelli.

In u versu 12, a parolla "senza valore" hè a parolla ebraica belial [Strong's # 1100 & hè usata 27 volte in l'OT] è significa literalmente senza prufittu [benefiziu]; inutilità; per estensione, distruzzione è cattiveria.

Quessi sò i figlioli spirituali di u diavulu è questi mostri psicopatichi sò u veru mutivu di a radica per quessa chì ci sò tante denominazioni è religioni diverse in u mondu chì creanu tantu dubbitu, cunfusione è cunflittu trà elli.

In u minimu denominatore cumunu, sò a causa radicali di tutte e guerri in u mondu è ùn andaranu mai finu à u novu celu è a terra in u futuru. Hè per quessa chì a pace mundiale hè impussibile durante l'età di grazia perchè a causa di a guerra ùn pò esse eliminata in questu tempu. Hè per quessa chì ci hè tanta distruzzione, tradimentu, cunfusione è bughjura in u nostru mondu.

Eppuru, pudemu stà contr'à stu male è spenghje questi dardi ardenti di u male è vince u mondu.

U significatu di #13

Fate a matematica !

  • u cunsigliu di Lione, Francia [1274] = 1 annu
  • u cunciliu di Ferrara-Firenze [1445 minus 1438] = 7 anni cumpleti
  • u cunciliu di Trentu [1563 minus 1545] = 18 anni cumpleti

Hè interessante di nutà chì ci sò stati 26 anni di dibattiti feroci è senza risolti chì si sviluppanu nantu à 3 seculi di tempu è hè sempre assai disputatu finu à oghje, 460 anni dopu in 2023 !!

26 = 13 x 2 è fighjate ciò chì u numeru in u libru di l'Scrittura dice nantu à u 13! "Dunque ogni avvenimentu di u numeru tredici, è ancu di ogni multiplu di questu, stampa quella cun quale si trova in cunnessione cù a ribellione, l'apostasia, a difesa, a corruzzione, a disintegrazione, a rivoluzione, o qualchì idea parente".

Subsection #3: Purgatoriu in e religioni mundiali

Enciclopedia Britannica
"
A cuncepimentu di u purgatoriu cum'è un locu situatu geograficamente hè largamente u successu di a pietà è l'imaginazione cristiana medievale.

In generale, l'urighjini di u purgatoriu pò esse cercatu in a pratica mundiale di pricà per i morti è cura di i so bisogni. Ces ministères présupposent que les morts se trouvent dans un état temporel entre la vie terrestre et leur demeure finale et qu'ils puissent bénéficier de la générosité ou du mérite transféré des vivants ».

CURRICULUM

Allora ci sò 2 cuncetti principali chì andemu à trattà:

  • Paragrafu 1: imaginazione
    • saviezza di stu mondu
    • 2 forme di credenza debule
  • Paragrafu 2: pricà per i morti è a presupposizione chì ci hè un statu tempurale trà a morte è "a so dimora finale".

I Ghjuvanni 3: 8
... Per questu scopu u Figliolu di Diu hè statu manifestatu, per pudè distrugge l'opere di u diavulu.

A parolla distrughje vene da a parolla greca luo [Strong's #3089] è significa di smantellare, disassemble, unbind, break, dissolve, etc.

Da un puntu di vista, l'opere di u diavulu ponu vene in 2 formi basi: evidenti è quasi invisibili.

Gènesi capìtulu 6
13 È Diu disse à Noè : A fine di ogni carne hè ghjunta davanti à mè ; perchè a terra hè piena di viulenza per elli; è, eccu, li distrughjeraghju cù a terra.
17 È, eccu, aghju purtatu un diluviu d'acqua nantu à a terra, per distrughje ogni carne, induve hè u soffiu di vita, da sottu à u celu ; è ogni cosa chì hè in a terra morirà.

Ci hè una figura di discorsu chjamata l'idioma ebraicu di u permessu induve Diu PICCIU chì l'inundazione accade, ma ùn era micca veramente a causa di l'inundazione. U diavulu assassinò tutte e persone nantu à a terra [eccettu Noè è a so famiglia] in un tentativu fallutu di impedisce à Ghjesù Cristu di nascenu inundando a terra per 40 ghjorni è notti.

A maiò parte di l'opere di u diavulu sò quasi invisibili: i spiriti seducenti è e duttrini di i diavuli cum'è u purgatoriu.

Idiomu ebraicu di permessu | I Timoteu 4: 1

Job 1
1 Ci era un omu in u paese di Uz, chì si chjamava Ghjobb ; è quellu omu era perfettu è ghjustu, è quellu chì temutu [riverenza] Diu, è eschewed [evita è stà luntanu da deliberatamente; stà chjaru di] u male>> questu era Job chì praticava a santificazione, chì hè esse separatu da u mondu currutti chì hè contru à Diu.
3 A so robba era ancu sette mila pècure, è trè mila cammelli, è cinquecentu ghjugli di boi, è cinquecentu sumeri, è una casa assai numerosa; cusì chì st'omu era u più grande di tutti l'omi di l'Oriente.
22 In tuttu questu Job ùn hà micca peccatu, nè accusatu à Diu stupidu (ùn hà micca accusatu à Diu di inghjustizia).

Immaginate una grande fortezza scura è male fatta di blocchi di lego è l'avete smontatu, un bloccu à volta o forse 5 à u tempu. Se restate fideli, a fortezza sarà cumplettamente distrutta.

Purgatoriu hè a furtezza scura è male di Satanassu chì andemu à scumpressà à a terra cù a luce brillanti di Diu.

I Ghjuvanni 3: 8 è II Corinti 10: 3-5

II Corinziuni 10
3 Perchè noi chì cammemu in a carne, ùn guerre micca dopu a carne:
4 (Perchè l'armi di a nostra guerra ùn sò micca carnale, ma putenti à Diu per u pulling down of strong hold;)
5 Cascà imaginazione, è ogni altu [falsa] cosa chì si esalta contr'à a cunniscenza di Diu, è purtendu in captive ogni pensamentu à l'ubbidienza di Cristu;

A parolla imaginazione hè a stessa parola radica di imaginazione in Rumani 1:21 [logizomai #3049]!

IMAGINAZIONI

Fighjate ciò chì Diu dice nantu à l'imaginazione!

Rumani 1
21 Perchè, cunniscianu à Diu, ùn l'anu micca glorificatu cum'è à Diu, è ùn anu micca ringraziatu ; ma divintò vanu in i so imaginazione, è u so core stupidu era scuru>> cuntrastà questu à Ephesians 1:18 L'ochji di u vostru intelligenza [cori>> da a parolla greca Kardia; Strong's #2588] essendu illuminatu...
Quandu sò professatu per esse sàviu, diventonu postuli,

23 è cambiatu [scambiatu>> da a parolla greca allasso Strong's #236; utilizatu 6 volte in a Bibbia, u numeru di l'omu cum'è ellu hè influinzatu da u mondu] a gloria di u Diu incorruptible in una maghjina fatta simili à l'omu corruptible, è à l'uccelli, è à i quadrupede è à i strisci.
24 Per quessa, Diu ancu li hà livati ​​à l'impurità per via di i desideri di u so core, per disonorare u so propiu corpu trà elli.

25 Quale cambiatu [scambiatu>> da a parolla greca metallasso; #3337 di Strong, cun enfasi nantu à u risultatu finali] a verità di Diu in una minzogna, è adurà è serve u criatura [creazione>> Parola greca ktisis; Strong #2937] più di u Creatore, chì hè benedettu per sempre. Amen.

30 Dilettanti, odiatori di Diu, disprezzanti, orgogliosi, fanfaroni, inventori di e cose male [cum'è u purgatoriu !], disubbidienti à i genitori,

Definizione biblica di l'imaginazione [verse 21]:
Concordanza di Strong # 1261
definizione di dialogismos: un ragiunamentu
Parti di Speech: Noun, Masculine
Ortografia Fonetica: (dee-al-og-is-mos ')
Usage: un calculu, ragiunamentu, pensamentu, muvimentu di pensamentu, deliberazione, trama.

HELP Studi di letteratura
Cognate: 1261 dialogismós (da 1260 /dialogízomai, "ragiunamentu avanti è avanti") - ragiunamentu chì si basa in sè stessu è dunque cunfusu - soprattuttu perchè cuntribuisce à rinfurzà l'altri in discussione per stà in u so preghjudiziu iniziale [una parzialità [bias] ] chì impedisce a considerazione oggettiva di un prublema o situazione].

Dunque, per definizione, questu ùn hè micca a saviezza di Diu, ma hè a saviezza di u mondu chì hè terrena, sensuale è diabolica.

[EB]>>U purgatoriu era u risultatu di l'imaginazione >>ragiunamentu avanti è avanti da Rumani 1:21 & 30>>ricordate i 26 anni di dibattiti feroci è irrisolti in
i vari consigli in Francia & in Italia al medioevo ? Questa hè a valutazione spirituale di elli.

Notes nantu à a natura di a saviezza mundiale

James 3
14 Ma s'ellu avete intimurite amori è cose in i vostri cori, senza gloria, è ùn si hè micca contru à a verità.
15 Questa saviezza ùn descenda micca da sopra, ma hè terrenu, sensuale, diablo.

Perchè induve l'envidiu è lotti hè, hè una cunfusioni è ogni travagliu male.
17 Ma a saviezza chì hè da quì hè prima pura è pacífica, gentile, è faciule d'intreatu, pienu di misericòrdia è frutti boni, senza parcellita, e senza ipocrisia.

18 U fruttu di a rettitùdine hè firmatu in paese di elli chì facenu a pace.

Da u versu 15:

terrestre :

Isaiah 29: 4
È sarete falatu, è parlerà da a terra, è u to discorsu sarà bassu da a polvara, è a to voce serà da terra, cum'è quellu chì hà un spiritu familiare, è a to parolla sarà bisbiglià da a polvera.

Sensuale: dice sensuale perchè hè basatu annantu à u regnu di i 5 sensi è i 5 sensi chì u registranu è u processanu: [in ordine alfabeticu; ricurdate di l'ordine perfettu di a parolla da Luke 1?] sente, vede, odore, tastà è toccu.

I Ghjuvanni 2
15 Ùn amate micca u mondu, nè e cose chì sò in u mondu. Se qualchissia ama u mondu, l'amore di u Babbu ùn hè micca in ellu >> a parolla d'amore in a grammatica greca hè in l'umore imperativu, chì significa u so cumandamentu di u Signore!
16 Per tuttu ciò chì hè in lu mondu, u lussuria di a carne, è u lussuria di l 'ochji, è a fiertà di a vita, ùn hè micca di u Babbu, ma hè di u mondu.
17 È u mondu passa, è a brama; ma quellu chì face a vulintà di Diu resta per sempre.

diavulu: u so diavulu perchè vene da u diavulu, u diu di stu mondu.

I Corinti 14: 33
Perchè Diu ùn hè micca l'autore di cunfusioni, ma di a pace, cum'è in tutti i chjese di i santi.

Avà andemu à categurizà di novu i ragiunamenti fatti da l'omu riguardanti questioni spirituali, ma da una perspettiva totalmente diversa, purtendu una illuminazione è una comprensione più profonda.

Ci sò 4 versi in l'evangelu di Matteu chì cuntenenu a frasa, "O voi di pocu fidi [credendu]".

Matthew 16: 8 [Ghjesù parla à i so discìpuli]
Chì, quandu Ghjesù hà capitu, li disse: O voi di pocu fidi [credendu], perchè Mutivu Eternamente vos voi, perchè ùn avete micca purtatu pane?

Definizione biblica di "ragione":
HELP Studi di letteratura
[Strong's # 1260] Verbu; dialogízomai (da 1223 /diá, "pienamente", chì intensifica 3049 /logízomai, "calcu, aghjunghje") - bè, vai avanti è avanti quandu evaluate, in una manera chì tipicamente porta à una cunclusione confusa. U terminu implica una mente confusa chì interagisce cù altre menti confuse, ognuna rinfurzanu più a cunfusione originale.

Per definizione, pudemu vede chì a "ragione" hà i stessi elementi basi di dubbitu [vacià; "andà avanti è avanti quandu evaluate"; (1 di i 4 tipi di incredulità)], + cunfusione, chì hè empia.

U schema quì sottu hè cusì avanzatu è cumplessu, chì esige un insignamentu da ellu stessu ! Bastamente hè un riassuntu gràficu è spirituale di i principii di i 2 video precedenti, dunque andaraghju nantu à i 3 D:

  • Design
  • Doctrina
  • Dinamica

in modu chì pudemu guadagnà a prufundità completa di l'intelligenza è a saviezza è l'illuminazione chì furnisce.

[EB] "l'urighjini di u purgatoriu pò esse cercatu in a pratica mundiale di pricà per i morti è cura di i so bisogni"

Ecclesiasti 9
5 Perchè i vivi sanu ch'elli moriranu ; ma i morti ùn sanu nunda, nè ùn anu più ricumpenza ; perchè u ricordu di elli hè scurdatu.
6 Ancu u so amori, è u so odiu, è a so invidia, sò avà persu ; nè ùn anu più una parte per sempre in tuttu ciò chì hè fattu sottu à u sole.
10 Tuttu ciò chì a to manu trova da fà, fatela cù a to forza ; perchè ùn ci hè micca travagliu, nè strumentu, nè cunniscenza, nè saviezza, in a tomba, induve andate.

Allora pricà per i morti hè classificatu cum'è:

  • Distracting u male: [a mente distratta hè a mente scunfitta; voi (è milioni di altre persone in a chjesa RC), sò distratti da cresce in a luce è a saviezza di u Signore]
  • U male improduttivu: [questu perdi u vostru tempu, sforzu è risorse (è milioni di altre persone in a chjesa RC), cù u benefiziu ZERO per voi è i morti chì pricate !!]; Questu mi ricorda a paràbola di i talenti in l'evangeli è u tippu chì hè stata datu 1 talentu l'hà intarratu in terra è quandu u so maestru hè tornatu, u chjamava un servitore gattivu è paresu perchè hà purtatu u so maestru NO GAIN, quandu puderia. avè almenu dipositu i soldi in banca è sò stati pagati interessi !! Rumani 14: 12 Perchè ogni unu di noi detti à Diu.
  • U male distruttivu: pricà per i morti hè basatu annantu à a minzogna di a vita dopu a morte; James 3
  • 6 È a lingua hè un focu, un mondu di iniquità; cusì hè a lingua trà i nostri membri, chì sfilà tuttu u corpu, è mette à lume u cursu di a natura; è si pone in focu di l'infernu.
  • 8 Ma a lingua ùn pò nimu manghjà; hè un male inghjustu, pienu di un velenu mortale.
  • Lies, [cum'è pricà per i morti; l'idea chì i morti sò in un statu trà a morte è a so abitazione finale, etc.] sò assai distruttivi daveru perchè ponu esse inspirati da spiriti diavule cum'è da un spiritu minzogna.
  • Sè vo pricate per i morti, fate tutte e 3 categurie di u male !! Qualunque cosa fate, ùn cunfessu micca questu à u vostru prete perchè ùn ci hè micca una basa biblica per questu !! Andate direttamente à Diu è esse pardunatu!
  • I Ghjuvanni 1: 9 S'è noi, dopu aviri cunfissatu li nostri peccati, ch'ellu hè fidu è ghjustu à rimèttici i nostri piccati, e pi lavari ci da tutti inghjuste.

U purgatoriu hè u fruttu putratu di l'incredulità di l'omu

Matteu 7:20 è 16:8

Matthew 7: 20
Perchè da i so frutti, avete sapereli.

[EB] "Tali ministrazioni presuppone chì i morti sò in un statu tempurale trà a vita terrena è a so dimora finale è chì ponu prufittà di a generosità o di u meritu trasferitu di i vivi "..

Definizione di u dizziunariu di présuppose :
piglià per cuncessu o cum'è datu; supponi prima

chì hè un tipu di supposizioni:
piglià per esse u casu o per esse veru; accettà senza verificazione o prova [!!!]. Questa hè una contraddizione flagrante à l'Atti 1: 3; Atti 17:11; Luke 1: 1-4 è parechji altri versi!

Definizione di u dizziunariu guess:
1 una stima basata nantu à pocu o micca infurmazione
2 un missaghju chì sprime un parè basatu annantu à evidenza incompleta

Ci sò 2 categurie generale di guess:

Definizione di l'Università Cambridge di cunvinzione educata [da 1209 = 815 anni!]:
una supposizione chì hè fatta cù ghjudiziu è un livellu particulari di cunniscenza è hè dunque più prubabile di esse curretta

Definizione di wild guess di l'Università Cambridge:
qualcosa chì dite chì ùn hè micca basatu annantu à i fatti è hè probabilmente sbagliatu [questu hè u seconda volta avemu trattatu di a probabilità di esse sbagliatu in cunnessione cù u purgatoriu !!].

Qualessu hè un tipu d'opinione o vista:
un missaghju chì esprime una credenza nantu à qualcosa; l'espressione di una cridenza chì si tene cun cunfidenza ma micca sustinutu da a cunniscenza positiva o prova

Per quessa, ci sò solu 2 pussibulità in quantu à u purgatoriu: o a credenza sicura in questu hè basatu annantu à l'ingannimentu o ci hè una cunniscenza sana di a fallacia cù l'intenzione di ingannà = fraud.

U purgatoriu hè o una ipotesi denominazionale salvatica o un fraudulente spirituale globale.

Subsection #4: Origini di a duttrina

Enciclopedia Britannica
"L'avvucati di u purgatoriu trovanu sustegnu in numerosi scritturi è tradizioni non scritturali. A pratica cristiana di preghiera per i morti, per esempiu, hè stata incuraghjata da l'episodiu (rifiutatu da i Protestanti cum'è apocrifa) in u quali Ghjuda Maccabeu (capu ebreu di a rivolta contr'à u tirannu Antiochus IV Epiphanes):

  • face l'espiazione per l'idolatria di i so suldati caduti furnindu preghiere è una offerta di peccatu monetaria in u so nome (2 Maccabei 12: 41-46)
  • da a preghiera di l'Apòstulu Paulu per Onesiphorus (2 Timoteu 1:18)
  • da l'implicazione in Matteu 12:32 chì ci pò esse u pirdunu di i peccati in u mondu à vene.
  • A parabola di Dives è Lazarus in Luke 16: 19-26 è e parolle di Ghjesù da a croce à u latru repenti in Luke 23: 43 sò ancu citati in supportu di un periodu interim prima di u ghjornu di u Ghjudiziu durante u quali i dannati puderanu sperà. per a tregua, i benedetti prevedenu a so ricumpensa, è i "mixti" sò sottumessi a correzione.
  • A tradizione non canonica chì u Sabatu Santu Cristu hà invaditu u regnu di i morti è hà liberatu Adamu è Eva è i patriarchi biblichi sustene l'opinione chì ci hè un regnu temporale di prigiò dopu a morte ".

Chì dice a Bibbia nantu à "tradizioni non-scripturali"?

Matthew 15
Ghjesù ghjùnsenu à i scribi è i Farisei chì eranu di Ghjerusalemme, dicendu:
Perchè i vostri discepuli transgressanu a tradizione di l'anziani? Perchè ùn lavianu micca e so mani quannu manghjenu u pane.

3 Ma ellu rispose, è li disse: Perchè vo ancu avete transgressatu u cumandamentu di Diu da a vostra tradizione?
4 Perchè Diu hà urdinatu, dicendu : Onora u to babbu è a to mamma : è quellu chì maledicà babbu o mamma, ch'ellu mori a morte.

5 Ma dite chì Quellu chì duna à u so babbu o à a so mamma, hè un donu, per ciò chì pudete esse prufittu da mè;
6 E l'onore micca u so babbu o a so mamma, serà liberu. Cusì avete fattu u cumandamentu di Diu di nuddu effettu da a vostra tradizione.

Ghjè l'Eru ipocriti, cum'è Esaias prufeti di voi, dicendu:
8 Questu pòpulu scappò vicinu à mè cù a so bocca, è anu honored me cù i so labbra; ma u so core hè luntanu da mè.
9 Ma in vanu ùn anu adore à mè, insignamentu per duttrini i cumandamenti di l'omi.

Definizione biblica di maledizzione [verse 4]:
Concordanza di Strong # 2551
Definizione di kakologeó: parlà male
Parti di Speech: Verb
Ortografia Fonetica: (kak-ol-og-eh'-o)
Usage: Parlu male, maledicà, insulte, abusu.

HELP Studi di letteratura
2551 kakologéō (da 2556 /kakós, "una dispusizione maliziosa" è 3004 /légō, "parlà à una cunclusione") - bè, per parlà male, usendu parolle maliciose, dannusu chì sò calculati per distrughje (misrepresent).

2551 /kakologéō (“calculated male-speaking”) prova di fà chì u male pare bè (“pusitivu”), vale à dì presentà ciò chì hè sbagliatu cum’è “giusta” (o u reversu). 2551 (kakologéō) emette da una disposizione torciata (maquillaje, perspettiva). [Nota u significatu fundamentale di a radica (2556 /kakós).]

Matthew 15 [Bible amplified]
5 Ma tù dici : « S’è qualchissia dice à u so babbu o à a so mamma : « Qualchese [soldi o risorsa] ch’e aghju per aiutà, hè [dighjà dedicatu è] datu à Diu.
6 Ùn deve micca onore à u so babbu o à a so mamma [aiutendu à i so bisogni].' Allora per questu avete invalidatu a parolla di Diu [privandula di forza è autorità è rende senza effettu] per a vostra tradizione [trasmessa da l'anziani].

A Bibbia specificamente è enfaticamente cumanda per evità l'insignamenti profani ["tradizioni non-scripturali"], chì, per definizione, include u purgatoriu!

I Timothy 6:20 & II Timothy 2:16

I Timothy 6
20 O Timoteu, guardà ciò chì hè affidatu à a to fiducia, evitendu i babbuli profani è vani, è l'opposizioni di a scienza falsamente chjamate:
21 Qualchidunu chì dichjaranu chì anu sbagliatu in quantu à a fede. A grazia sia cun tè. Amen. [questu hè l'ultimu versu in I Timothy!]

II Timothy 2
U studiu di 15 per apparse à Diu, un ominu chì ùn deve esse vargugnate, diventerendu ghjustu a parolla di a verità.
16 Però fuggi i balbettii profani e vani: perchè aumenteranu à più empietà.

17 È a so parolla manghjarà cum'è a cancru [gangrena] : di quale hè Hymenaeus è Filetus ;
18 Quale chì in quantu à a verità anu sbagliatu, dicendu chì a risurrezzione hè digià passata ; è rovescia u fidi [credendu] di certi.
19 Ma u fundamentu di Diu ferma sicuru, avè stu sigillo: U Signore cunnosci quelli chì sò i so. È chì tutti quelli chì chjamanu u nome di Cristu alluntanassi da l'iniquità.

Perchè u listessu cumandamentu hè ripetutu duie volte? Perchè u numeru 2 hè u numeru di divisione o diferenza. Quelli chì ùn evitanu micca i babblings profani è vani diventanu parti di a divisione. Ricurdativi in ​​u primu video i 26 anni di dibattiti feroci è senza risolti spargugliati annantu à 3 seculi? Hè stata a cunsequenza di u purgatoriu.

Matthew 7: 20
Perchè da i so frutti, avete sapereli.

Eccu a prova chì u purgatoriu hè unu di quelli "babuli profani è vani" chì vi manghjaranu spiritualmente cum'è a gangrena, salvu chì ùn cunnosci micca a verità è ùn crede micca e bugie di Satanassu chì ponu corrompere a vostra credenza in u Signore.

In u versu 16, avemu u principiu generale di marca è evite [shun]:

Rumani 16: 17
Avà vi pregu, fratelli, marcate [distinguite; identificate chjaramente] quelli chì causanu divisioni è offese contru à a duttrina chì avete amparatu; è evitarli.

In II Timothy 2:16, [a parolla "shun"] è in Rumani 16:17 [a parola "evite"] sò tramindui in l'umore imperativu, chì significa chì sò i cumandamenti di u Signore scritti direttamente à noi [u corpu. di Cristu è a so dirigenza]!

Definizione di u dizziunariu di profanu:
1 grossamente irriverente versu ciò chì hè cunsideratu sacru
2 micca santu perchè micca cunsacratu o impuru o impuru
3 secular

Definizione biblica di profanu [verse 16]:
Concordanza di Strong # 952
definizione di bebélos: permessu di esse pisatu, per implicazione - senza permessu
Parti di Speech: Adjective
Ortografia Fonetica: (beb'-ay-los)
Usu: permessu per esse pisatu, accessibile.

HELP Studi di letteratura
952 bébēlos (un aggettivu, derivatu da bainō, "andà" è bēlos, "una soglia per entre in un edifiziu") - ingressu propiu, impropriu, micca autorizatu - literalmente, "attraversà una soglia" chì profana per via di entrata impropria.

952 /bébēlos ("profanu per via di entrata impropria") si riferisce à e persone incapace di accede à (cunnosce) à Diu, perchè si avvicinanu à ellu fora di fidi [credendu]. Vede ancu 949 (bébaios).

John 10
1 In verità, in verità, vi dicu : Quellu chì ùn entre micca per a porta in l'ovile, ma cullà in un altru modu, hè u latru è un briganti.
2 Ma quellu chì entre per a porta hè u pastore di e pecure.

8 Tutti quelli chì sò ghjunti davanti à mè sò ladri è briganti, ma e pecure ùn l'anu intesu.
9 Sò a porta: da mè, se qualchissia entra, sarà salvatu, è entrerà è fora, è truvà u pastu.

10 U latru ùn venite micca, ma per rubà, per ammazzà, è per distrughje: sò venuti chì puderanu avè vita, è chì a puderanu tene di più abbundanza.
11 Sò u bonu pastore : u bon pastore dà a so vita per e pecure.

Definizione biblica di vani babblings:
Concordanza di Strong # 2757
definizione di kenophónia: discorsu viotu
Parti di Speech: Noun, Feminine
Ortografia Fonetica: (ken-of-o-nee'-ah)
Utilizazione: disputa viota, balbuzie senza valore.

Enciclopedia Britannica
"Attitudini non-cattoliche è muderni
L'idea di u purgatoriu ferma cuntruversu, però ".

Què hè a seconda volta l'Enciclopedia Britannica dice chì u purgatoriu hè "contruversu" o "contestatu".

SINTESI DI L'ORIGINI È A STORIA DI PURGATORIU :

  • Hè basatu annantu à e tradizioni mundane di l'omi chì cuntradite è annullanu a parolla di Diu
  • Hè basatu annantu à a morte
  • Hè basatu annantu à l'operazione di spiriti diavuli familiari
  • hè basatu annantu à a cunfusione, un'arma psicologica è spirituale di Satanassu
  • hè basatu annantu à u ragiunamentu umanu 5-sensi, chì hè 1 di i 4 tipi di credenze debule
  • hè basatu annantu à opinioni è idee cuntruversati è micca pruvati chì mancanu di una solida credibilità scritturale, chì suscita a divisione è a lotta in u corpu di Cristu.
  • hè basatu annantu à interpretazioni distorte è presuntuose di l'Scrittura

# 2 I PECCATI MORTALI E VENIALI RENDU U PURGATORE IRRILEVANTE, SENZA SIGNIFICATO E INUTILE !

Panoramica di a vita: tutte e persone, à u mumentu di a so morte, finiscinu sempre in 1 di 3 categurie:

  1. Seranu un omu naturali chjaru, regulare, chì hè una persona di corpu è anima Solu [Nisuna sumente spirituale di ogni tipu hè presente in quella persona]
  2. Nasceranu da a sumente di a serpente, [chì deve diventà un zitellu spirituale di u diavulu] è fritteranu in u lavu di focu in i ghjudizii di l'ingiusti in u futuru.
  3. Sceglieranu di nasce di novu da u spiritu di Diu è andaranu in u celu quandu Ghjesù Cristu torna [è micca quand'elli murenu]

Eccu una distinzione critica: per definizione, tutti i sos [semente di u populu di a serpente] sò increduli, ma micca tutti i increduli sò nati da a sumente di a serpente [ringraziu à Diu per quessa !!].

I dui tipi di sumente, sia a sumente incorruptible di Diu o a sumente di a bughjura di u diavulu, sò assolutamente permanenti è irreversibili è hè in ultimamente ciò chì determina a vera natura è u futuru di una persona, cum'è una sumente di pianta o a sumente di l'animali [sperma da i masci] determina l'identità di una cosa vivente.

Definizioni impurtanti per sapè [da Dictionary.com & vocabulary.com]:

Definizione di i peccati mortali #9 di 12
[dictionary.com] : chì implica a morte spirituale (uppusi à veniale) : peccatu murtali ; [vocabulary.com hà una definizione ligeramente sfarente]: un peccatu imperdonabile chì implica una perdita tutale di grazia [u mo cummentariu quì: l'unicu peccatu imperdonabile in a Bibbia hè di vende a vostra ànima à u diavulu, per diventà unu di i so figlioli per a sumente è chì implica una perdita tutale di MISERICORDIA, micca grazia].

Definizione penitente
sentenu o sprime u dulore per u peccatu o u male è disposti à l'espiazione è l'emenda; [U mo cummentariu quì hè chì se una persona hè penitente, allora hè una bona cosa perchè dimostra chì quella persona hà sempre una cuscenza lasciata].

Definizione di i peccati veniali:
aggittivu
capaci à esse pardunatu o pardunatu; micca seriamente sbagliatu, cum'è un peccatu (uppusi à murtali).
scusable; trifling; minore : un errore veniale ; un delittu veniale; [vocabulary.com]: un peccatu perdonabile cunsideratu cum'è chì implica solu una perdita parziale di grazia.

Se pensate à questu lògicu, questa idea di u peccatu mortale versus u peccatu veniale hè totalmente senza significatu!

In u minimu denominatore cumuni, ci sò solu 2 categurie di persone: credenti è increduli.

À l'ora di a so morte, tutti i increduli [chì, per definizione, include automaticamente tutte e persone nati da a sumente di u serpente], tutti i peccati veniali è tutti i peccati murtali sò totalmente irrilevanti è ùn ponu micca esse appiicati à elli perchè sti persone sò, per definizione, spiritualmente mortu digià è dunque, ùn entreranu mai in u celu in ogni modu.

Dunque, solu i cristiani [credenti] restanu. In ogni casu, postu chì tutti i peccati veniali sò, per definizione, "pussibili à esse pirdunati o pardonati", u purgatoriu hè resu irrilevante è inutile.

Inoltre, s'ellu ci hè pardunatu o micca, affetta sempre solu a nostra fraternità cù Diu è ùn pò mai affettà a nostra filiazione per via di a sumente incorruptible. Ricurdativi, tutte e sementi sò permanenti.

A causa di a natura di a sumente spirituale incorruptible di Cristu in l'internu, un cristianu ùn pò mai fà un peccatu mortale è mori spiritualmente. Dunque, u purgatoriu hè resu totalmente irrilevante è inutile una volta di più.

Hè assolutamente 1 miliardi% impussibile di nasce da a sumente di Diu è di a sumente di u diavulu à u stessu tempu.

Qualunque sumente sceglite, u so 1 miliardi % permanente, [per quessa ùn pudete mai cambià, ancu s'è vo vulete].

Sè vo site sempre a paura chì avete fattu u peccatu imperdonabile, un peccatu murtale, [blasfemia contru à u Spìritu Santu], ùn avete micca.

Per pruvà, leghjite stu articulu!

Aghju ricumandemu ancu di vede u video senza paragone di Rev. Martindale, Atleti di u Spiritu !

Hè sempre anni luce davanti à u so tempu, ancu s'ellu hè statu pruduttu in u 1986!

Dunque, sì una persona hè un incredule o un cristianu, u Purgatoriu ùn hè micca applicatu à elli.

Avà per qualchì illuminazione critica nantu à l'omu naturali:

I Corintini 2
12 Avà avemu ricevutu, micca u spiritu di u mondu, ma u spiritu chì hè di Diu ; chì pudemu sapè e cose chì ci sò liberamente datu da Diu.

13 Chì cose ancu dicemu, micca in e parolle chì a saviezza di l'omu insegna, ma chì u Santu Ghost [spiritu = u rigalu di u spiritu santu in un credente] insegna; paragunà e cose spirituali cù spirituali. [E parolle allineate ùn sò micca in a maiò parte di i testi greci è mancanu ancu da i testi aramaici.]

14 Ma l'omu naturali ùn riceve micca e cose di u Spìritu di Diu, perchè sò una follia per ellu;

Hè impussibile per un omu naturali [omu o donna] per capisce e cose spirituali senza u rigalu di u spiritu santu per l'illuminà è permettenu di capiscenu a prufundità di e cose spirituali di a parolla di Diu.

Perchè u rigalu di u spiritu santu hè incorruptible, hè impussibile chì si deteriore, perde, l'arrubbanu, si ammalate, mori o pirate da Satana!

Chì ghjè a vera natura di u rigalu di u spiritu santu, a sumente spirituale di Cristu in l'internu?

I Peter 1
22 Videndu chì avete purificata e vostre ànime in ubbidite à a verità per mezu di u Spìritu à l'amore senza finta di i fratelli, vede chì vi amate l'un l'altru cun un core puro fervently:
23 Essendu natu di novu, micca di sumente corruptible, ma di incorruptible, per a parolla di Diu, chì vive è stà per sempre.

Definizione di "purificatu":
Hagnizo [verbu] Strong's Concordance #48 [usatu 7 volte in u NT, u numeru di perfezzione spirituale]:

Parola radicale hagnos Concordanza di Strong #53
Parti di Speech: Adjective
Ortografia Fonetica: (hag-nos')
Definizione: senza impurtazioni cerimoniali, santu, sacru
Usage : (urigginariamente, in una cundizione preparata per u cultu), puru (sia eticamente, sia ritualmente, cerimoniali), casta.

HELP Studi di letteratura
53 hagnós (un aggettivu, chì pò esse cognate cù 40 /hágios, "santu", cusì TDNT [Diccionariu Teologicu di u Novu Testamentu], 1, 122) - propiu, puri (à u core); virginale (casta, senza adultera); puri dentro è fora; santu perchè uncontaminated (undefiled da u peccatu), vale à dì senza spoiling ancu in l'internu (ancu finu à u centru di u so esse); micca mischju cù culpabilità o qualcosa cundannabile.

Rumani 1: 23
È cambiatu a gloria di u incorruptible Diu in una maghjina fatta simili à l'omu corruptible, è à l'uccelli, è à l'animali di quattru pedi, è à e cose striscianti.

A parolla "incorruptible" in I Petru 1:23 hè a stessa parola greca cum'è a parolla "incorruptible" in Rumani 1:23 - cum'è babbu, cum'è figliolu.

Definizione di incorruptible:
Strong's Concordance #862 [usatu 8 volte in a Bibbia: u numeru di risurrezzione è novu principiu].
aphthartos : incorruptible, incorruptible
Parti di Speech: Adjective
Ortografia Fonetica: (af'-thar-tos)
Definizione: indecadente, impérissable
Usage: indestructible, imperishable, incorruptible; dunque: immurtale.

Lessicu Grecu di Thayer
FORTI NT 862: ἄφθαρτος

ἄφθαρτος, ἄφθαρτον (φθείρω), non corrompu, non susceptible de corruption ou de dégradation, impérissable :

Nisuna persona chì hè veramente natu di novu di u spiritu di Diu pò cummette un peccatu mortale = morte spirituale.

Rumani 1:23 è I Petru 1:23

A rùbbrica sottu nantu à u corpu, l'ànima è u spiritu hà da verificà più è chjarificà quella verità.

L'unicu modu chì una persona pò esse salvata da l'ira à vene hè di nasce di novu di u spiritu di Diu.

AVVISU !!

ÙN FIDATE micca una preghiera fatta da l'omu, cunvoluta è distorta chì un predicatore hà fattu chì dice chì hè tuttu ciò chì avete da fà per esse salvatu !!!

Certi di elli sò cusì traditori chì dubiti se pudete veramente nasce di novu di l'unicu veru Diu da elli.

Se seguite l'istruzzioni esatti direttamente da u Signore Diu stessu, ùn vi mai sbagliate.

Rumani 10
9 Chì s'è tù voli cunfessu [Dichjarà] cù a to bocca u Signore Ghjesù, è crede in u vostru core chì Diu l'hà risuscitatu da i morti, sarete salvu.
10 Perchè cù u core l'omu crede à a ghjustizia ; è cù a bocca cunfissioni [dichjarazione: esattamente a stessa parolla greca cum'è in u versu 9] hè fatta à a salvezza.
11 Perchè l'Scripture disse: Quellu chì cresce nantu à ellu ùn sia senza vrighi.

Attu 4
10 Siate voi cunnisciuti da tutti è da tutti i populi d'Israele, chì per u nome di Ghjesù Cristu di Nazaretta, quellu chì avete crucifissu, chì Diu hà risuscitatu trà i morti, ancu da ellu, sta persona stà quì davanti à voi interi.
11 Questa hè a petra chì hè stata posta à nunda di voi custruttori, chì hè diventatu u capu di l'angulu.
12 Nemmenu ùn ci hè salvezza in alcun altru; perchè ùn ci hè nimu altru nome sottu à u celu datu trà l'omi, per quessa duvemu esse salvati.

# 3 Chì hè a natura di a morte ?

Purgatoriu cuntradisce almenu 10 versi di l'Scrittura nantu à a vera natura di a morte!

21 Job: 13
Passanu i so ghjorni in ricchezza, è in un mumentu passanu finu à a tomba.

Salmi 6: 5
Perchè in a morte ùn ci hè ricurdatu di tè; in a tupunità chì ti darà grazie?

Salmi 49
12 Tuttavia, l'omu, essendu l'onore, ùn resta micca: hè cum'è e bestie chì periscenu.
14 Cum'è e pecure sò messe in a tomba ; a morte si nutrirà di elli…

Salmi 89: 48
Chì omu hè ellu chì vega, è ùn vinaranu micca a morte? Sbarcate da a so alma da a manu di a fossa? Selah [pausa è cunchiutate questu].

Salmi 146: 4
U so fiatu và, torna in a so terra; in quellu ghjornu stessu i so pinsamenti periscanu [ci hè una figura di discorsu quì chjamata Synecdoche [di a parte] è a frasa in quellu ghjornu stessu = dopu à quellu o quandu, cusì a traduzzione curretta hè: U so soffiu esce, torna à u so soiu. terra; dopu, i so pinsamenti periscenu.

Ecclesiasti 9
5 Perchè i vivi sanu ch'elli moriranu ; ma i morti ùn sanu nunda, nè ùn anu più ricumpenza ; perchè u ricordu di elli hè scurdatu.
6 Ancu u so amori, è u so odiu, è a so invidia, sò avà persu ; nè ùn anu più una parte per sempre in tuttu ciò chì hè fattu sottu à u sole.
10 Tuttu ciò chì a to manu trova da fà, fatela cù a to forza ; perchè ùn ci hè micca travagliu, nè strumentu, nè cunniscenza, nè saviezza, in a tomba, induve andate.

I Thessaloni 4
13 Ma ùn vogliu micca ch'è vo ignuriate, fratelli, riguardu à quelli chì dormenu, affinchè ùn vi dispiaciate micca, cum'è l'altri chì ùn anu speranza.
14 Perchè sè credemu chì Ghjesù hè mortu è hà risuscitatu, cusì ancu quelli chì dormenu in Ghjesù, Diu i purtarà cun ellu.

15 Per questu vi dicemu per a parolla di u Signore, chì noi chì simu viventi è restamu finu à a venuta di u Signore ùn impidiscia [King James old english per precede] quelli chì dormenu.
16 Perchè u Signore stessu discenderà da u celu cù una voce, cù a voce di l'arcànghjulu, è cù a tromba di Diu; è i morti in Cristu risusciteranu prima.

Definizione biblica di trump:
Concordanza di Strong # 4536
Part of Speech: Sostantivo, Femminile
Ortografia Fonetica: (sal'-pinx)
Definizione : una tromba
Usage : una tromba, u sonu di una tromba.

HELP Studi di letteratura
4536 sálpigks - "propriamente, una tromba di guerra" (WS, 797) chì annuncia audacemente a vittoria di Diu (a vittoria di i so nemici).

In l'AT, e trombe eranu aduprate per chjamà u populu di Diu à a guerra, è per annunzià a vittoria fatta da ellu. Questu hè, un clarion militare chì proclamava chì u Signore hà inspiratu è abilitatu a vittoria in nome di u so populu.

["A tromba era u segnu impiegatu per chjamà l'armata d'Israele à marchjà in quantu à a guerra, è hè cumuni in l'imaghjini prufetichi (Is 27:13). Cf. U settimu anghjulu (Ap 11:15) "(WP, 1, 193).

Trombe in l'OT invocavanu i santi di Diu per e so guerri ghjusti (Nu 10:9; Ger 4:19; Joel 2:1). Vede ancu Lev 23: 24,25; Nu 10: 2-10; Salmu 81:3.]

17 Tandu noi chì simu vivi è chì fermemu seremu chjappi inseme cun elli in i nivuli, per scuntrà u Signore in l'aria; è cusì seremu sempre cun u Signore.
18 Per quessa, cunsulatevi l'uni cun sti paroli.

Ecclesiastese 12: 7
Allora a polvara torna à a terra cum'è era, è u spiritu tornerà à Diu chì l'hà datu.

I Corinti 15: 26
L'ultimu ghjunghje chì si distrissi hè a morte.

Definizione di l'inimicu:
nome
una persona chì si senti odiu per, favurisce disinni dannusu contr'à, o impegna in attività antagonistiche contr'à un altru; un avversario o avversario.

Antonyms
amicu. alleatu.

Dunque, per definizione, a morte ùn pò aiutà à nimu o fà qualcosa di bonu per qualcunu, cum'è piglià una persona in u celu. Per quessa, i cristiani ùn vanu à u celu quandu mori. Andanu invece à a tomba.

A morte hè un nemicu è micca un amicu. Un amicu vi purterebbe in u celu, ma micca un nemicu. Un nemicu vi purteria à a tomba, ma micca un amicu.

Ebrei 9: 27
È quandu ellu hà distinatu à l'omi volte à mourri, ma dopu stu ghjornu:

[per un insegnamentu cumpletu nantu à a morte è i cosi relacionadas, vede Ùn avete micca u celu quandu avete mortu!].

U Purgatoriu hè solu 1 di e tanti bugie di a chjesa cattolica rumana.

#4 CORPU, ALMA E SPIRITU È A CADUTA DI L'OMU

Genesis 3: 4
È lu sirpenti, li disse a donna, Ye ùn sarà di sicuru muriri:

Genesis 2: 17
Ma di l'àrburu di u sapienti di u bè è di u male, ùn manghjarè micca, perchè in u ghjornu chì manghjarete, u sicuru murarà.

  • Ghjenesi 2:17 | Diu | Verità: morti sicuramente.
  • Genesis 3: 4 | Serpenti | Lie: Ùn vi farà micca sicura.

U purgatoriu hè u spaventu sadico di u Serpente, a perversione di l'incubo di a vita dopu a morte, a bugia è u bugiarda di "ùn mori micca sicuru" [Genesi 3: 4]

Se Adam hè mortu, cum'è Diu hà dettu, allora cumu hà campatu tantu tempu dopu?

Genesis 5: 5
È tutti i ghjorni chì Adamu era nuvellu centu è trenta anni: è mortu.

Siccomu Adam hà campatu fisicamente per esse 930 anni, è postu chì a parolla di Diu era perfetta quandu era scritta originariamente è hè sempre vera, allora a pura logica dice chì Adam avia mortu in modu non fisicu in Genesi 2:17 & 3:6.

Adamu è Eva eranu umani di corpu, anima è spiritu. Un corpu fisicu ùn pò esse vivu senza l'anima, ma un corpu è l'ànima sò u numeru minimu di cumpunenti di una persona viva.

Ùn capisce micca a distinzione critica trà u corpu, l'ànima è u spiritu hà annebbiatu è cunfusu a mente di milioni.

Sapendu è capiscenu e distinzioni chjaru trà u corpu, l'ànima è u spiritu spiegherà parechje cose in a vita è serà particularmente impurtante in quantu à u purgatoriu.

  1. I nostri corpi sò fatti di a polvera di a terra, è quandu muremu, tornerà torna in polvere. [Genesis 3: 19
    In a sudazione di a to fà face manghja u panu, finu à u ritornu à a terra; Perchè perchè hà pigliatu: per u polu, sì u poveru, ritene à u ritornu).
  2. A nostra ànima hè ciò chì ci dà respirazione, a nostra persunità, è a capacità di processà l'infurmazioni. Quandu avemu pigliatu u nostru ultimu respiru, a nostra ànima hè morta è andata per sempre. Leviticu 17: 11 "Perchè a vita [anima] di a carne hè in u sangue, è l'aghju datu à voi nantu à l'altare per fà l'espiazione per a vostra ànima: perchè hè u sangue chì face l'espiazione per l'anima".
  3. U nostru rigalu di u spiritu santu turnerà à Diu quandu muremu. [Ecclesiastese 12: 7
    Allora u polu ritornu in a terra cum'è hè stata; u spiritu ritorna à Diu chì dete.

Dunque, ancu s'è u purgatoriu esiste, dopu à a morte di un cristianu, cumu si puderanu andà ?

I so corpi sò digià tornati à a terra, a so ànima hè morta è andata è u so rigalu di u spiritu santu hè digià tornatu à Diu, cusì ùn ci hè più nunda di elli per andà in ogni locu o fà qualcosa !

Hè per quessa chì a natura di a morte hè cusì.

Dunque, a manera chì Adam morse in u giardinu di l'Eden in Genesi 3 era spiritualmenti. Hà persu u rigalu di u spiritu santu chì era nantu à ellu à a cundizione chì ellu ubbidisce à a parolla di Diu, ma hà violatu quella lege spirituale di Diu è hà cugliatu e cunsequenze.

Prima avemu amparatu chì tutta a sumente spirituale hè assolutamente permanente, ma Adamu morse spiritualmente.

Lòggicamenti dunque, o a premessa di a sumente spirituale chì hè permanente hè falsa o Adamu ùn hà micca a sumente spirituale.

Siccomu ùn hè mai statu scrittu o dichjaratu chì Adam avia a sumente spirituale, a seconda opzione deve esse a risposta.

Eccu un tavulu estremamente simplice chì spiega parechje variàbili in una volta:

PHYSICAL SPIRITU
Sumente fisicu corruptible [sperma] + l'ovuSemente spirituale incorruptible
U primu nascita hè fisicu [solu corpu è anima]A seconda nascita hè spirituale [nasce di novu]

A chjave per capiscenu questu hè chì a sumente spirituale incorruptible di Diu [essendu natu di novu, chì littiralmente significa esse natu da sopra] ùn era micca dispunibule finu à u ghjornu di Pentecoste in 28A.D. [vede Atti 2], dopu chì Ghjesù Cristu avia cumpletu tuttu ciò chì u Signore avia bisognu di fà.

Ci hè solu 2 manere di diventà un figliolu in una famiglia: per nascita o adopzione. Hè u listessu cù Diu.

Dunque, tutti i credenti in u vechju testamentu è i periodi di l'evangelu eranu figlioli di Diu per adopzione è micca per nascita spirituale. Adam ùn hè micca natu di novu perchè chì ùn saria micca dispunibule per parechji mila anni in u futuru. Hà avutu solu u rigalu di u spiritu santu annantu à una cundizione, chì hà violatu [hà fattu tradimentu contru à Diu] è cusì a cunsiguenza di u tradimentu era a morte spirituale.

Galatians 6
7 Ùn devenite micca; Diu ùn hè micca burlatu: perchè qualchissia chì hà truvatu un omu, quellu chì hà da manghjaraghju ancu.
8 Perchè solu à a so carne, da a carne raccamandà a corruzzione; Ma ellu chì hà di truvà à u Spìritu di u Spìritu ripiglia vita eterna.

Tutte e duttrini, religioni è teulugie chì insegnanu una forma di vita dopu a morte, cum'è a reincarnazione, u purgatoriu, o l'incendiu in u lavu di focu per sempre, sò basati nantu à a prima minzogna registrata di Satana in a Bibbia: "ùn morirete micca di sicuru".

Scava un pocu più in fondu è vede cumu si tratta di u purgatoriu.

In Ghjuvanni 8, Ghjesù Cristu stava cunfruntendu un gruppu particulari di Farisei maligni, un tipu di capu religiosu in quella cultura è u tempu.

John 8: 44
Sì di u vostru babbu u diavulu, è i cattivi di u vostru babbu avete da fà. Hè un assassino da u principiu, è ùn domandianu micca in a verità, perchè ùn ci hè nè verità in ellu. Quand'ellu parlava una minzogna, ellu parlò di a so propiu: perchè hè un mentintatu, è u babbu [Origine] di questu.

Hè assai interessante chì e prime parolle arregistrate di Satanassu in a Bibbia sò una bugia, chì indica a so natura duminante.

U purgatoriu hè basatu annantu à a minzogna di a serpente di a vita dopu a morte, perchè a punizioni esige di esse vivu. Altrimenti, u so scopu hè scunfittu. Dunque deve vene da u diavulu chì hè l'uriginatore di e bugie.

# 5 Pregà per i morti hè un cuncettu micca biblicu è cuntradite a sacra Scrittura è a logica

A pratica di pricà per i morti vene da una cullizzioni falsa è pagana di libri religiosi cunnisciuti cum'è l'apocrifi chì sò stati inspirati da i spiriti diavuli. Hè statu cuncepitu per ingannà è distractà è per falsificà a verità di a parolla di Diu.

Inscriptions catacombes include prayer for the dead.

Sapemu da a prima sezione nantu à a morte, chì qualsiasi preghiera per i morti sò totalmente inutilità, un misu di u Signore è u nostru tempu è un truccu di Satanassu.

Tuttavia, hè sempre bonu per sapè da induve venenu ancu e bugie di u diavulu.

I Baruch 3: 4
"O Signore Omnipotente, Diu d'Israele, sente avà a preghiera di i morti d'Israele, i figlioli di quelli chì anu peccatu davanti à voi, chì ùn anu micca attentu à a voce di u Signore, u so Diu, cusì chì e calamità sò attaccati à noi".

Avà solu per esse ghjustu, andate à vede qualcosa chì micca assai cristiani sanu da l'Enciclopedia Ebraica circa l'urìgine di I Baruch.

A pratica cattolica rumana di pricà per i morti è l'idea chì i morti ponu ancu pricà hè basatu annantu à una mala traduzzione di un libru chì falsifica a Bibbia!

Enciclopedia ebraica nantu à I Baruch 3:4

Certi cattolici basanu a pratica di pricà per i morti nantu à u libru di II Maccabees 12: 43-45, chì hè inclusu in a Bibbia cattolica, ma micca protestanti [Vede. L'apòcrifia: veru o falu?].

II Macabeus 12
43 È dopu avè fattu una riunione in tutta a cumpagnia à a summa di duimila drachms d'argentu, u mandò à Ghjerusalemme per offra un sacrificiu per u peccatu, fendu quì assai bè è onestamente, chì si ricurdava di a risurrezzione.
44 Car, s'ellu ùn avia micca speratu chì quelli chì sò stati uccisi resuscitanu, era superfluu è vanu di pricà per i morti.
45 È ancu chì hà capitu chì ci era una grande grazia riservata à quelli chì sò morti piu, era un pensamentu santu è bonu. Allora hà fattu una riconciliazione per i morti, per esse liberati da u peccatu.

I studiosi accunsenu chì II Maccabees hè statu scrittu in qualchì locu in u tempu generale di circa 150 aC. Cusì a pratica di fà preghiere per i morti predate Cristu è questu forma i radichi storichi di a pratica cattolica romana muderna.

Ancu se u libru di i Maccabei hè storicamente precisu è i Ghjudei di u vechju testamentu anu pregatu per i morti, ùn hè micca bè!

Ùn ci hè ancu nisuna scrittura in l'antichi o novi testamenti chì sustene a preghiera per i morti. Per quessa, prova solu chì i Maccabei s'eranu alluntanati da a vulintà di Diu è anu succorsu à l'ingannimentu di Satanassu invece. Ricurdativi di a prima bugia registrata di Satana, "Ùn mori micca di sicuru"? II Maccabees hè un esempiu perfettu di questu.

Perchè certi cattolici utilizanu un libru religiosu paganu, falsificatu chì hè statu ispiratu da spiriti diavuli per ghjustificà e so pratiche religiose? Anu da andà à a Bibbia invece.

# 6 PURGATORY CONTRADICTS U PERDONU DI DIO PER NOI!

Eccu una citazione da catholic.com:

"U Catechisimu di a Chjesa Cattolica definisce u purgatoriu cum'è una" purificazione, per uttene a santità necessaria per entrà in a gioia di u celu ", sperimentata da quelli" chì morenu in grazia è amicizia di Diu, ma purificati perfettamente "(CCC 1030).

A purificazione hè necessaria perchè, cum'è insegna a Scrittura, nunda di impuru entrerà in presenza di Diu in celu (Rev. 21:27) è, mentre pudemu more cù i nostri peccati mortali perdonati, ci ponu ancu esse parechje impurità in noi, specificamente veniali i peccati è a punizioni timpurali per via di i peccati dighjà perdunati ".

Imaxe di un purgatariu fieru di Annibale Carracci.

Sembra cusì religiosu, nò? Eppuru cuntradisce multitùdine di scritture, e leggi di a logica, e leggi di a ghjustizia è scunfige u scopu di u perdonu.

"Punizioni timpurali per via di i peccati dighjà pardunati". Se semu sempre puniti in u purgatoriu dopu chì i nostri peccati sò dighjà stati pardunati è dimenticati, allora quessa scunfitta u scopu di u perdonu in primu locu! Chì cuntradisce è viola u perdonu di Diu per noi.

Isaiah 43: 25
Ancu iò, sò quellu chì sfacciò e to pecchè persone per u mo piazzu, è ùn ricurdate micca di vostri peccati.

U purgatoriu cuntradite Isaia 43:25!

Ebrei 8: 12
Perchè seraghju misericordioso di a so iniquità, è i so peccati è e so iniquità ùn mi ricurdaraghju più.

U purgatoriu cuntradice Ebrei 8:12!

"È a punizioni timpurali per via di i peccati digià perdunati".

Cumu Diuu puniscevi per i peccati chì anu stati pardunati è esse? 

I Ghjuvanni 1: 9
S'è noi, dopu aviri cunfissatu li nostri peccati, ch'ellu hè fidu è ghjustu à rimèttici i nostri piccati, e pi lavari ci da tutti inghjuste.

Scuprite a definizione di "pardunà"!:

Concordanza di Strong # 863
definizione di aphiémi: abbandunà, lascià solu, permette
Parti di Speech: Verb
Ortografia Fonetica: (af-ee'-ay-mee)
Usage: (a) Manderaghju, (b) lascià andà, liberà, permette di parte, (c) rimettu, perdone, (d) permette, soffre.

HELP Studi di letteratura
863 aphíēmi (da 575 / apó, "luntanu da" è hiēmi, "invià") - propiu, mandate; liberazione (discharge).

Diu littiralmente manda i nostri peccati via, allora cumu ci pò punisce per elli in u purgatoriu?

Fighjate à a definizione di "pulizia"! Veni da a parola radicali Katharos:

Concordanza di Strong # 2513
definizione di katharos: pulito
Parti di Speech: Adjective
Ortografia Fonetica: (kath-ar-os')
Lingua latina: pulito, puro, senza macchia, sia litteralmente, sia cerimonialmente o spiritualmente; innocente, innocente, innocente.

HELP Studi di letteratura

2513 katharós (una parolla primitiva) - propiu, "senza adduzzu" (BAGD); ciò chì hè separatu (purgatu), dunque "pulitu" (puru) perchè unmixed (senza elementi indesirabili); (figurativamente) spiritualmente puri perchè purgati (purificati da Diu), vale à dì liberi da l'influenzi contaminanti (sucianti) di u peccatu.

Questa esatta parola greca hè ancu aduprata in Ghjuvanni 15: 3, traduttu pulitu!

John 15
1 Sò a vera vigna, è u mo Babbu hè u vignaghjolu.
2 Tutti branche in mè chì ùn pòrtanu micca fruttu ripiglià: è ogni rame chì porta fruitu, a purga, per pudè darà più fruttu.
3 Avà què sò puri à traversu a parolla ch'e aghju parlatu à voi.

Purgatoriu cuntradisce Ghjuvanni 15: 3 & I Ghjuvanni 1: 9 nantu à 2 cunti è hè un insultu à Diu !!

Ghjuvanni 15: 3 è I Ghjuvanni 1: 9 definizione di pardunà è purifica

A parolla di Diu ùn menziona micca i peccati veniali, i peccati mortali, ecc. Semplice dice di cunfessà i vostri peccati. Siccomu Diu ùn face micca a distinzione trà i peccati, perchè femu?

Per un cristianu, ci hè solu un peccatu: fà qualcosa contru à a vulintà di Diu, chì vi purterà da a fraternità cun ellu. Eccu.

A causa di a nostra sumente spirituale incorruptible, i peccati ùn affettanu micca a vostra filiazione cù Diu, solu a vostra fraternità cun ellu.

Rumani 1:23 è I Petru 1:23

In a Biblia, ci hè micca solu u piccatu impenite 1 è chì vende a vostra alma à u diavulu, per fà esse un figliolu spirituale di u diavulu. 

U mutivu di questu hè perchè a semente spirituale hè permanente è determina a vera natura di una persona. Un manzano hè u modu chì hè perchè a natura di i manzoni hè determinata da l'istruzzioni genetiche è e caratteristiche di a semente di mela.

In u stessu, si ne nasciamu novu, ma in seguitu à a vita hà burlatu da Satanassu per vive da ellu, andaremu ancu à u celu quandu Ghjesù Cristu torna, ma ùn avè micca riceve recensioni di Diu per u nostru cumpurtamentu male.

Se una persona diventa un figliolu di u diavulu, allora hè ancu una semente spirituale permanente, chì ùn pò micca esse rimossa. Allora avà torna à a cunfessione di u peccatu.

Simply ghjustu direttamente à Diu è fate puru di i nostri peccati.

Cunfessà i vostri peccati à un prete hè a terminologia di u vechju testamentu, l'imaghjini è a schiavitù à a lege di u vechju testamentu chì Ghjesù Cristu ci hà liberatu.

Ghjesù Cristu hè u megliu è finali suvranu sacrificadore per tutta l'umanità per tutta l'eternità. A nostra cunfessione và à Diu per mezu di u so figliolu Ghjesù Cristu è eccu a fine.

Efesini 3
10 Per chì avà à i principati è e putenze in i lochi celesti ponu esse cunnisciuti da a Chjesa a multiforme saviezza di Diu,
11 Sicondu u scopu eternu ch'ellu hà prupostu in Cristu Ghjesù u nostru Signore :
12 In quale avemu un attiscu è accessu cù cunfidenza di a fede di ellu.

Ghjesù Cristu ci hà digià datu un accessu direttu à Diu stessu, cusì passà per un terzu hè interferenza spirituale è un ostaculu in a vostra vita.

Salmi 103
3 Quale forgiveth tutti i to anderebbe; chì healeth tutti i to malatie;
Cum'è u livanti hè da u punenti, finu à quì hà eliminatu i nostri transgressioni di noi.

Perchè dice questu è u punente invece di u nordu è u sud?

Perchè se parte da l'equatore è andate à u nordu, eventualmente ghjunghjerete à u polu nordu. Sè seguite andendu in a listessa direzzione, allora anderete versu u sudu. U nordu è u sudu si scontranu à i poli.

In altri palori, i vostri peccati seranu ghjittati di novu in a vostra faccia. Sè avete principiatu à l'equatore è andate à u sudu, eventualmente ghjunghje à u polu sudu, à questu puntu, avete da cumincià à vultà in u nordu è ripetite a situazione precedente.

In ogni casu, s'ellu si parte da l'equatori, andendu à u livante o à u punente, pudete andà per sempre è andate sempre in a listessa direzzione è ùn scuntrà mai l'orizzonte oppostu. In altre parolle, u livante è u punente ùn si scontranu mai. I vostri peccati ùn saranu mai più rimessi in faccia.

Dunque, se vi ricurdate di i vostri piccati passati chì Diu hà digià pardunatu è scurdatu, allora quella fonte ùn pò esse da Diu, chì punta à Satanassu chì hè u diu di stu mondu è un nemicu di Diu.

U Purgatoriu cuntradice i Salmi 103: 3 è 12

I Ghjuvanni 3
1 Eccu, chì manera d'amore u Babbu ci hà datu, chì noi siamu chjamati figlioli di Diu: dunque u mondu ùn ci cunnosce, perchè ùn u cunnosce micca.
2 Carissimi, avà simu i figlioli di Diu, è ùn hè ancu apparsu ciò chì seremu ; ma sapemu chì, quandu ellu apparisce, seremu cum'è ellu ; perchè noi u videremu cum'ellu hè.
3 È ogni omu chì hà a speranza in lui purifica è ellu puru cum'è puru.

Purgatoriu cuntradisce a definizione di purificazione in I Ghjuvanni 3: 3

Fighjate à a definizione di purificazione !!

Concordanza di Strong # 53
definizione di hagnos: senza impurità cerimoniali, santu, sacru
Parti di Speech: Adjective
Ortografia Fonetica: (hag-nos')
Usage : (urigginariamente, in una cundizione preparata per u cultu), puru (sia eticamente, sia ritualmente, cerimoniali), casta.

HELP Studi di letteratura
53 hagnós (un aggettivu, chì pò esse cunnessu cù 40 /hágios, "santu", cusì TDNT, 1, 122) - propiu, puru (à u core); virginale (casta, senza adultera); puri dentro è fora; santu perchè uncontaminated (undefiled da u peccatu), vale à dì senza spoiling ancu in l'internu (ancu finu à u centru di u so esse); micca mischju cù culpabilità o qualcosa cundannabile.

# 7 U PURGATORIU ÙN FAI A DISTINZIONE CRUCIALE Frà A NOSTRA FAMIGLIA CU DIO È A NOSTRA FIGLIA

FAMIGLIA VS FIGLIA

COMUNITÀ

I Ghjuvanni 1
3 Ciò chì avemu vistu è intesu vi dichjaremu, chì ancu voi l'avete fratellanza cun noi: è veramente u nostru fratellanza hè cù u Babbu, è cù u so Figliolu Ghjesù Cristu.
4 È ste cose vi scrivimu, per chì a vostra gioia sia piena.

5 Questu hè dunque u missaghju chì avemu intesu parlà di ellu, è vi dichjaremu chì Diu hè lume, è ùn ci hè nunda di bughjura in ellu.
6 Si dicemu chì avemu fratellanza cun ellu, è camminendu in a bughjura, mentimu, è ùn facemu micca a verità:

7 Ma s'è andemu in a luce, cum'è ellu hè in a luce, avemu fratellanza unu cù l'altru, è u sangue di Ghjesù Cristu, u so Figliolu, ci purifica da ogni peccatu.
8 Si dicemu chì ùn avemu micca piccatu, l'avemu ingannate, è a virità ùn hè micca in noi.
9 Si cunfidendu i nostri peccati, hè fidu, è solu per pirdunà i nostri piccati, è per pulizzià da ogni inglesi.

Definizione biblica di fraternità:
Concordanza di Strong # 2842
definizione di koinónia: fraternità
Parti di Speech: Noun, Feminine
Ortografia Fonetica: (koy-nohn-ee'-ah)
Usage: (literalmente: partenariatu) (a) aiutu cuntributivu, participazione, (b) spartera, cumunione, (c) fraternità spirituale, una fraternità in u spiritu.

HELP Studi di letteratura
2842 koinōnía (un nomu femminile) - propiu, ciò chì hè spartutu in cumunu cum'è a basa di a fraternità (partenariatu, cumunità).

Sta parolla greca hè aduprata 4 volte in I Ghjuvanni 1 è 19x in u NT. 19 hè u ottu numeru primu è 8 hè u numeru di risurrezzione è di un novu principiu.

Hè sempre un novu principiu in a nostra vita quandu avemu torna in a fraternità cù Diu.

I Ghjuvanni 1

koinónia, [Strong's #2842] hà cum'è a so radica parola koinónos sottu [Strong's #2844]

Concordanza di Strong # 2844 [sta parolla radica hè aduprata 10x in u NT]
definizione di koinónos: un spartitore
Parti di Speech: Noun, Masculine
Ortografia Fonetica: (koy-no-nos')
Usage: un sparte, un cumpagnu, un cumpagnu.

HELP Studi di letteratura
Cognate: 2844 koinōnós (un nomu maschile / aggettivu substantival) - propiu, un participante chì appartene mutualmente è sparte fraternità; un "participante cumunu". Vede 2842 (koinōnia).

[2842 / koinōnía (un nomu femminile) sottolinea l'aspettu relazionale di a fraternità. 2844 / koinōnós (un nomu maschile) si focalizeghja più direttamente nantu à u participante stessu (ella stessa).

L'essenza basica di a fraternità cù Diu hè chì avemu un SPARTU PIENU cù Diu è tutte e so risorse per mezu di u so figliolu Ghjesù Cristu.

Recentemente aghju intesu una situazione ipotetica in linea induve un cristianu commette un crimine significativu è poi mori in qualchì modu pocu dopu, lascendu li cun un peccatu senza pentimentu.

In novu, questu affetta solu a so FELLOWSHIP cù Diu è NON a so figliola!

E cunsequenze seranu chì puderanu perde una parte di e so curone è / o ricumpensa, ma mai u so status di figliolu.

A sezione #3 nantu à a natura di a morte prova chì a nostra fraternità cù Diu finisce u mumentu chì moremu, ma a nostra filiazione resta eterna.

Comu dimustratu in a sezione #13 [6 sezioni sottu], u corpu spirituale perfettu chì ricevemu à u ritornu di Cristu ùn hà mai bisognu di purificazione, eliminendu totalmente a necessità di purgatoriu.

A Bibbia cita 5 corone differenti [ghirlande o ghirlande posti nantu à a testa di u vincitore] è ricumpensa chì un cristianu pò guadagnà.

U principiu generale hè chì in u nostru caminu cù Diu, postu chì pudemu guadagnà corone è ricumpensa da a nostra propria libertà di azzione di vuluntà, allora hè ancu pussibule chì pudemu esse ingannati da Satanassu è perde.

Galatians 6
7 Ùn devenite micca; Diu ùn hè micca burlatu: perchè qualchissia chì hà truvatu un omu, quellu chì hà da manghjaraghju ancu.
8 Perchè solu à a so carne, da a carne raccamandà a corruzzione; Ma ellu chì hà di truvà à u Spìritu di u Spìritu ripiglia vita eterna.
9 È ùn deve esse stati disprezzamenti in fine: perchè in u tempu degamu noi racogli, sè micca avè micca debbuli.

A distinzione critica trà a parolla di Diu è u purgatoriu hè cumu si tratta di i peccati: in a parolla di Diu, i peccati affettanu negativamente a nostra fraternità cù Diu mentre simu vivi è a perdita potenziale di corone è ricumpensa in u futuru, mentri cù u purgatoriu, e persone. sò puniti è torturati da u focu in u futuru, chì hè falsu è male.

In cuntrastu, a salvezza hè da a gràzia è l'opere di Diu è perchè u rigalu di u spiritu santu hè u Cristu in noi chì hè a sumente spirituale incorruptible nata in l'internu, ùn pudemu micca perde; l'avete more; deteriorate; ammalate o fate arrubbatu da u diavulu.

E NOSTRE CURONE E RECOMPENSES PER REALIzzà A VOLUNTA DI DIO

I Corintini 9
24 Ùn sapete micca chì quelli chì correnu in una corsa correnu tutti, ma unu riceve u premiu ? Allora corre, chì pudete ottene.
25 È ogni omu chì lotta per u maestru hè temperatu in tutte e cose. Avà u facenu per ottene una corona corruptible; ma avemu un incorruptible [curuna perchè u so spirituale è micca fisicu].
26 Dunque, curgu cusì, micca cusì incertu ; dunque mi battu, micca cum'è quellu chì batte l'aria:

Q: Cumu vene u nostru corone incorruttibili pò esse persu, ma u nostru rigalu incorruptible di u spiritu santu ùn pò micca?

A: A causa di u fattu chì u regnu 5-sensi parallella à u regnu spirituale. In u regnu fisicu, una corona [ghirlanda] pò esse sguassata cusì faciule quant'è si mette. Tuttavia, cum'è in u regnu fisicu, a nostra filiazione genetica cù u nostru babbu ùn pò micca esse cambiata è per quessa, a nostra filiazione spirituale cù Diu ùn pò micca esse eliminata.

2 Timothy 2: 5
È s'è un omu ancu lotta per i maestri, ùn hè micca incurunatu, salvu ch'ellu si stende licite.

Ricurdatevi di Lance Armstrong, l'unica persona chì hà mai vintu u Tour De France 7 volte di fila ?! Hè statu proclamatu u più grande atleta di tutti i tempi!

Ma più tardi, hè statu pruvucatu chì hà vintu e razzii illegale per via di l'usu di droga illegale è hà avutu tutti i so trofei è a so "corona" cum'è u vincitore è u più grande atleta di tutti i tempi perditi!

Questu hè cum'è a cumpetizione spirituale chì simu avà induve pudemu guadagnà corone è ricumpensa spirituali, ma ùn riceveremu mai una si "ingannamu" per ùn seguità micca e regule di u ghjocu stabilite in a Bibbia. Sè avemu ingannatu à fà l'idolatria, allora pudemu avè e nostre corone è ricumpensa.

2 Timothy 4: 8
Da quì in avanti mi hè riservata una corona di ghjustizia, chì u Signore, u ghjudice ghjustu, mi darà in quellu ghjornu: è micca solu à mè, ma ancu à tutti quelli chì amanu a so apparizione.

James 1: 12
Beatu hè l'omu chì endurece a tentazione; perchè quandu hè pruvatu, ellu riceve a corona di vita, chì u Signore hà prumittu à quelli chì l'amanu.

1 Peter 5: 4
È quandu u Capu Pastore appariscerà, riceverete una corona di gloria chì ùn sguassate micca.

Ci hè un potenziale chì pudemu perde i nostri premii chì avemu guadagnatu

II Ghjuvanni 1
6 È questu hè l'amore, chì andemu dopu à i so cumandamenti. Questu hè u cumandamentu, Chì, cum'è avete intesu da u principiu, avete da camminà in ellu.
7 Per parechji ingannatori sò intruti in u mondu, chì ùn cunfessu micca chì Ghjesù Cristu hè vinutu in carne. Questu hè un ingannatore è un anticristu.
8 Fighjate à voi, chì ùn perdemu micca ciò chì avemu fattu [travagliatu], ma chì ricevemu una ricumpensa sana.

Efesini 5
1 Siate dunque seguaci di Diu, cum'è figlioli cari ;
2 È marchjà in amore, cum'è Cristu ci hà amatu ancu, è s'hè datu per noi una offerta è un sacrifiziu à Diu per un gustu dolce.
3 Ma a fornicazione, è tutte e impurezze, o avidità, ùn sia una volta chjamatu trà voi, cum'è diventanu santi;
4 Nè filatura, nè parlata insensata, nè scherzu, chì ùn sò micca cunvene: ma piuttostu di ringraziamenti.
5 Per quessa, sapete chì nimu prostitu, nè impuru, nè omu avidutu, chì hè idolatra, ùn hà eredità in u regnu di Cristu è di Diu.

In u cuntestu di i credenti chì guadagnanu corone è ricumpensa, cum'è illustratu da i diversi versi sopra à u sughjettu, hè pussibule per noi di perde ricumpensa perchè avemu ingannatu à fà idolatria, chì include influenze da un spiritu diavulu di puttana, chì hè u diavulu. spiritu primuramente rispunsevuli di pruvucà i credenti à adurà a creazione invece di Diu, u creatore.

FIGLIA

Qualchidunu di i seguenti versi è infurmazioni sò stati pigliati da un'altra sezione di stu articulu, ma quì hè mostratu da una perspettiva diversa; quellu di a filiazione vs a fraternità.

I Peter 1
22 Videndu chì avete purificatu a vostra ànima in ubbidite à a verità per mezu di u Spìritu à l'amore senza finta di i fratelli, guardate chì vi amate cù un core puro fervente.
23 Essendu natu di novu, micca di sumente corruptible, ma di incorruptible, da a parolla di Diu, chì vive è ferma per sempre.

Rumani 1: 23
È hà cambiatu a gloria di u Diu incorruptible in una maghjina fatta cum'è à l'omu corruptible, è à l'uccelli, è à l'animali di quattru pedi, è à e cose striscianti.

A parolla "incorruptible" in I Petru 1:23 hè a stessa parola greca cum'è a parolla "incorruptible" in Rumani 1:23 - cum'è babbu, cum'è figliolu.

Definizione di incorruptible:
Strong's Concordance #862 [usatu 8 volte in a Bibbia: u numeru di risurrezzione è novu principiu].
Definizione di aphthartos: incorruptible, incorruptible, indecaying
Parti di Speech: Adjective
Ortografia Fonetica: (af'-thar-tos)
Usage: indestructible, imperishable, incorruptible; dunque: immurtale.

Lessicu Grecu di Thayer
FORTI NT 862: ἄφθαρτος

ἄφθαρτος, ἄφθαρτον (φθείρω), non corrompu, non susceptible de corruption ou de dégradation, impérissable :

Cusì, ùn pudemu micca perde a nostra figliola, ma pudemu perde a nostra ricumpensa.

Ose 4: 6
U mo pòpulu hè struitu per mancanza di sapè; perchè hai rifiuttu a cunniscenza, ti ricuscelu da chì ùn sarà micca sacerdotatu di mè: vede chì t'hà abbandunatu a lege di u to Diu, aghju ancu u mo figliolu.

# 8 PURGATORY CONTRADICTS TUTTE 8 CARATTERISTICHE DI A SAVIZZA DI DIO !

Parlendu di pura, fighjate à a prima caratteristica di a saviezza di Diu!

James 3
17 Ma a saviezza chì hè da quì hè prima pura è pacífica, gentile, è faciule d'intreatu, pienu di misericòrdia è frutti boni, senza parcellita, e senza ipocrisia.
18 U fruttu di a rettitùdine hè firmatu in paese di elli chì facenu a pace.

Purgatoriu vs a saviezza di Diu

PURGATORIAA saviezza di Diu
duttrina cuntaminata è infettata di i diavoli; hè una falsa accusa
essendu spiritualmente impuru à l'ochji di Diu, chì vene da a più impura di tutte e fonti pussibuli: u diavulu
#1 Pure: A saviezza di Diu hè da sopra è hè sempre di a più alta purezza pussibule
Siate in pace sapendu chì sarete torturatu dopu a morte per un periudu di tempu scunnisciutu per un "crime" spirituale chì ùn site mancu culpèvule? Nimu in a so mente sana seria. #2 Peaceable: da HELPS Word-studies
1515 eirḗnē (da eirō, "unisce, ligà inseme in un sanu") - propiu, integralità, vale à dì quandu tutte e parte essenziale sò unite; a pace (rigalu di Diu di l'interezza). Questu hè u sensu esattamente oppostu di ansiosa in Filippesi 4: 6
Pensate chì hè ghjustu è ghjustu per esse torturatu dopu a morte, ancu s'è ùn site micca culpèvule? Questu cuntradisce a ghjustizia perfetta di Diu. #3 Gentile: da HELPS Word-studies
1933 epieikes (un aggettivu, derivatu da 1909 /epi, "su, fitting" è eikos, "equitable, fair"; vede ancu u nome-forma, 1932 /epieikeia, "equity-justice") - propiu, equitable; "gentile" in u sensu di veramente ghjustu, rilassendu standardi troppu stretti per mantene u "spiritu di a lege".

1933 /epieikes ("giustizia oltre a ghjustizia ordinaria") si basa nantu à l'intenzione reale (scopu) di ciò chì hè veramente in ghjocu (nota l'epi, "su") - è dunque, hè una vera equità chì cumpia in modu adattatu u spiritu (micca solu u lettera) di a lege.
Quelli chì applicà u pensamentu criticu è camminanu in a luce perfetta di Diu ùn deve micca esse cunfortu cù u cuncettu di purgatoriu perchè cuntradisce tanti versi, definizioni di parolle è principii biblichi. #4 Fà fà esse intercepte: da HELP Studi di letteratura
2138 eupeithes (da 2095 /eu, "bene" è 3982 /peitho, "persuade") - propiu, "ben persuaded", digià inclinatu, vale à dì digià vuluntà (predispostu, favurevule à); fàciule à cunvene perchè digià vuluntà. 2138 / eupeithes ("rendimentu") si trova solu in Ghjacumu 3:17.

Siccomu Ghjacumu 3:17 hè l'unicu locu in a Bibbia, sta parolla hè aduprata, rende a saviezza di Diu unicamente superiore à a saviezza di a parolla di u diavulu.

Avete mai intesu parlà di a frasa "hè una pillola dura per inghjustà"? Facile d'esse imploratu hè ghjustu u cuntrariu perchè u so liscia è faciule d'accettà, ùn ti fa micca vulete luttà contru.

Dapoi a saviezza di Diu hè gentile [fair & raghjone; "giustizia al di là di a ghjustizia ordinaria"], allora chì serà automaticamente faciule da implora.
U purgatoriu contraddisce palesamente a misericòrdia di Diu in u modu più crudele pussibule; e persone nati da a sumente di a serpente sò senza a misericordia di Diu è brusgianu in u lavu di focu; essenzialmente, u purgatoriu dice chì simu senza pietà per un periudu di tempu è sò torturati da u focu; Cusì, u populu di Diu hè trattatu cum'è s'elli sò i figlioli di u diavulu! U diavulu ci accusa di ciò chì hè culpèvule di ellu stessu. Dunque, u purgatoriu hè statu inventatu da una persona nata da a sumente di a serpente. #5 Piena di misericòrdia: A grazia hè un favore divinu immeritatu. La miséricorde a également été définie comme un jugement mérité retenu, qui ne pouvait être fait que par la grâce de Dieu. Tuttu u 136u Salmu hà 26 versi dedicati à a misericordia di u Signore chì dura per sempre.
Chì boni frutti divini pruduce u purgatoriu in a vostra vita avà o in u futuru ? NIMU. Ricurdativi di a prima sezione? U purgatoriu hè statu pruvatu à esse irrilevante, senza significatu è inutile. #6 Sò di frutti boni: A saviezza di Diu pruduce boni frutti, avà è in u futuru
U purgatoriu discrimina à u populu di Diu#7 Sì parità: A saviezza di Diu ùn hè micca un rispettu di e persone è tratta tutti cù i stessi principii; tramindui senza parzialità è senza ipocrisia anu a listessa parolla greca krino cum'è a so radica !
U purgatoriu hè ipocrita per via di a natura di l'accusatore chì ci accusa falsamente di ciò chì hè culpèvule di ellu stessu.#8 Senza l 'ipocrisia: L'amore di Diu, a cridenza è a saviezza sò tutti senza ipocrisia.
Siccomu u purgatoriu cuntradisce tutte e 8 caratteristiche di Diu l' saviezza, deve esse u diavulu saviezza:
James 3
14 Ma s'ellu avete intimurite amori è cose in i vostri cori, senza gloria, è ùn si hè micca contru à a verità.
15 Questa saviezza ùn descenda micca da sopra, ma hè terrenu, sensuale, diablo.
Perchè induve l'envidiu è lotti hè, hè una cunfusioni è ogni travagliu male.

# 9 U PURGATORIU CONTRADICTA A MISERICORDIA DI U SIGNORE CHE DURA PER SEMPRE !

Efesini 2
1 È vi hà resuscitatu, chì eranu morti in i peccati è in i peccati ;
2 Induve in u tempu passate caminavate secondu u cursu di stu mondu, secondu u prìncipe di u putere di l'aria, u spiritu chì avà travaglia in i figlioli di disubbidienza.

3 À mezu à i quali tutti avemu avutu a nostra cunversazione in tempi passati in i brami di a nostra carne, cumpiendu i desideri di a carne è di a mente ; è eranu per natura i figlioli di l'ira, cum'è l'altri.
4 Ma Diu, chì hè ricca di misericordia, per u so amori grandu nantu à quale hà hà amatu,

5 Puru quandu eramu morti in i so piccati, hà resu cun Cristu, (da razia vo sarvamu;)
6 È chì ci hà risuscitatu nsemmula, e fici a nuatri assittatu 'nsemmula in lochi divina a Cristu, Cristu:

7 Dopu à l'età per vene, puderia vede l'ecunumia ricchezza di a so gràzia in a so misericòrdia à noi per mezu à Cristu Ghjesù.

U purgatoriu ùn hè mai citatu !

Definizione di punish:
verbu (usatu cù l'uggettu)

  1. sughjetti à u dulore, a perdita, a cunfinazione, a morte, etc., cum'è una pena per qualchì offense, trasgressione, o culpa: U scopu di a tribunale hè di punisce u criminale per u crimine chì hà fattu.
  2. per inflighje una penalità per (un offense, culpa, etc.): Prigiò incondizionatu hè impostu per punisce e trasgressioni passate.
  3. per maltrattà, abusu, o ferite: tariffi supplementari punirà e famiglie chì travaglianu cù prezzi più alti nantu à i principii di a famiglia.
  4. per trattà severamente o grossu, cum'è in una lotta.
  5. per mette à sforzu dulurosu, cum'è un cavallu in corsa.
  6. Informale. per fà una pesante incursione; deplete : punisce un quartu di whisky.

Definizione di misericordia:
sustantivo, plurale misericordia per 4, 5.

  1. tolleranza cumpassiunata o amable dimustrata versu un delincutore, un nemicu, o una altra persona in u so putere; cumpassione, pietà o benevolenza: Avè pietà di u poviru peccatore.
  2. a dispusizione à esse cumpassione o tollerante: un avversariu senza pietà.
  3. u putere discretionary di un ghjudice per pardunà qualcunu o per mitigà a punizione, in particulare per mandà in prigiò invece di invucà a pena di morte.
  4. un attu di gentilezza, cumpassione o favore: hà fattu innumerevoli picculi misericòrdie per i so amichi è vicini.
  5. qualcosa chì dà evidenza di favore divinu; benedizzione: Era solu una misericòrdia chì avemu avutu i nostri cinture di sicurezza quandu hè accadutu.

A misericòrdia di u Signore hè cusì grande chì un capitulu sanu di Salmi hè statu dedicatu!

Basta à fighjà l'incredibile precisione è simetria di a parolla di u Signore!

Purgatoriu ignora a misericordia di u Signore chì dura per sempre !

Salmi 135 è 136

Salmi 136
1 O ringraziate u Signore ; perchè ellu hè bonu: perchè a so misericordia dura per sempre.
2 O ringraziate u Diu di i dii : perchè a so misericordia dura per sempre.

3 O ringraziate u Signore di i signori : perchè a so misericordia dura per sempre.
4 À quellu chì solu faci grandi miraculi : perchè a so misericordia dura per sempre.

5 À quellu chì cù a saviezza hà fattu i celi : perchè a so misericordia dura per sempre.
6 À quellu chì stende a terra sopra à l'acque : perchè a so misericordia dura per sempre.

7 À quellu chì hà fattu grandi luci : perchè a so misericordia dura per sempre:
8 U sole per guvernà di ghjornu : perchè a so misericordia dura per sempre:

9 A luna è e stelle per guvernà a notte : perchè a so misericordia dura per sempre.
10 À quellu chì hà battutu l'Eggittu in u so primu natu: perchè a so misericordia dura per sempre:

11 È cacciò Israele da mezu à elli : perchè a so misericordia dura per sempre:
12 Cù una manu forte, è cù u bracciu stesu : perchè a so misericordia dura per sempre.

13 À quellu chì hà divisu u Mari Rossu in parti : perchè a so misericordia dura per sempre:
14 È fece passà Israele à mezu à ellu : perchè a so misericordia dura per sempre:

15 Ma truvò Faraone è a so armata in u Mari Rossu. perchè a so misericordia dura per sempre.
16 À quellu chì hà guidatu u so populu à traversu u desertu : perchè a so misericordia dura per sempre.

17 À quellu chì hà battu i grandi rè: perchè a so misericordia dura per sempre:
18 È uccisu rè famosi : perchè a so misericordia dura per sempre:

19 Sihon, re di l'Amorrei: perchè a so misericordia dura per sempre:
20 È Og, rè di Basan : perchè a so misericordia dura per sempre:

21 È hà datu a so terra in eredità: perchè a so misericordia dura per sempre:
22 Ancu un patrimoniu per Israele u so servitore : perchè a so misericordia dura per sempre.

23 Chì s'hè ricurdatu di noi in a nostra bassa terra : perchè a so misericordia dura per sempre:
24 È ci hà liberatu da i nostri nemici : perchè a so misericordia dura per sempre.

25 Chì dà manghjà à ogni carne : perchè a so misericordia dura per sempre.
26 O ringraziate u Diu di u celu : perchè a so misericordia dura per sempre.

Ma perchè 26 versi nantu à a misericòrdia di u Signore? Perchè micca 11 o 35 o qualchì altru numeru?

13 hè u numeru di ribellioni, corruzzione è apostasia contru à u Signore, cusì 26 hè duie volte chì, enfatizendu è intensificendu, ma a misericòrdia di u Signore supera quellu è più!

A misericordia hè ancu a 5a caratteristica di a saviezza di Diu!

James 3
17 Ma a saviezza chì hè da quì hè prima pura è pacífica, gentile, è faciule d'intreatu, pienu di misericòrdia è frutti boni, senza parcellita, e senza ipocrisia.
18 U fruttu di a rettitùdine hè firmatu in paese di elli chì facenu a pace.

"Full of Mercy" hè listatu 5th in a lista di e caratteristiche di a saviezza di Diu perchè 5 hè u numeru di grazia in a Bibbia.

A grazia hè un favore divinu immeritatu. La miséricorde a également été définie comme un jugement mérité retenu, qui ne pouvait être fait que par la grâce de Dieu.

# 10 PURGATORY CONTRADICTS A GIUSTIZIA PERFETTA DI DIO !

1 Job: 22
In tuttu stu Job ùn hà micca piccatu, nè cumprate micca in Cumpagnia.

A parolla "foolishly" in a Bibbia di studiu di cumpagnie hè definita cum'è "cù inghjustizia". Avemu un Diu ghjustu chì ùn punisce u so populu, è soprattuttu micca per i peccati chì sò digià pardunati è scurdati.

Allora cusì hè a traduzzione più precisa di questa verse:

1 Job: 22
In tuttu stu Job ùn hà micca piccatu, nè imprèstenu à Diu incù injusticee.

Esse puniti per i vostri peccati dopu chì sò digià pardunati è scurdati hè una inghjustizia spirituale chì cuntradisce Job 1:22. Dunque, Diu ùn pò esse quellu chì hà inventatu u purgatoriu.

1 Job: 22

U purgatoriu cuntradisce Job 1:22 è a ghjustizia di Diu

Eccu un equivalenti ipotheticu legu à a definizione di purgatariu.

Dite chì un tippu commette un crimine è a polizia l'arresta è u mette in prigiò. U ghjudice dici chì hà da serve 10 anni, cusì face. Allora chì passa ? Assumindu ch'ellu sia statu in un bonu cumpurtamentu, allora u sistema di prigiò li lascia liberà. U so crimine hè statu pardunatu. Hà pagatu u prezzu. Eppuru, a polizia và à arrestallu di novu, senza cummette un altru crimine, è u punisce per 3.5 anni addiziunali in u slammer. Hè un veru purgatoriu.

Hè logicamente impussibile per Diu di castigacci per i peccati ch'ellu ùn pò mancu ricordà. Dunque, a punizione deve vene da una fonte diversa da quellu unicu Diu. Ci hè solu 2 Diu: Diu u creatore di l'universu, chì hè u babbu di u nostru Signore Ghjesù Cristu, è u Diu di stu mondu, chì hè Satana.

Colossians 1: 22
In u corpu di a so carne per via di a morte, per prisentà vi santu è inculpabile è irreprovabile in u so visu:

Una volta, andemu à un bonu dizziunariu di a Bibbia per verificà più è chjarificà a vulintà di Diu.

3 definizioni da Colossesi 1:22

Definizione di "santu":
Concordanza di Strong # 40
hagios: sacru, santu
Parti di Speech: Adjective
Ortografia Fonetica: (hag'-ee-os)
Usage : distinatu da (o per) Diu, santu, sacru.

HELP Studi di letteratura
40 hágios - propiu, sfarente (cuntrariu), altru ("alterità"), santu; per u credente, 40 (hágios) significa "simile di a natura cù u Signore" perchè "differente da u mondu".

U significatu fundamentale (core) di 40 (hágios) hè "different" - cusì un tempiu in u 1u seculu era hagios ("santu") perchè sfarente di l'altri edifici (Wm. Barclay). In u NT, 40 /hágios ("santu") hà u "tecnicu" chì significa "differenti da u mondu" perchè "cum'è u Signore".

[40 (hágios) implica qualcosa "distintu" è dunque "differente (distintu / distintu)" - vale à dì "altru", perchè speciale per u Signore.]

Definizione di "incolpabile":
Concordanza di Strong # 299
amomos : senza culpa
Parti di Speech: Adjective
Ortografia Fonetica: (am'-o-mos)
Definizione: amomum (una pianta fragrante di l'India)
Uso: senza difettu, senza difettu, senza difettu, senza difettu.

HELP Studi di letteratura
299 ámōmos (un aggettivu, derivatu da 1 /A "micca" è 3470 /mṓmos, "macchia") - propiu, senza macchia, senza macchia o macchia (blight); (figurativamente) moralmente, spiritualmente irreprensibile, senza difetti da l'effetti di u peccatu.

Lessicu Grecu di Thayer
FORTI NT 299a: ἄμωμον
senza tacca, senza difetti, cum'è vittima senza macchia o difettu:
in i dui lochi l'allusione hè fatta à a vita senza peccatu di Cristu. Ethically, senza difettu, senza difetti, inculpabile

A Concordanza esaustiva di Strong
senza colpa, senza difettu, senza difettu.
Da a (cum'è una particella negativa) è momos; unblemished (literally or figuratively) - senza culpa (macca, difettu, spot), senza difettu, senza culpa.

Definizione di "irreprovable":
Concordanza di Strong # 410
Definizione anegklétos: ùn deve esse chjamatu à contu, unreprovable
Parti di Speech: Adjective
Ortografia Fonetica: (an-eng'-klay-tos)
Usu: irreprochable, irreprochable.

HELP Studi di letteratura
410 anégklētos (da 1 /A "micca" è 1458 /egkaléō, "fà accusazioni legali contr'à qualcunu in un tribunale") - currettamente, micca cundannabile quandu una persona hè currettamente scrutinizzata - vale à dì pruvata cù logica curretta ("ragiunamentu legale" ), vale à dì logica appruvata in tribunale.

Purgatoriu cuntradisci tutte e 3 definizione di: "santu" | "inculpabile" | "irreprobable" in Colossesi 1:22

Ma u nostru statu legale va un altru livellu più profondu.

I Ghjuvanni 2
1 I mo figlioli, vi scrivu sti cose, per ùn piccà. È s'è qualchissia pecca, avemu un avvucatu cù u Babbu, Ghjesù Cristu u ghjustu:
2 È ellu hè a propiziazione per i nostri peccati, è micca solu per i nostri, ma ancu per i piccati di u mondu sanu.

Da u versu 1, definizione di "avucatu":
Concordanza di Strong # 3875
Definizione paraklétos : chjamatu in aiutu
Parti di Speech: Noun, Masculine
Ortografia Fonetica: (par-ak'-lay-tos)
Usage: (a) un avvucatu, intercessore, (b) un cunsolatore, cunsulatore, aiutu, (c) Paraclete.

HELP Studi di letteratura
3875 paráklētos (da 3844 /pará, "da vicinu" è 2564 /kaléō, "fà una chjama") - bè, un avvucatu legale chì face u ghjudiziu-chjamatu ghjustu perchè abbastanza vicinu à a situazione. 3875 /paráklētos ("avvucatu, cunsiglieru-aiutante") hè u terminu regularmente in tempi NT di un avvucatu (avvucatu) - vale à dì qualcunu chì dà testimonianza chì si mette in tribunale.

Purgatoriu cuntradisce a definizione di "avucatu" [avucatu] in I Ghjuvanni 2: 1

Rumani 5
1 Dunque essendu ghjustificate per a fede, avemu a pace cù Diu per mezu di u nostru Signore Ghjesù Cristu:
9 Moltu più allora, essendu avà ghjustificatu da u so sangue, seremu salvati da a rabbia per ellu.

19 Perchè cum'è per a disubbidienza di un omu [Adam] parechji sò stati fatti peccatori, cusì per l'ubbidienza di unu [Gesù Cristu] parechji saranu ghjustificati.
30 In più quelli ch'ellu hà predestinatu, li chjama ancu;

Definizione di "justificatu" sottu in versi 1 è 9:
Concordanza di Strong # 1344
Definizione dikaioó: dimustrà esse ghjustu, dichjarà ghjustu
Parti di Speech: Verb
Ortografia Fonetica: (dik-ah-yo'-o)
Usage: I rende ghjustu, difende a causa di, plead for the rightness (innocenza) di, acquit, justify; dunque: mi cunsideru cum'è ghjustu.

HELP Studi di letteratura
Cognate: 1344 dikaióō (da dikē, "dirittu, appruvazione ghjudiziaria") - currettamente, appruvatu, in particulare in un sensu legale, autoritariu; per mustrà ciò chì hè ghjustu, vale à dì cunfurmatu à un standard propiu (vale à dì "ghjustu").

U credente hè "fattu ghjustificatu / ghjustificatu" (1344 /dikaióō) da u Signore, sbulicatu da tutti i carichi (punizioni) ligati à i so piccati. Inoltre, sò ghjustificati (1344 /dikaióō, "fattu ghjustu, ghjustu") da a grazia di Diu ogni volta chì ricevenu (ubbidiscenu) a fede (4102 /pístis), vale à dì "a persuasione di Diu" (cfr. a desinenza -oō chì trasmette " purtà à / fora"). Vede 1343 (dikaiosynē).

A definizione biblica di ghjustificatu in Rumani 5: 1 distrugge a minzogna di u purgatoriu !!!

Rumani 5: 9 dice chì seremu salvati da a rabbia per ellu, chì, per definizione, include u purgatoriu !!!

II Corinziuni 5
19 Per sapè chì Diu era in Cristu, cunciliendu u mondu cun ellu stessu, micca imputendu à elli e so trasgressioni ; è ci hà mandatu a parolla di riconciliazione.
20 Avà, dunque, simu ambasciatori di Cristu, cum'è chì Diu vi implorava per noi : vi preghemu in u locu di Cristu, siate cunciliati cù Diu.
21 Perchè ellu hà fattu peccatu per noi, chì ùn hà micca cunnisciutu peccatu ; chì pudemu esse fattu u a rightezza di Diu in ellu.

Definizione di a ghjustizia:
Concordanza di Strong # 1343
definizione dikaiosuné: ghjustizia, ghjustizia
Parti di Speech: Noun, Feminine
Ortografia Fonetica: (dik-ah-yos-oo'-nay)
Usage: (di solitu s'ellu ùn hè micca sempre in una atmosfera ebraica), a ghjustizia, a ghjustizia, a ghjustizia, a ghjustizia di quale Diu hè a fonte o l'autore, ma praticamenti: una ghjustizia divina.

HELP Studi di letteratura
1343 dikaiosýnē (da 1349 /díkē, "un verdict ghjudiziariu") - propiu, appruvazioni ghjudiziarie (u verdict of appruvazioni); in u NT, l'appruvazioni di Diu ("appruvazioni divina").

1343 /dikaiosýnē ("approvazione divina") hè u terminu regularmente NT utilizatu per a ghjustizia ("appruvazioni ghjudiziarie di Diu"). 1343 /dikaiosýnē ("l'appruvazioni di Diu") si riferisce à ciò chì hè cunsideratu ghjustu da u Signore (dopu à u so esame), vale à dì ciò chì hè appruvatu in i so ochji.

U purgatoriu cuntradice II Corinti 5:21!

Vidite quantu hè lestu, simplice, faciule è logicu di separà a verità da l'errore quandu avete una cunniscenza precisa di a parolla di Diu?

Essenzialmente, u purgatoriu hè u diavulu chì accusa falsamente u pòpulu di Diu di esse impuru, chì prubabilmente cuntradisce più di 100 versi di l'Scrittura è ipocritamente, sta accusazione vene da l'essere più impuru in l'universu: u diavulu stessu.

Hè un bugiardariu è pienu di ipocrisia.

John 8: 44 [Ghjesù Cristu sta cunfruntendu un gruppu specificu di capi religiosi cattivi chjamati Farisei chì eranu diventati figlioli di u diavulu].
Sì di u vostru babbu u diavulu, è e persone di u vostru babbu avete da fà. Hè un assassino da u principiu, è ùn domandianu micca in a verità, perchè ùn ci hè nè verità in ellu. Quandu ellu chjama una minzogna, ellu parlò di a so propiu: perchè hè un mentirore, è u babbu di questu.

Revelazione 12: 10
È aghju intesu a voce alta chì disse in u celu: Avà hè vendutu salvezza è forza, è u regnu di u nostru Diu è u putere di u so Cristu; perchè l'accusatore di i nostri fratelli sò disposti, chì l'accusavanu davanti à u Diu di Diu è notte.

U diavulu sempre ci accuserà falsamente di ciò chì hè culpèvule di ellu stessu.

Ghjuvanni 8:44 è Revelazione 12:10

11 PURGATORY VIOLATES DIRITTI UMANI DI NAZIONI UNITE, 42 US Code § 2000dd DI U GUVERNAMENTU US È A CUSTITUZIONE DI I STATI UNITI !!!

Strumenti per i diritti umani
CORE INSTRUMENT
Cunvenzione contru a tortura è altri trattamenti o punizioni crudeli, inumani o degradanti
ADUTATA

10 December 1984

BY

Assenza di l'Assemblea Generale 39 / 46

Entrée en vigueur : 26 juin 1987, conformément à l'article 27 (1)

I Stati Parti à sta Convenzione,

Cunsiderendu chì, in cunfurmità cù i principii proclamati in a Carta di e Nazioni Unite, u ricunniscenza di i diritti uguali è inalienabili di tutti i membri di a famiglia umana hè u fundamentu di a libertà, a ghjustizia è a pace in u mondu,

Ricunnoscendu chì questi diritti derivanu da a dignità inerente di a persona umana,

Cunsiderendu l'obligazione di i Stati in virtù di a Carta, in particulare l'articulu 55, di prumove u rispettu universale è l'osservanza di i diritti umani è e libertà fundamentali,

Viste l'articulu 5 di a Dichjarazione Universale di i Diritti Umani è l'articulu 7 di u Pattu Internaziunale di i Diritti Civili è Politichi, tutti dui prevedenu chì nimu ùn sia sottumessu à tortura o à trattamenti o punizioni crudeli, inumani o degradanti,

Viste ancu a Dichjarazione nantu à a prutezzione di tutte e persone da esse sottumessi à a tortura è à altri trattamenti o punizioni crudeli, inumani o degradanti, aduttatu da l'Assemblea generale u 9 dicembre 1975,

Vulendu rende più efficace a lotta contru a tortura è altri trattamenti o punizioni crudeli, inumani o degradanti in u mondu sanu,

Anu accunsentutu cusì:

Part I
Articulu 1

  1. Per i scopi di sta Cunvenzione, u terminu "tortura" significa qualsiasi attu per quale u dulore o soffrenza severu, fisicu o mentale, hè intenzionalmente inflittu à una persona per tali scopi cum'è ottene da ellu o da una terza persona informazioni o cunfessioni, punizione. ellu per un attu chì ellu o un terzu hà fattu o hè suspettatu di avè fattu, o intimidatu o coercing ellu o un terzu, o per qualsiasi mutivu basatu nantu à una discriminazione di qualsiasi tipu, quandu tali dolore o sofferenza hè inflittu da o à u instigazione di o cun l'accunsentu o l'acquiescenza di un ufficiale publicu o altra persona chì agisce in una capacità ufficiale. Ùn include micca dolore o soffrenza derivanti solu da, inerenti o incidentali à sanzioni legali.
  2. Stu articulu hè senza preghjudiziu à qualsiasi strumentu internaziunale o legislazione naziunale chì cuntene o pò cuntene disposizioni di applicazione più larga.

Articulu 2

  1. Ogni Statu Parte piglia misure legislative, amministrative, ghjudiziarie o altre efficaci per prevene atti di tortura in ogni territoriu sottu à a so ghjuridizione.
  2. Nisuna circustanza eccezziunale, sia un statu di guerra o una minaccia di guerra, inestabilità pulitica interna o qualsiasi altra emergenza publica, pò esse invocata cum'è una ghjustificazione di tortura.
  3. Un ordine da un ufficiale superiore o una autorità publica ùn pò micca esse invucatu cum'è una ghjustificazione di tortura.

Articulu 3

  1. Nisun Statu Parte ùn espellerà, rinviarà ("refouler") o estrade una persona in un altru Statu induve ci sò motivi sustinibili per crede ch'ella seria in periculu d'esse sottumessu à a tortura.
  2. Per stabilisce s'ellu ci sò tali motivi, l'autorità competenti tenenu in contu tutte e considerazioni pertinenti cumpresi, se applicabile, l'esistenza in u Statu interessatu di un mudellu coerente di violazioni gravi, flagranti o massive di i diritti umani.

Cornell Law School
LII [Istitutu d'Informazione Legale]

42 US Code § 2000dd - Proibizione di trattamentu o punizione crudeli, inumani o degradanti di e persone sottu custodia o cuntrollu di u Guvernu di i Stati Uniti

(a) In generale
Nisun individuu in a custodia o sottu u cuntrollu fisicu di u Guvernu di i Stati Uniti, indipendentemente da a naziunalità o u locu fisicu, serà sottumessu à trattamentu o punizione crudeli, inumani o degradanti.

Trattamenti o punizioni crudeli, inumani o degradanti


In questa sezione, u terminu "trattamentu o punizione crudeli, inumani o degradanti" significa u trattamentu o punizione crudeli, inusual è inumani pruibiti da a Quinta, Ottava è Quattordicesima Emenda di a Custituzione di i Stati Uniti, cum'è definita in u Riserve, Dichjarazioni è Intesa di i Stati Uniti à a Cunvenzione di e Nazioni Uniti Contra a Tortura è Altre Forme di Trattamentu o Punizione Crudeli, Inumani o Degradanti fatti in New York, u 10 di dicembre di u 1984.

US Constitution

Quinta Emenda
Nisuna persona ùn sarà tenuta à risponde per un crimine capitali, o altrimenti infame, salvu nantu à una presentazione o inculpazione di un Grand Jury, salvu in i casi chì surghjenu in e forze terrestri o navali, o in a Milicia, quandu in serviziu reale in tempu di Guerra o periculu publicu; nè alcuna persona deve esse sottumessu per a stessa offense per esse messu duie volte in periculu di vita o membru; nè deve esse custrettu in ogni casu criminali à esse un tistimone contru à ellu stessu, nè esse privatu di vita, libertà, o pruprietà, senza un prucessu di liggi; nè a pruprietà privata ùn deve esse pigliata per usu publicu, senza ghjustu cumpensu.

Ottava Amendamentu
Ùn serà micca dumandata una cauzione eccessiva, nè ammende eccessive imposte, nè punizioni crudeli è inusuali inflitte.

14 Emenda
Section 1
Tutte e persone nate o naturalizzate in i Stati Uniti, è sottumessi à a ghjuridizione di questu, sò citadini di i Stati Uniti è di u Statu induve residenu. Nisun Statu hà da fà o applicà alcuna lege chì riduce i privilegii o immunità di i citadini di i Stati Uniti; nè statu privarà ogni persona di a vita, a libertà, o a pruprietà, senza un prucessu legale; nè negà à alcuna persona in a so ghjuridizione a prutezzione uguale di e lege.

Section 2
I rapprisentanti saranu ripartiti trà i parechji Stati secondu u so numeru rispettivu, cuntendu u numeru tutale di persone in ogni Statu, escludendu l'Indiani micca tassati. Ma quandu u dirittu di votu à ogni elezzione per a scelta di l'eletti per u presidente è u vicepresidentu di i Stati Uniti, i rapprisentanti in u Cungressu, l'ufficiali esecutivi è ghjudiziali di un statu, o i membri di a legislatura di questu, hè denegatu à qualsiasi. di l'abitanti maschili di tali Statu, essendu vint'anni di età, è i citadini di i Stati Uniti, o in ogni modu abbreviati, salvu per a participazione à a ribellione, o à un altru crimine, a basa di rapprisintazioni in questu serà ridutta in a proporzione. chì u numeru di tali citadini maschili duverà à u numeru tutale di citadini maschili vint'anni di età in stu Statu.

Section 3
Nisuna persona ùn deve esse Senatore o Rappresentante in u Cungressu, o elettore di Presidente è Vice-Presidente, o tene qualsiasi uffiziu, civile o militare, sottu à i Stati Uniti, o sottu à qualsiasi Statu, chì, avendu previamente prestatu ghjuramentu, cum'è membru. di u Cungressu, o cum'è un ufficiale di i Stati Uniti, o cum'è un membru di qualsiasi legislatura di u Statu, o cum'è un ufficiale esecutivu o ghjudiziale di qualsiasi Statu, per sustene a Custituzione di i Stati Uniti, hà da esse impegnatu in insurrezzione o ribellione contr'à u listessu, o datu aiutu o cunsulazione à i nemici di questu. Ma u Cungressu pò, per un votu di dui terzi di ogni Casa, caccià tali disabilità.

Section 4
A validità di u debitu publicu di i Stati Uniti, autorizata da a lege, cumpresi i debiti incurruti per u pagamentu di pensioni è ricompense per i servizii in suppressione di insurrezzione o ribellione, ùn deve esse interrugatu. Ma nè i Stati Uniti nè alcunu Statu ùn assumerà o pagherà alcun debitu o obbligazione incurru in l'aiutu di insurrezzione o ribellione contr'à i Stati Uniti, o qualsiasi pretendenza per a perdita o l'emancipazione di qualsiasi schiavu; ma tutti tali debiti, obbligazioni è rivendicazioni seranu tenuti illegali è nulli.

Section 5
U Cungressu averà u putere di applicà, per via di a legislazione approprita, e disposizioni di stu articulu.

#12 CONTRADICTI PURGATORIU 6 VERSI IN EFESI !

U purgatoriu cuntradite Efesini 1: 6

Efesini 1
6 À a gloria di a gloria di a so gràzia, duv'ellu hà hà fattu noi à l'accadimentu in l'amatu.
7 In quale avemu redenzione attraversu u so sangue, u pirdunu di i peccati, secondu a ricchezza di a so grazia;

Definizione di "accettata":
Concordanza di Strong # 5487
definizione di charitoó: fà grazia, dota di grazia
Parti di Speech: Verb
Ortografia Fonetica: (khar-ee-to'-o)
Usage: I favore, dà liberamente.

HELP Studi di letteratura
Cognate: 5487 xaritóō (da 5486 /xárisma, "grazia", ​​vede quì) - propriamente, assai favuritu perchè ricettivi à a grazia di Diu. 5487 (xaritóō) hè aduprata duie volte in u NT (Lc 1:28 è Eph 1:6), i dui tempi di Diu si estendenu per dà liberamente grazia (favore).

Definizione di "redenzione" in Efesini 1: 7:
Concordanza di Strong # 629
Definizione apolutrósis: liberazione effettuata da u pagamentu di un riscattu
Parti di Speech: Noun, Feminine
Ortografia Fonetica: (ap-ol-oo'-tro-sis)
Utilizazione: liberazione effettuata da u pagamentu di u riscattu; redenzione, liberazione.

HELP Studi di letteratura
629 apolýtrōsis (da 575 /apó, "da" è 3084 /lytróō, "riscatta") - propriamente, redenzione - letteralmente, "cumprà da, riacquistà (riacquistà) ciò chì prima era persu (persu)."

629 /apolýtrōsis ("redenzione, riacquistu") enfatiza a distanza ("margine di salvezza") chì risulta trà a persona salvata, è ciò chì prima li schiavi. Per u credente, u prefissu (575 /apó) si ritrova à u travagliu efficace di a grazia di Diu, l'acquistu da u debitu di u peccatu è i purtendu à u so novu status (esse in Cristu).

Definizione di "pirdunu":
Concordanza di Strong # 859
definizione di aphesis: licenziamentu, liberazione, figuratively - pardon
Parti di Speech: Noun, Feminine
Ortografia Fonetica: (af'-es-is)
Usu: un mandatu, un lascià andà, una liberazione, perdonu, pirdunu cumpletu.

HELP Studi di letteratura
Cognate: 859 áphesis (da 863 /aphíēmi, "mandà via, perdunà" ) - propiu, "qualcosa mandatu via"; vale à dì rimissione ("perdonu"), liberazione di qualcunu da l'obbligazione o u debitu. Vede 863 (aphiēmi).

Purgatoriu cuntradite Efesini 1: 7 - e definizione di redenzione, pirdunu è grazia

Cum'è i credenti nati di novu, simu digià santu à a vista di Diu, cusì ùn ci hè più bisognu di purificazione o santità o pò esse ottenuta dopu a morte.

Efesini 1
11 In quale ancu avemu ottenutu eredità, essendu predestinati secondu u scopu di quellu chì travaglia tutte e cose secondu u cunsigliu di a so vuluntà.
12 Chì ci hè da ellu di a so gloria, chì primu fiducia in Cristu.

Ùn avemu micca solu una eredità cù Diu, ma sò à a lode di a so gloria !! Diu ùn mette micca i pagamenti nantu à a spazzatura o a basura! TU sì a so eredità valutata è TU sì a lode di a so gloria, allora cumu puderebbe bisognu di esse purificatu in l'infernu di u purgatoriu ?!

Unu di i scopi di u purgatoriu deve esse un tentativu di u diavulu per alluntanassi i cristiani da Diu.

U purgatoriu cuntradite Efesini 1: 11 è 12

Efesini 5
25 Mariti, amate e vostre mòglie, cum'è Cristu hà amatu ancu a chjesa, è hà datu ellu stessu per ella ;
26 Ch'ellu pudassi santificà e pulizziari cù u laver d'acqua per a parolla,
27 Per ch'ellu si prisintà à ellu stessu a gluriosu chjesa, senza avè Carte, o arrugà, o ogni cosa; ma chì deve esse santu e senza difettu.

Questa rùbbrica di Efesini hè piena di a ricca prufundità di tutta a bontà di Diu! In u risultatu, hè diventatu una sezione separata di questu articulu, cù parechje definizioni di e parolle spartite, verificate è clarificate per pudè vede a magnificenza di Diu è a so parolla in tutta a so gloria.

Versu 26, definizione di "santificà":
Concordanza di Strong # 37
Definizione hagiazó: santificà, santificà, santificà
Parti di Speech: Verb
Ortografia Fonetica: (hag-ee-ad'-zo)
Usage: I rende santu, trattatu cum'è santu, apartu cum'è santu, santificà, santificà, purificà.

HELP Studi di letteratura
Cognate: 37 hagiázō (da 40 /hágios, "santu") - per cunsiderà cum'è speciale (sacru), vale à dì santu ("pusà à parte"), santificà. Vede 40 (hagios).

[37 (hagiázō) significa "santificà, cunsacrà, santificà; dedicà, separà "(Abbott-Smith).]

Versu 26, definizione di "pulizia":
Questa hè a parolla greca katharizó: purificà [Concordanza di Strong #2511], chì hè a forma verba di katharos, chì avemu digià vistu prima:
Concordanza di Strong # 2513
definizione di katharos: pulito
Parti di Speech: Adjective
Ortografia Fonetica: (kath-ar-os')
Usage: pulito, puro, senza macchia, sia littiralmente o cerimoniali o spirituali; innocente, innocente, innocente.

HELP Studi di letteratura
2513 katharós (una parolla primitiva) - propiu, "senza adduzzu" (BAGD); ciò chì hè siparatu (purgatu), dunque "pulitu" (puru) perchè micca mischju (senza elementi indeserate); (figurativamente) spiritualmente puri perchè purgati (purificati da Diu), vale à dì liberi da l'influenzi contaminanti (sucianti) di u peccatu.

Versu 26, definizione di a parolla "lavà":
Strong's Concordance #3067 loutron: un lavatu, un bagnu, chì vene da a radica parola Louo, detallata quì sottu:
Concordanza di Strong # 3068
definizione di louó: bagnare, lavà
Parti di Speech: Verb
Ortografia Fonetica: (loo'-o)
Usage : (littiralmenti. o meramente cerimoniali), lavu, lavu (u corpu); mid : di lavà, bagnà sè stessu ; scontru : Puru da u peccatu.

HELP Studi di letteratura
3068 loúō - bè, lavà (pulizia), soprattuttu a persona sana (bagnandu tuttu u corpu). 3068 /loúō (è u so derivatu, 628 /apoloúō) implica "lavatu cumpletu" (literalmente è metaforicamente) - vale à dì un bagnu cumpletu per purificà a persona sana (corpu).

U purgatoriu cuntradite a definizione di 8 parolle in Efesini 5: 25-27!

Versu 27, definizione di "glorioso":
Concordanza di Strong # 1741
Definizione endoxos: tenutu in onore, gloriosu
Parti di Speech: Adjective
Ortografia Fonetica: (en'-dox-os)
Usu: assai stimatu, splendidu, gloriosu.

HELP Studi di letteratura
1741 éndoksos (da u prefissu, 1722 /en, "ingaghjatu in", chì intensifica 1391 /dóksa ("gloria, valore inherente") - propiu, "in gloria", esprimendu a dignità (statu exaltatu) di qualcosa è vistu "in un statu di altu onore è reputazione" (AS).

Cumu hè chì ùn era micca abbastanza grande, eccu a definizione di a parolla radica per gloriosa:
Concordanza di Strong # 1391
Definizione doxa: opinione (sempre bè in NT), da quì lode, onore, gloria
Parti di Speech: Noun, Feminine
Ortografia Fonetica: (dox'-ah)
Usage: onore, fama; gloria, una qualità soprattuttu divina, a manifestazione di Diu, splendore.

HELP Studi di letteratura
1391 dóksa (da dokeō, "esercite l'opinione persunale chì determina u valore") - gloria. 1391 /dóksa ("gloria") currisponde à a parolla OT, kabo (OT 3519, "esse pisanti"). I dui termini trasmettenu u valore infinitu, intrinsicu di Diu (sostanza, essenza).

[1391 (dóksa) significa letteralmente "ciò chì evoca una bona opinione, vale à dì chì qualcosa hà un valore intrinsicu, intrinsicu" (J. Thayer).]

Versu 27, definizione di "spot":
Concordanza di Strong # 4696
definizione di spilos: un puntu, macchia
Parti di Speech: Noun, Masculine
Ortografia Fonetica: (spee'-los)
Utilizazione: un locu, difettu, macchia, macchia.

HELP Studi di letteratura
4696 spílos - propiu, una macchia (spot); (figurativamente) un difettu morale (spirituale) o difettu. E macchie morali è spirituali (spots) venenu da campà fora di a vuluntà preferita di Diu (desire, 2307 /thélēma, paragunate Eph 5: 15-17,27) è sò sguassate cù cunfessioni sincera (1 Ghjuvanni 1: 9).

Versu 27, definizione di "rughe":
Concordanza di Strong # 4512
definizione di rhutis: una ruga
Parti di Speech: Noun, Feminine
Ortografia Fonetica: (hroo-tece')
Utilizazione: una arruga; fig : un difettu spirituale, difettu.

HELP Studi di letteratura
4512 rhytís - propriamente, bundle up, contracted; (figurativamente) "una ruga, da l'età" (Souter).

Versu 27, definizione di "santu":
Concordanza di Strong # 40
definizione di hagios: sacru, santu
Parti di Speech: Adjective
Ortografia Fonetica: (hag'-ee-os)
Usage : distinatu da (o per) Diu, santu, sacru.

HELP Studi di letteratura
40 hágios - propiu, sfarente (cuntrariu), altru ("alterità"), santu; per u credente, 40 (hágios) significa "simile di a natura cù u Signore" perchè "differente da u mondu".

U significatu fundamentale (core) di 40 (hágios) hè "different" - cusì un tempiu in u 1u seculu era hagios ("santu") perchè sfarente di l'altri edifici (Wm. Barclay). In u NT, 40 /hágios ("santu") hà u "tecnicu" chì significa "differenti da u mondu" perchè "cum'è u Signore".

[40 (hágios) implica qualcosa "distintu" è dunque "differente (distintu / distintu)" - vale à dì "altru", perchè speciale per u Signore.]

Versu 27, definizione di "senza tacca":
Concordanza di Strong # 299
amomos : senza culpa
Parti di Speech: Adjective
Ortografia Fonetica: (am'-o-mos)
Definizione: amomum (una pianta fragrante di l'India)
Uso: senza difettu, senza difettu, senza difettu, senza difettu.

HELP Studi di letteratura
299 ámōmos (un aggettivu, derivatu da 1 /A "micca" è 3470 /mṓmos, "macchia") - propiu, senza macchia, senza macchia o macchia (blight); (figurativamente) moralmente, spiritualmente irreprensibile, senza difetti da l'effetti di u peccatu.

# 13 PURGATORY CONTRADICTS LOTTE DI SCRITTURE DIVERSE!

Philippians 2
13 Perchè hè Diu chì travaglia ancu in voi à a vulintà è à fà di u so bonu piacè.
14 Fate tutte e cose senza murmurazioni è disputazioni:
15 Perchè pò esse senza difettu è innesignate, i figlioli di Diu, senza rebuke, in mezu à una nazione tortu è perversa, di quale sì u lampatu in lu mondu;

Definizione di blameless:
Concordanza di Strong # 273
definizione amemptos: irreprensibile
Parti di Speech: Adjective
Ortografia Fonetica: (am'-emp-tos)
Utilizazione: senza culpa, senza difetti o difetti.

HELP Studi di letteratura
273 ámemptos (un aggettivu, derivatu da 1 /A "micca" è 3201 /mémphomai, "truvà a culpa") - propiu, senza culpa; micca blameworthy, per omissione o cumissioni; dunque, sopratuttu perchè moralmente puri. (Stu terminu hè in cuntrastu cù 299 /ámōmos, "purità rituale").

Definizione di innocu:
Concordanza di Strong # 185
Definizione di akeraios: puri, puri
Parti di Speech: Adjective
Ortografia Fonetica: (ak-er'-ah-yos)
Usage : (littiralmenti : unmixed) simplice, pocu sofisticatu, sinceru, senza culpa.

HELP Studi di letteratura
185 akéraios (un aggettivu, derivati ​​​​da 1 /A "micca" è 2767 /keránnymi, "mischjendu") - propiu, micca mischju (mischiatu); micca una mistura distruttiva perchè micca tainted da mutivi peccati (ambizioni); puro (unmixled).

Definizione di senza rimproveru:
Concordanza di Strong # 299
amomos : senza culpa
Parti di Speech: Adjective
Ortografia Fonetica: (am'-o-mos)
Definizione: amomum (una pianta fragrante di l'India)
Uso: senza difettu, senza difettu, senza difettu, senza difettu.

HELP Studi di letteratura
299 ámōmos (un aggettivu, derivatu da 1 /A "micca" è 3470 /mṓmos, "macchia") - propiu, senza macchia, senza macchia o macchia (blight); (figurativamente) moralmente, spiritualmente irreprensibile, senza difetti da l'effetti di u peccatu.

U purgatoriu cuntradisce Filippesi 2:15 in parechje cose!

Colossians 1
26 Incluso u misteru chì hè stata oculta da e età è di generazioni, ma hè oghje manifestatu à i so sante:
27 A quale Diu hà fattu sapè quale hè a ricchezza di a gloria di stu misteru trà i pagani; chì hè Cristu in voi, a spiranza di gloria:

1 Thessaloniani 5: 27
I carcu à u Signore chì sta epistulu serà leghjite à tutti i fratelli santi.

Ebrei 3: 1
Perchè chì ragiuni santu, parte di u celu chjamanti, cunzidiranu u Apostolu è u Sacercuffu di a nostra prufessione, Cristu Ghjesù;

1 Peter 2: 9
Ma sì una generazione scelta, un sacerdote reale, una naziu santu, un populu peculiar; Perchè voce site l'elogi di quellu chì hà chjamatu da a bughjura in a luz maraviglia;

2 Peter 1: 4
Cumu sò dati per noi un immensa è preziosi prumessi: chì par sti vo pudia esse à inghjennà di a natura divina, avendu nna la curruzzioni chì hè in u mondu à traversu lussuria.

Purgatoriu cuntradisce a definizione di partakers in II Petru 1: 4

Semu participanti di a natura divina di Diu!

Allora l'idea chì avemu bisognu di più purificazione dopu chì simu morti hè un cuncettu totalmente unbiblical.  

# 14 À U RITORNU DI CRISTU, AVEREMU UN CORPU SPIRITU GLORIOSO !

I Corintini 15
42 Hè dinò a risurrezzione di i morti. Hè suminatu in corruzzione; hè risuscitatu in incorrupzione:
43 Hè suminatu in disonore ; hè risuscitatu in gloria : hè suminatu in debule ; hè risuscitatu in u putere:
44 Hè suminatu un corpu naturali ; hè risuscitatu un corpu spirituale. Ci hè un corpu naturali, è ci hè un corpu spirituale.

56 A puntura di a morte hè u piccatu; è a forza di u peccatu hè a lege.
57 Ma grazia à Diu, chì ci ddi a vittoria per u nostru Signore Ghjesù Cristu.
58 Ghjè per quessa, i mio fratelli amici, sia statu perspicatu, immussibile, sempre abbundante in u travagliu di u Signore, perchè seite chì u vostru travagliu ùn hè micca in ellu in u Signore.

Quandu Ghjesù Cristu torna, averemu un corpu spirituale novu, simile à quellu chì Ghjesù Cristu hà avutu quandu era risuscitatu da i morti. 

Cum'è i versi sopra testimonianu, u nostru novu corpu serà:

  • Incorruptible
  • Gloriosa
  • Powerful
  • Spirituali

U purgatoriu cuntradice I Corinti 15: 42-44!

Filippi 3: 21
Quale hà da cambià u nostru corpu vile, chì pò esse mudificatu cum'è u so corpu gluriosu, secondu a mo operazione per via di a quale pò pudè sottumette tutte e cose à ellu stessu.

Averemu un corpu spirituale gloriosu quandu Ghjesù Cristu torna !!! U purgatoriu cuntradisce Filippesi 3:21!

Salmi 51: 14
Purtate da a squatru di sangue, O Diu, tù Diu di a mo salvezza, è a mo lingua canterà in altamente di a to ghjustìzia.

Ogni esse umanu da a caduta di Adamu è Eva in Genesi 3 hà avutu u so sangue currutti perchè hè quandu u diavulu divintò u diu di stu mondu.

In altre parolle, a natura di u peccatu hè in u sangue di tutti l'esseri umani eccettu Ghjesù Cristu.

Ghjesù Cristu hè chjamatu u sangue innocent in a Bibbia. Avemu statu redimutu è ghjustificatu à a vista di Diu per via di l'opere perfette di Ghjesù Cristu.

Allora à u ritornu di Cristu, u nostru corpu corruptu, u sangue è l'ànima [chì hè ancu in u sangue] seranu rimpiazzati da un corpu spirituale perfettu cù sangue spirituale perfettu chì scorri per e nostre vini.

# 15 Ùn culpisce micca u Signore ! CAPIRE L'IDIOMU EBREU DI PERMISSIONE

1 Job: 21
È disse: Sò nudu da u senu di a mamma, è nudu vultaraghju culà: u Signore hà datu, è u Signore l'hà pigliatu; benedettu sia u nome di u Signore.

Dunque quì pare chì Diu abbia datu qualcosa à Job, è dopu l'hà pigliatu. Unu di i scopi di Ghjesù Cristu era di palisà u diavulu è a so ierarchia di spiriti diavuli è cumu funziunavanu.

Dunque prima di quellu tempu, a ghjente era letteralmente in u bughju spirituale nantu à tuttu. Dunque, quandu qualcosa di male hè accadutu, anu attribuitu tuttu u bè o u male à Diu, ma cù un toccu.

Ogni volta chì a Bibbia dice chì Diu hà tombu certi persone, o distruttu a terra, etc., ùn hè micca literalmente veru. Hè una figura di discorsu, un idiomu ebraicu di permessu. Significa chì Diu hà permessu chì a cosa succede perchè dà à ogni persona a libertà di vuluntà. Puderanu sceglie ciò chì volenu fà. Questu vale ancu per u diavulu è i so spiriti diavule.

Allora in Job 1: 21 quandu i so figlioli fù stati ripresu e affaccà, in finesse, quale hà fattu questu?

Cum'è Ghjuvanni 10:10 dice, u ladru hà fattu. Ladru hè unu di i numerosi nomi di Satanassu, enfatizendu un aspettu particulare di a so natura. Diu permette solu chì e cose accadessinu secondu e cundizioni variabili in a vita di una persona.

Allora quandu si tratta di purgatoriu, ùn hè micca u Signore chì ci mette per qualcosa di orribile. Hè u travagliu di Satanassu chì culpisce à Diu per questu, chì hè una funzione di u diavulu chì hè l'accusatore contru à Diu è u so populu.

Vivemu in l'età di grazia induve Diu permette à i spiriti seducenti è e duttrini di i diavuli esistenu in u nostru mondu perchè avemu a libertà di vuluntà è per quessa, ci vole à esse a libertà di scelta. Se ci hè una sola scelta, allora ùn ci hè micca libertà.

# 16 PURGATORIU: A GIUSTIZZA DI AUTO VS A GIUSTIZZA DI DIO

Ci sò solu 5 versi in a Bibbia chì menzionanu a ghjustizia di sè stessu chì sò cunuscenza:

Isaiah 57: 12 [Kjv]
Dichjarà a to ghjustizia è e to opere; perchè ùn ti prufittà micca.

Isaiah 57: 12 [Bible amplified]
"Dichjarà a vostra ghjustizia [ipocrita] è i ​​vostri atti, ma ùn vi beneficaranu micca.

Ezekiel 33: 13
Quandu diceraghju à i ghjusti, ch'ellu hà da campà; s'ellu hà fiducia in u so propria ghjustizia, è commette iniquità, tutta a so ghjustizia ùn serà micca ricurdata; ma per a so iniquità ch'ellu hà fattu, hà da more per ella.

Matthew 6: 1 [Kjv]
State attenti à voi chì ùn fate micca a vostra limosina davanti à l'omi, per esse visti da elli. In quantu ùn tenite micca ricumpensa di u vostru Babbu chì hè in celu.

Matthew 6: 1 NET [Nuova traduzzione in inglese]
Attenti à ùn vede micca a to ghjustizia solu per esse vistu da a ghjente. Altrimenti ùn avete micca ricumpensa cù u vostru Babbu in u celu.

Matthew 6: 1 [Codex Sinaiticus, a copia completa più antica di u novu testamentu grecu esistente, chì data di u 4u seculu]
Ma fate attenzione à chì ùn ne a to ghjustizia davanti à l'omu, per esse visti da i soi: l'altri prudenti ùn avete nè merita cù u vostru Babbu chì hè in i celi.

Matthew 6: 33
Ma cerchi primu u regnu di Diu, è HIS ghjustizia; è tutte queste cose vi saranu aghjunte.

Allora u 6u capitulu di Matteu principia cù a ghjustizia di una persona, ma finisce in a ghjustizia di Diu, cusì hè un aghjurnamentu spirituale gratuitu = scambià a nostra ghjustizia per i Signori!

Rumani 1 parla di l'omi chì scambianu a gloria incorruptible di Diu per a gloria corruptible di l'omi è l'animali, chì hè un downgrade.

Rumani 10: 3
Perchè sò ignurati Diu l' ghjustizia, è andendu per stabilisce u so propria ghjustizia, ùn anu micca sottumessu à a ghjustizia di Diu.

Filippi 3: 9
È esse trovu in ellu, senza avè a mo propria ghjustizia, chì hè di a lege, ma ciò chì hè attraversu a fede di Cristu, a ghjustizia chì hè di Diu per fidi [credendu]:

Galatians 5
1 Chjappateci cusì in a libertà induve Cristu ci hà fattu liberi, è ùn ci sia micca ingannati di novu cù u ghjugnu di a schiavitù.

Una di e parechje forme di ghjustizia di sè stessu hè u martiriu o esse una vittima religiosa vuluntaria "per u Signore". In una forma più estrema, pò scende in u masochismu, chì hè aggradèvule da u dulore, chì hè l'operazione di un spiritu diavulu, chì hè discututu in più detail in a sezione sottu à a tortura.

A ghjustizia di sè stessu hè a falsificazione di u mondu è l'oppostu di a ghjustizia di Diu.

Eccu solu unu di parechji esempi di a vera ghjustizia di u Signore.

Isaiah 61: 3 [Bible amplified]
Per dà à quelli chì pienghjenu in Sion u seguente:
Per dà li un turbanu invece di polvera [in capu, segnu di luttu],
L'oliu di gioia invece di luttu,
U vestitu [espressivu] di lode invece di un spiritu scoraggiatu.
Allora seranu chjamati l'arbureti di a ghjustizia [forti è magnifichi, distinti per integrità, ghjustizia è ghjustizia cun Diu],
A piantazione di u Signore, chì ellu pò esse glurificatu.

# 17 Diu ùn ci tortura micca

Ùn sanciona mai a tortura di ogni tipu, ancu per e persone cattive. Ùn ci tenta ancu di u male. Qualunque sia u male chì cade nantu à noi hè o a nostra propria culpa per rompe i principii biblici sani in a nostra vita è / o l'attacchi di Satanassu.

Galatians 6
7 Ùn devenite micca; Diu ùn hè micca burlatu: perchè qualchissia chì hà truvatu un omu, quellu chì hà da manghjaraghju ancu.
8 Perchè solu à a so carne, da a carne raccamandà a corruzzione; Ma ellu chì hà di truvà à u Spìritu di u Spìritu ripiglia vita eterna.
9 È ùn deve esse stati disprezzamenti in fine: perchè in u tempu degamu noi racogli, sè micca avè micca debbuli.

John 10: 10
U ladrone ùn vinite micca, ma per per steal, è per a morte è per distrugge: Sò quì puderianu a vita, è chì avè pussutu avè u più abbundante.

James 1: 13
Dejemos que ningún hombre diga cuando él está tentado, estoy tentado de Dios: porque Dios no puede ser tentado con el mal, ni teme a ningún hombre:

Diu ùn mancu a tentazione, cusì cumu puderebbimu punisce noi?

I Ghjuvanni 1: 5
Stu tandu hè u missaghju chì no avemu intesu di iddu, e cose ind'è voi, chì Diu hè di luce, è in ellu è ùn lu bughju à tutti.

Allora a tortura di l'altri hè quandu una persona riceve piacè di ferisce o ferisce l'altri è questu hè l'influenza di un spiritu diavulu chjamatu spiritu sadico.

In ogni casu, s'ellu si diverte in u pensamentu di esse torturatu [o a versione falsificata religiosa di gode di u soffrenu per u Signore, cum'è esse in purgatoriu, chì significheghja diventà un martire per Ghjesù o u Signore], allora questu hè l'influenza di un spiritu masochistu chì face una persona per piglià piacè da u dolore è u soffrenu.

I scientisti anu determinatu chì u dulore è u piacè sò processati in e stesse parti di u cervellu [cum'è l'amigdala, u pallidum è u nucleus accumbens], cusì se ti piace à ferisce l'altri o esse feritu, queste sò e zone di u cervellu chì sò stati rapiti da spiriti diavuli.

L'abusu severu, a violazione è a tortura sò tutti causati da un spiritu diavulu sadisticu chì face chì una persona sia piacè di inflighje dolore è ferite à l'altri.

U purgatoriu hè tortura è per quessa hè ispiratu da spiriti diavuli sadici.

Cusì, u purgatoriu hè un travagliu di seduce spiriti è duttrini di diavuli è deve esse purgatu da i vostri pinsamenti, credenze, core è vita.

[I Timoteu 4: 1]

Purgatoriu vs Semente di u serpente

Genti in PurgatoriuSemente di u Serpente
Torturatu da u focuIddi è u so babbu u diavulu brusgiate in u lavu di focu è torturanu ancu e persone
Falsamente accusatu di esse
spiritualmente impuru
U diavulu hè l'entità più corrotta è contaminata [impura] in esistenza
E vittime ùn ricevenu micca a misericordia di DiuNisunu di a sumente di a serpente o di u diavulu hè datu alcuna misericordia da Diu; In Job 42, i 3 amici di Job sò stati accettati da u Signore, ma Elihu ùn era micca perchè era natu da a sumente di a serpente.
Hè una accusazione ipocrita per via di a natura di l'accusatoreGhjesù Cristu hà chjamatu SOS ipocriti 7 volte in
Matthew 23
A causa di a similitudine trà u purgatoriu è a natura di u diavulu è u SOS, hè pussibule chì u purgatoriu hè una forma di ripresa di u diavulu?

# 18 Versi usati per ghjustificà u purgatoriu

Alcune di i versi principali utilizati per ghjustificà l'esistenza di u purgatoriu sò listati quì sottu. Aghju aghjustatu cumenti è note u più prestu pussibule.

Matthew 5
25 Accettate prestu cù u to avversariu, mentre tù sì in strada cun ellu ; de peur qu'à aucun moment l'adversaire te livre au juge, et le juge te livre à l'officier, et que tu ne sois jeté en prison.
26 In verità, vi dicu: ùn ne escerete micca da quì, finu à chì ùn avete micca pagatu l'ultimu soldi.

Eccu a logica cattolica è l'interpretazione ufficiale di questi 2 versi è perchè crede chì verificanu l'esistenza di u purgatoriu.

https://www.catholic.com/bible-navigator/purgatory/matthew525-26

"Perspettiva Cattolica
Ghjesù parla parabolicamente ma direttamente, quì. A metàfora di a "prigione" implica un "locu" tempurale per a soffrenza purgatoriale. U "centesimu", o kodtrantes, rapprisenta e "trasgressioni minori" chì sò enfatizzati. Quessi seranu i peccati veniali per i quali i cristiani ponu fà l'espiazione in cooperazione cù a grazia di Diu.

Curiosamente, a parolla greca per a prigiò, phulake, hè a stessa parola utilizata da San Petru per discrìviri u "postu" spirituale in u quale Ghjesù hè falatu dopu a so morte per liberà l'ànime detenute di i credenti di l'Anticu Testamentu (1 Pet. 3: 19). )".

Una volta, questu hè un mischju intelligente di verità è errore, chì finisci cù una cunclusione erronea per una varietà di ragioni.

Prima di tuttu, ci hè a falsa supposizione o crede chì i Vangeli sò scritti direttamente à noi, i cristiani nati di novu in l'età di grazia, chì hè u periodu di tempu trà u ghjornu di Pentecoste [27AD] è u ghjornu di Ghjesù. Cristu torna per noi [I Tessalonicesi 4: 13-18] ogni volta chì succede in u futuru.

I 4 vangeli sò stati scritti DIRECTAMENTE TO ISRAEL E NON TO noi! Sò stati scritti per u nostru apprendimentu è per a nostra ammonizione è per quessa ùn custituiscenu micca è ùn ponu micca custituiscenu cumandamenti diretti per noi chì ci vole à fà.

In altri palori, sò stati scritti direttamente à a SPOSA DI CRISTU, MA NON U CORPU DI CRISTU, 2 gruppi assai distinti di persone chì campavanu in 2 amministrazioni bibliche distinti di u tempu.

Rumani 15:4 & I Corinti 1:11

Per più infurmazione, paragunate stu articulu nantu à a preghiera di u Signore versu l'Efesini!

Avà andemu à scumpressà ogni frase, frase o parolle individuali per vede s'ellu hè o micca in accordu cù a Sacra Scrittura.

"Ghjesù parla parabolicamente ma direttamente, quì. A metàfora di a "prigione" implica un "postu" tempurale per a soffrenza purgatoriale.

Sicondu u dizziunariu Merriam-Webster [dipoi u 1828] a definizione di a parolla "parabolica" si riferisce à parabuli.

Definizione di parabola, a radica di a parolla per parabolica:
nome

  1. una breve storia allegorica pensata per illustrà o insignà una verità, un principiu religiosu o una lezione morale.
  2. una dichjarazione o cumentu chì trasmette un significatu indirettu per l'usu di paraguni, analogia, o simili.

L'usu di a parolla parabola in a Bibbia:

Hè utilizatu un totale di 65 volte in a Bibbia [u OT è l'evangelii solu].

U mudellu è u numeru di usi in l'evangeli hè cusì [verificatu da biblegateway.com; nota, u numeru di volte u so usatu sò un contu di u numeru di pagau a parolla in quistione hè aduprata è micca un cuntu attuale di u numeru di usi di a parolla stessu]:

  • Matteu: 17
  • Marcu: 12
  • Luca: 17
  • Ghjuvanni: 1

U Vangelu tutale: 47 = 72.3% di tutti l'usi biblichi, o quasi 3/4 [75%] di tutti l'usi biblichi di a parola parabola (s) hè in l'evangeli.

Sfurtunatamente, a chjesa RC ùn hà micca fattu i so travaglii nantu à questu ancu [qualcunu hè veramente surprised?]

A prima occurrence di a parolla paràbula (s) in l'evangeli hè in Matteu 13: 3, ottu capituli dopu à u versu utilizatu per verificà l'esistenza di u purgatoriu!

In altri palori, a Bibbia ùn dice mai chì questu hè una paràbula, cusì dì chì ùn hè nunda ma una interpretazione privata [propia], chì II Petru pruibisce strettamente! Siccomu questu hè a pusizioni ufficiale di a chjesa RC, questu rapprisenta ancu preghjudiziu denominazionale.

2 Peter 1: 20
Sapendu questu prima, chì nisuna prufezia di l'Scrittura hè di alcuna interpretazione privata [propia].

Una parabola hè unu di più di 200 tipi diffirenti di figure di discorsu utilizati in a Bibbia.

Definizione di parabola da Matteu 13: 3:
Concordanza di Strong # 3850
parabole : parabola, parabola
Parti di Speech: Noun, Feminine
Ortografia Fonetica: (par-ab-ol-ay')
Definizione : espunà si à u periculu
Usage: (a) una paraguna, (b) una paràbula, spessu di quelli pronunziati da u nostru Signore, (c) un pruverbiu, un adagiu.

HELP Studi di letteratura
3850 parabolḗ (da 3844 /pará, "vicinu à fiancu, cù" è 906 /bállō, "diffucà") - una paràbula; un aiutu à l'insignamentu à fiancu à a verità chì hè insignata. Questu chjappà una luce supplementaria utilizendu una analogia d'arrestu o familiare, (chì hè spessu fittizia o metaforica, ma micca necessariamente).

[Per note estensive è cummentarii nantu à "parabole di u Regnu" di Ghjesù vede 932 (basileía).]

Per evità ogni cunfusione nantu à quali cose chì Ghjesù hà insignatu eranu parabole è quali ùn l'eranu micca, a Bibbia ci dice esplicitamente 47 volte in l'evangeli chì l'insignamenti eranu parabole è quale ùn l'era micca.

Dunque, postu chì nimu di i versi in Matteu 5 sò paràbuli [una figura di parlà], allura e parolle devenu esse literale in significatu.

Allora andemu in u cuntestu di i versi in quistioni, amparate alcune grandi cose novi è quandu avemu finitu, cunnosci sti versi per dentro è fora.

Matthew 5: 21-26 [Bible amplified]
21 "Avete intesu chì hè statu dettu à l'omi di l'anticu: "Ùn ucciderete micca", è "Quellu chì assassina serà culpèvule davanti à u tribunale".
22 Ma vi dicu chì tutti quelli chì cuntinueghjanu à esse in furia contru à u so fratellu o chì portanu malizia contru à ellu, seranu culpèvuli davanti à u tribunale ; è quellu chì parla [con disprezzu è insultante] à u so fratellu, "Raca (Idiotu à capu viotu)!" sarà culpèvule davanti à a corte suprema (Sanhedrin); è quellu chì dice: "Stutu!" sarà in periculu di l'infernu ardente.

23 Dunque, s'è tù presentate a vostra offerta à l'altare, è mentre ci vi ricurdate chì u vostru fratellu hà qualcosa contru à voi,
24 Lasciate quì a vostra offerta à l'altare è vai. Prima fate a pace cù u vostru fratellu, è dopu venite à presentà a vostra offerta.

25 Venite à patti prestu [a prima occasione] cù u vostru avversariu à a lege, mentre chì site cun ellu in a strada [à u tribunale], affinchì u vostru avversariu ùn vi lascia micca à u ghjudice, è u ghjudice à a guardia, è vi sò ghjittati in prigiò.
26 Vi assicuru è vi dicu in modu più solenni : ùn ne escerete da quì, finu à chì avete pagatu l'ultimu centu.

Quì sottu sò 2 screenshots da EW Bullinger's Companion Reference Bible, pagine 1316 & 1317, nantu à Matteu 5 per identificà chjaramente è capisce megliu u sughjettu principale:

Quì sottu hè una screenshot di EW Bullinger's Companion Reference Bible, pagina 1317, nantu à Matteu 5: 21-48 per vede a precisione simmetrica è u significatu detallatu di a parolla di Diu.

Andemu à passà per alcuni di sti versi assai accuratamente per pudemu stà di a parolla di Diu cun certezza assoluta.

Meurtre : U veru omicidiu hè quandu una persona hè pusseduta da un spiritu diavulu di assassiniu. Hè ciò chì ultimamente provoca l'assassiniu. Cù l'assassiniu, ci sò solu 2 tipi: l'assassiniu di l'altri è l'assassiniu di sè stessu, chì u mondu chjama suicidiu. Se a vostra vita hè veramente in periculu per un attaccu da una altra persona, allora avete u dirittu di difende sè stessu, ancu s'ellu significa tumbà l'attaccante in autodifesa. Chì ùn implica micca un spiritu diavulu.

Se pigliate questu à un livellu naziunale, allora u so dirittu per un paese per difende si contru à u paese attaccu è chì ùn hè micca un omicidiu ancu, ma in fine, a sumente di u populu di u serpente sò quelli chì sò a causa di a guerra. Per quessa, finu à chì u diavulu si mette in u lavu di u focu in un futuru distante, a pace mundiale hè una impussibilità assoluta perchè, salvu chì a causa di a guerra hè eliminata, u prublema hè garantitu per continuà.

Avanzate, in u versu 22, dice chì se chjamate qualcunu stupidu, site in periculu di u focu di l'infernu. Oghje, questu pare ridiculu è assai estremu, ma duvete ricurdà, questu hè u KJV da 1611. Aghju verificatu l'usi di sta parola stupidu in l'antica testamentu è qualchì volta si riferisce à una persona chì hè nata da a sumente di u serpente, quellu chì hè un zitellu spirituale di u diavulu, dunque se accusate falsamente à qualcunu d'esse un figliolu di belial [un figliolu di u diavulu], site in assai prublemi.

Allora eccu a citazione RC di novu:

"Ghjesù parla parabolicamente ma direttamente, quì. A metàfora di a "prigione" implica un "locu" tempurale per a soffrenza purgatoriale. U "centesimu", o kodtrantes, rapprisenta e "trasgressioni minori" chì sò enfatizzati. Quessi sarianu peccati veniali per i quali i cristiani ponu fà l'espiazione in cooperazione cù a grazia di Diu.

Curiosamente, a parolla greca per a prigiò, phulake, hè a stessa parola utilizata da San Petru per discrìviri u "postu" spirituale in u quale Ghjesù hè falatu dopu a so morte per liberà l'ànime detenute di i credenti di l'Anticu Testamentu (1 Pet. 3: 19). )".

A metafora di a "prigione" implica un "locu" tempurale per a soffrenza di u purgatoriu ": no, questu hè una cellula di prigiò vera, literale, chì si riferisce è ùn ne parla micca di u purgatoriu. Chì hè 100% cunjecture; u so preghjudiziu denominazionale senza nunda per sustene quella pretensione.

Videmu ciò chì I Petru 3:19 hè in realtà:

Una di e manere di fà una ricerca biblica curretta hè chì tutti i versi nantu à u stessu sughjettu devenu esse in accordu o in armunia cù l'altri, perchè a Bibbia originale ùn si cuntradisce mai, cusì quì sottu sò alcuni di l'altri versi chì provanu i "spiriti in prigiò". ” ùn sò micca persone ma anghjuli cattivi sottu u cuntrollu di u diavulu = spiriti diavuli.

Allora andemu ancu à un dizziunariu di a Bibbia per verificà è chjarificà ciò chì veramente significanu quelli parolle.

I Petru 3: 19
18 Perchè u Cristu hà ancu patitu una volta per i peccati, u ghjustu per l'inghjusti, per ch'ellu ci purtò à Diu, ch'ellu era messu à morte in a carne, ma animatu da u Spìritu.
19 Per ellu ancu andò è predicava à i spiriti in prigiò ;
20 Qualchì volta eranu disubbidienti, quandu una volta a longa pacienza di Diu aspittava in i ghjorni di Noè, mentre chì l'arca era una preparazione, induve pochi, vale à dì ottu animi sò stati salvati da l'acqua.

"per liberà l'anime detenute di i credenti di l'Anticu Testamentu (1 Pet. 3:19)":

A parolla "spiriti" in u versu 19 hà 9 significati diffirenti; quì si riferisce à SPIRITI DIAVOLI È NON PERSONE !! In particulare, sò i spiriti diavuli chì anu distruttu u primu celu è a terra è l'anu fattu senza forma è vacu, per ùn dì chì l'inundazioni di a terra in u tempu di Noè in un tentativu fallutu per impediscenu a nascita di Ghjesù Cristu.

Siconda, ùn si pò micca riferite à e persone perchè chì contraddisci i numerosi versi in a Bibbia nantu à a natura di a morte! Sì sti spiriti eranu persone, allora seranu in a tomba è micca in una prigiò spirituale fora di u firmamentu [universu cunnisciutu].

Specificamenti, sò l'anghjuli caduti = spiriti diavuli chì Luciferu pigliò cun ellu dopu avè persu a guerra in u celu [Apocalisse 12 - hà pigliatu 1/3 di l'angeli postu chì à l'origine, ci era 3 arcangeli in u celu cù Diu è ognunu era in carica. di 1/3 di l'anghjuli].

II Petru 2
4 Perchè s'ellu ùn hà micca risparmiatu Diu angeli chì hà peccatu, ma li hà cacciatu in l'infernu, è li hà mandatu in catene di bughjura, per esse riservatu à u ghjudiziu;
5 È ùn hà micca risparmiatu u vechju mondu, ma hà salvatu Noè l'ottava persona, un predicatore di ghjustizia, purtendu u diluviu annantu à u mondu di l'impii ;

Definizione di l'infernu:
Concordanza di Strong # 5020
Tartaroó definizione: gettà in l'infernu
Parti di Speech: Verb
Ortografia Fonetica: (tar-tar-o'-o)
Usu: I spinta finu à Tartarus o Gehenna.

HELP Studi di letteratura
5020 tartaróō - bè, mandate à Tartarus ("Tartaros"). U NT usa 5020 (tartaróō) per l'infernu - u locu di punizioni adattatu solu per i dimònii. In seguitu, Tartaros vinni à rapprisintà a punizione eterna per i gattivi.

"5020 (tartaróō) hè un nome grecu per u mondu sottumessu, in particulare l'abitazione di i dannati - da quì à scaccià in l'infernu" (AS); per mandà in l'abissu sotterraneo riservatu à i dimònii è i morti.

[In a mitulugia greca, Tartarus era un "locu di punizioni sottu a terra, à quale, per esempiu, i Titani sò stati mandati" (Souter).]

Tartaru hè a cellula spirituale, a prigiò, induve sti spiriti diavuli maligni sò tenuti per mantene u nostru mondu sicuru perchè eranu quelli chì anu causatu l'inundazione in u tempu di Noè, micca Diu!

Questu corroborate l'altra sezione in questu articulu nantu à l'idioma ebraicu di permessu è Genesi 6; ùn era micca Diu chì hà inundatu a terra, ma eranu questi anghjuli cattivi [i spiriti diavuli chì sò avà chjusi, aspittendu u so ghjudiziu in u futuru].

[BTW ùn ci hè nunda cum'è un bonu spiritu diavulu; U 100% di tutti i spiriti diavule in a natura inherente hè di rializà a vulintà di u diavulu chì hè di arrubbari, tumbà è distrughje. Dunque, l'antica caricatura di Casper u fantasma amichevule hè una bugia 100%!]

Allora avà andemu à un altru versu nantu à u listessu sughjettu per ottene più chiarezza è verificazione nantu à I Petru 3:19:

Jude 1: 6 [Kjv]
È l'anghjuli chì ùn anu micca guardatu u so primu statu, ma hà lasciatu a so propria abitazione, hà riservatu in catene eterne sottu a bughjura per u ghjudiziu di u gran ghjornu.

Jude 1: 6 [Bible amplified]
Sapete ancu chì l'anghjuli chì ùn anu micca tenutu in u so duminiu propiu, ma abbandunatu u so propiu locu di residenza, hà tenutu in catene eterne in a bughjura assoluta, chjusu per u ghjudiziu di u gran ghjornu.

E catene di a bughjura ùn sò micca catene fisiche perchè ùn puderanu mai tene un esse spirituale. Hè una figura di discorsu chì indica a so schiavitù in a prigiò.

Corroborendu ciò chì Jude 1: 6 & II Petru 2: 4 dicenu, [chì sò d'accordu], avemu una screenshot di EW Bullinger's Companion Reference Bible, dimustrendu a precisione simmetrica illuminante di a parolla di Diu nantu à I Petru 3: 18-22. in a forma di e figure di l'introversione è l'alternanza:

Allora avà:

  • I Petru 3: 19
  • II Petru 2: 4-5
  • Jude 1: 6
  • i tanti versi nantu à a vera natura di a morte
  • è a Bibbia di Riferimentu Companion sò tutti d'accordu

chì i spiriti in prigiò in I Petru 3:19 sò anghjuli [in particulare, l'anghjuli caduti sottu u cuntrollu di u diavulu = spiriti diavulu] è ùn ponu esse persone.

L'Ebrei ci duna una illuminazione supplementaria nantu à e capacità di u corpu spirituale di Ghjesù Cristu:

Ebrei 4: 14
Videndu dunque chì avemu un gran sacerdote, chì hè passatu in u celu, Ghjesù, u Figliolu di Diu, tenemu fermu u nostru prufessione [confessione].

Definizione di a frasa "chì hè passatu in":
Concordanza di Strong # 1330
dierchomai definizione: passà, andà in u circondu, sparghje
Parti di Speech: Verb
Ortografia Fonetica: (dee-er'-khom-ahee)
Usage : Passu, sparghje (cum'è un rapportu).

NAS Concordancia exhaustiva
Oriìna Originu
da dia è erchomai

Definizione di dia:
Concordanza di Strong # 1223
dia definizione: attraversu, per via di, per via di
Parte di u Discorsu: Preposizione
Ortografia Fonetica: (dee-ah')
Usage: (a) gen: à traversu, in tuttu, per l'instrumentalità di, (b) acc: attraversu, per via di, per ragioni di, per via di, per via di.

HELP Studi di letteratura
1223 diá (una preposizione) - propiu, à traversu (à l'altru latu), avanti è avanti per andà in tuttu, "successously through" ("bene"). 1223 (diá) hè ancu comunmente utilizatu cum'è prefissu è dà a listessa idea ("in fondu", literalmente, "successu" à l'altra parte).

[1223 (diá) hè una radica di u termu inglese diametru ("in traversu à l'altra parte, attraversu"). Prima di una vucali, dia hè simplicemente scrittu di̓.]

Allora in u so corpu spirituale risuscitatu, Ghjesù Cristu hà sappiutu passà tuttu u percorsu à traversu l'universu cunnisciutu è pridicà à i spiriti diavuli chì Diu hà chjusu in una cellula spirituale oscura per prutege noi è u travagliu di Diu di e stelle è pianeti chì dichjarà u so travagliu manuale [salmi 19].

Hè per quessa ch'ellu li hà chjusu cusì luntanu perchè e custellazioni dichjaranu a parolla di Diu ancu oghje [vede u libru di EW Bullinger: tistimunianza di e stelle].

Nisun ughjettu fisicu è mancu a luce stessu, puderia viaghjà cusì luntanu, cusì veloce, cusì l'idea chì Ghjesù Cristu hà fattu questu cum'è un cadavere putridu da a tomba hè una pazzia morbosa assoluta.

U regnu spirituale rimpiazza u regnu fisicu, cusì Ghjesù Cristu ùn hà micca violatu e lege di a fisica, li hà rimpiazzatu perchè viaghjà in u pianu spirituale è ùn era dunque micca ligatu à i limiti di l'universu fisicu.

Inoltre, cunsideremu ancu 2 errori più, per cortesia di a chjesa RC riferendu a citazione RC di novu:

"Curiosamente, a parolla greca per a prigiò, phulake, hè a stessa parola usata da San Petru per discrìviri u "postu" spirituale in quale Ghjesù hè falatu dopu a so morte per liberà l'ànima detenuta di i credenti di l'Anticu Testamentu (1 Pet. 3: 19)".

"per discrìviri u "postu" spirituale in quale Ghjesù hè falatu dopu a so morte" - basatu annantu à i 10 versi nantu à a vera natura di a morte, ["in quale Ghjesù hè falatu dopu a so morte"] hè una impussibilità assoluta perchè ùn ci hè micca pinsamenti, cuscenza, emozioni, muvimentu, etc. in a morte.

Inoltre, Ghjesù era un omu di corpu, ànima è spiritu, allora induve sò questi cumpunenti dopu à a morte?

Genesis 3: 19
In a sudazione di a to fà face manghja u panu, finu à u ritornu à a terra; Perchè da quì hà pigliatu: per u polu, sì, è à u polu sarete torna.

Ecclesiastese 12: 7
Allora a polvara torna à a terra cum'è era, è u spiritu tornerà à Diu chì l'hà datu.

  • Allora u rigalu di u spiritu santu chì era nantu à Ghjesù hè statu mandatu à Diu, u so babbu, chì l'hà datu, cum'è Ecclesiastes 12:7 dice.
  • U corpu di Ghjesù hè statu abbattutu è Ghjiseppu d'Arimatea è Nicodemu l'imbulighjanu cù una tela di linu è spezie è l'enterranu in terra, induve hà cuminciatu à decadenza [ma per furtuna, Diu l'hà risuscitatu dopu à esse mortu 72 ore, in cunfurmità cù l'Anticu Testamentu. lege ebraica]
  • A so ànima svanì quandu hà pigliatu u so ultimu soffiu nantu à a croce

Hè per quessa chì, in più di i 10 versi nantu à a natura di a morte, Ghjesù Cristu ùn pudia mai visità nimu quandu hè mortu, ma cum'è a parolla dice è a Bibbia di Riferimentu Companion indica, hà pridicatu à i spiriti diavuli imprigiunati. in u so corpu risuscitatu.

"per liberà l'anime detenute di i credenti di l'Anticu Testamentu (1 Pet. 3: 19") - Allora questu hè l'altru errore: Ghjesù ùn pudia mai fà questu, o qualcosa altru dopu à a so morte, è in segundu, ùn ci era micca ànima tenuta in questu. prigiò spirituale chì era riservata à i spiriti diavuli perchè tutte l'ànime morte in a storia di l'omu sò 100% andati, 100% mortu; sò un munzeddu d'ossi in una tomba in un locu in u Mediu Oriente !

Sti cridenti di u vechju testamentu avissiru esse risuscitatu da i morti, ma chì succede solu in i ghjudizii futuri di i ghjusti è inghjusti, micca in u vechju testamentu! Ùn ci hè assolutamente micca sustegnu scritturale per questu.

Rumani 1
3 Cuncirnendu u so Figliolu Ghjesù Cristu u nostru Signore, chì era fattu di a semente di Davide secondu a carne;
4 È dichjaratu esse u Figliolu di Diu cun putenza, secondu u spiritu di santità, per a risurrezzione di i morti:

Ghjesù Cristu era l'unica persona chì a so storia di l'umanità hà mai resuscitatu da i morti solu da u putere di Diu stessu, è allora Ghjesù era l'unica persona chì hà mai avutu un corpu spirituale.

Questu hè solu una di e tanti qualificazioni totalmente uniche di Ghjesù Cristu per esse u redentore di l'umanità chì nimu chì hà mai vissutu puderia ancu avvicinassi.

Eccu u veru mutivu di a chjesa RC crede chì i morti ùn sò micca veramente mortu: hè perchè pricà à i santi chjamati, chì credenu chì sò vivi in ​​u celu, ma sò in realtà, mortu in a tomba. Sta credenza hè basatu annantu à l'operazione di spiriti diavuli chjamati spiriti familiari chì imitanu i morti.

Allora torna à u restu di i versi in Matteu 5 da a Bibbia amplificata:

23 Dunque, s'è tù presentate a vostra offerta à l'altare, è mentre ci vi ricurdate chì u vostru fratellu hà qualcosa contru à voi,
24 Lasciate quì a vostra offerta à l'altare è vai. Prima fate a pace cù u vostru fratellu, è dopu venite à presentà a vostra offerta.

25 Venite à patti prestu [a prima occasione] cù u vostru avversariu à a lege, mentre chì site cun ellu in a strada [à u tribunale], affinchì u vostru avversariu ùn vi lascia micca à u ghjudice, è u ghjudice à a guardia, è vi sò ghjittati in prigiò.
26 Vi assicuru è vi dicu in modu più solenni : ùn ne escerete da quì, finu à chì avete pagatu l'ultimu centu.

Versu 25 hè un cunsigliu assai sàviu è hà assai sensu. Hè simplicemente una questione assai pratica: hè megliu risolve una disputa fora di u tribunale piuttostu chì andà in tribunale è risicate chì u ghjudiziu andassi contru à voi induve vi sarà mandatu in prigiò è esse custrettu à pagà u 100% di u vostru debitu prima di esse liberatu. .

U so principiu di basa di una uncia di prevenzione hè megliu cà una libbra di cura.

Oghje, s'è vo site in prigiò per un periudu di tempu longu, s'è vo site in bonu cumpurtamentu, vi lascianu andà in casa parechji anni prima, ma micca allora. Questu era un prublema finanziariu è una persona hà da pagà un debitu è ​​ùn vi liberate micca finu à chì avete pagatu ogni ultimu centesimu chì era duvutu à l'altra parte.

Eccu u fondu spirituale di a situazione legale in Matteu 5:

9 Job: 24
A terra hè datu à a manu di i gattivi: copre a faccia di i ghjudici; se no, induve, è quale hè ?

Se a faccia di i ghjudici hè coperta, allora hè stata ceca è ùn pò micca vede, ma stu versu ùn parla micca di vista fisica, ma di vista spirituale, o più precisamente, a mancanza di questu.

Exodus 23 [Bible amplified]
6 "Ùn pervertirete micca a ghjustizia dovuta à i vostri poveri in a so disputa.
7 Mantene luntanu da una falsa accusa o azzione, è ùn cundannate micca à morte l'innocentu o u ghjustu, perchè ùn aghju micca ghjustificà è assolte u culpèvule.
8 "Ùn accetterete micca un corruzzione, perchè una corruzzione acceca i lucidi è sguassate a tistimunianza è a causa di i ghjusti.

U mutivu di questu hè chì ogni corruzzione implica l'influenza di i spiriti diavuli chì cieganu i persone è facenu corruzzione è distorte a so intelligenza di a verità.

Definizione di corruzzione:
nome
1 soldi o qualsiasi altra considerazione preziosa data o prumessa in vista di corruzzione di u cumpurtamentu di una persona, soprattuttu in a prestazione di quella persona cum'è atleta, ufficiale publicu, etc.: L'automobilista offre à l'ufficiale di arrestu un corru per lasciallu andà.

2 qualcosa chì hè datu o chì serve per persuade o induce: I zitelli anu datu dolci cum'è corruzzione per esse boni.

verbu (usatu cù ughjettu), bribed, brib·ing.
1 per dà o prumesse un corruzzione à : Hanu sostituitu u ghjurnalista per scurdà di ciò chì avia vistu.

2 per influenzà o corrompere da un corruzzione: U ghjudice era troppu onestu per esse corrottu.

Definizione di ricattamentu:
nome
1 ogni pagamentu estortu da l'intimidazione, cum'è da minacce di rivelazioni o accusazioni dannuse.
2 l'estorsione di tali pagamentu: hà cunfessu piuttostu chè soffre u disonore di u ricattamentu.
3 un tributu prima esigitu in u nordu di l'Inghilterra è in Scozia da i capi di freebooting per a prutezzione di u saccheghju.

verbu (usatu cù l'uggettu)
1 per estorce soldi da (una persona) cù l'usu di minacce.

2 per furzà o coerce in una azzione particulare, dichjarazione, etc.: I strikers anu dichjaratu ch'elli sò stati ricattati per firmà u novu cuntrattu.

Rumani 11
7 Chì allora ? Israele ùn hà micca ottenutu ciò chì ellu cerca; ma l'elezzione l'hà ottenuta, è l'altri eranu cecu.
8 (Secunnu hè scrittu, Diu li hà datu u spiritu di sonnu, l'ochji ch'elli ùn vedenu, è l'arechje ch'elli ùn sentenu micca) finu à oghje.

9 È Davide disse : Chì a so tavola sia diventata una trappula, è una trappula, è un scuzzulu, è una ricumpensa per elli.
10 Lasciate i so ochji scuri, per ch'elli ùn vedanu, è inchinate sempre u so spinu.

Versu 8 hè una cita di Isaia 29:10 induve ùn era micca u veru Signore Diu d'Israele chì li hà datu stu spiritu diavulu, era u diavulu chì l'hà fattu perchè ci hè una figura di discorsu chjamata un idiomu ebraicu di permessu, induve, per varii raghjone, u populu di quellu tempu capitu chì Diu ùn era micca a vera causa di u prublema, ma hà permessu di accade perchè e mala scelte di u populu per amassi a bughjura di u mondu invece di Diu.

Hè un spiritu diavulu di sonnu [stupore] chì ceca a ghjente.

Deuteronomy 16 [KJV]
18 Ti farai ghjudici è ufficiali in tutte e to porte, chì u Signore, u to Diu, ti dà, in tutte e to tribù, è ghjudicheranu u populu cù ghjustizia.
19 Ùn avariate micca u ghjudiziu ; ùn avete micca rispettu di e persone, nè piglià a ricumpensa: per a ricumpensa ceca l'ochji di i sàvii, è pervertisce e parolle di i ghjusti.
20 Ciò chì hè in tuttu ghjustu, seguiterete, per pudè campà, è eredite a terra chì u Signore, u to Diu, vi dà.

Questu corrobora i versi nantu à a corruzione in Esodu 23.

Fighjemu a definizione di "rigalu" in u versu 19:

Concordanza di Strong # 7810
Shochad definizione ebraica: un presente, corruzzione
Parola originale: שַׁחַד
Parti di Speech: Noun Masculine
Traslitterazione: shochad
Ortografia Fonetica: (shakh'-ad)

Sta parolla hè aduprata 23 volte in u vechju testamentu. Perchè hè cusì significativu?

Perchè 23 hè u 9u numeru primu è 9 hè u numeru di finalità è ghjudiziu !

Rumani 14: 12
Perchè ogni unu di noi detti à Diu.

In altri palori, quelli chì dà o accettanu corruzioni risponderanu à Diu in i ghjudizii futuri.

Isaiah 19: 14
U Signore hà mischjatu un spiritu perversu à mezu à ellu, è anu fattu l'Egittu per sbaglià in ogni travagliu, cum'è un omu ibriacu vacilla in u so vomitu.

In novu, l'unicu veru Signore ùn hè micca a causa di u spiritu perversu [un tipu di spiritu diavulu], ma l'hà permessu per via di a spiritualità di e persone disguassate chì si sò alluntanati da a vera luce di Diu.

Allora i corruzzione causanu cecità spirituale per via di un spiritu diavulu di sonnu chì a ghjente ceca à a verità è distorta a verità per via di i spiriti diavule perversu.

Spiritualmente, a nostra cultura ùn hè micca sfarente di quelli di millaie d'anni fà! Basta à verificà e nutizie di tutti i prucessi, investigazioni, bugie è corruzzione chì passanu! A corruzzione è u ricattamentu è altre forme d'attrazione è di coercizione anu saturatu u regnu cummerciale, u sistema legale, i media, etc.

Torna à Matteu 5, hè per quessa chì hè assai sàviu di risolve un prublema fora di a corte invece di risicà esse vittima di l'inghjustizia spirituale di u sistema legale.

Allora riassumemu l'errori chì a chjesa cattolica rumana hà fattu in quantu à Matteu 5: 25-27:

  • Anu falsamente presumitu chì l'evangeli sò scritti direttamente à noi, cum'è s'elli sò cumandamenti per noi.
  • mentivanu chì questi 3 versi sò una parabola, quandu a Bibbia ùn dice mai chì
  • i spiriti in prigiò in I Petru 3:19 sò spiriti diavuli è micca persone
  • Ghjesù Cristu ùn hà mai visitatu a prigiò immediatamente dopu à a morte perchè era impussibile; puderia pridicà solu à i spiriti diavule in u so corpu risuscitatu; chistu era l'unicu modu ch'ellu pudia andà cusì luntanu in un pocu tempu; nimu oggettu fisicu, ancu s'ellu viaghjava à a vitezza di a luce, puderia avè realizatu un miraculu cusì miraculosu
  • dunque, Ghjesù Cristu ùn hà mai liberatu sti ànime inesistenti

Allora cù i diversi versi nantu à u stessu sughjettu, a definizione di parolle, figure di discorsu [chì sò una scienza grammaticale], etc., hè evidenti chì Matteu 5: 25-27 sò anni luce da qualcosa chì s'assumiglia à u purgatoriu. U so 1,000% ignoranza, preghjudiziu denominazionale è mancanza di ricerca biblica sana è pensamentu criticu. A fine di a storia.


Matthew 12
31 Per quessa, vi dicu : Ogni manera di peccatu è di blasfemia serà pardunata à l'omi ;
32 È à quellu chì dirà una parolla contru à u Figliolu di l'omu, li serà pardunatu;

Questi 2 versi ùn anu nunda di fà cù u purgatoriu esiste o micca è tuttu ciò chì vede cù Ghjesù Cristu chì dà questi 2 avvirtimenti estremamente severi, perchè una volta chì una persona impegna a so vita à u diavulu, ùn ci hè più volta in daretu.

34 O generazione di vipere, cumu pudete, essendu u male, parlà bè ? perchè da l'abbundanza di u core parla a bocca.

Blasphemy contr'à u Spìritu Santu, [u peccatu imperdonabile], hè di diventà una vipera spirituale, un figliolu di U VIPER, u diavulu.

Definizione #5 è 6 [di 7] di vipera:
5 una persona maligna o disprezza.
6 una persona falsa o traditrice.

Isaiah 21: 2
Mi hè dichjarata una visione dolorosa; u traditore tradisce tradisce, è u spoiler spoile. Sali, o Elam: assedia, o Media; tutti i so suspiru ne aghju fattu cessà.

Isaiah 24: 16
Da a parte suprema di a terra, avemu intesu chjassi, anche gloria à i ghjusti. Ma aghju dettu: A mo pudrezza, a mo spitizioni, aiutu à mè! i cuncultori traduttori sò trattatu traparamente; sì, i traduttori traiatori anu trattatu bè treacherously.

Questi traditori traditori sò e persone chì anu fattu u peccatu imperdonabile, blasfemi contru à Diu stessu vendendu à l'inimicu di Diu u diavulu è sò diventati unu di i figlioli di u diavulu.

Questu articulu entra in grande dettagliu è prufundità è verifica ciò chì hè veramente.


I Corintini 3
11 Per un altru fundamentu nimu pò pusà chè quellu chì hè postu, chì hè Ghjesù Cristu.
12 Ora s'è qualchissia custruisci nantu à stu fundamentu oru, argentu, petre preziose, legnu, fenu, stoppia ;

13 U travagliu di ogni omu serà manifestatu, perchè u ghjornu a dichjarà, perchè serà revelatu da u focu ; è u focu pruvarà u travagliu di ogni omu di quale sorte hè.
14 Si l'opera di qualcunu, ch'ellu hà custruitu nantu à ellu, persiste, riceverà una ricumpensa.
15 Si l'opara di qualcunu hè brusgiatu, ch'ellu soffrerà una perdita ; ma ellu stessu serà salvatu ; ma cusì cum'è u focu.

Per acquistà una visione più profonda di u travagliu più magnificu di Diu, a so parolla, andemu à fà una immersione assai prufonda in a lista di l'articuli in I Corinthians 3:12, classificate cum'è l'opere di l'omu, ancu s'ellu pò o pò. micca direttamente pruvucà o disprove l'esistenza di u purgatoriu per a simplicità raghjone di più illuminazione in modu chì pudemu amà, fiducia è avè più fiducia in Diu è a so parolla perfetta.

Definizione di taxonomia
nomu, plurali tax·on·o·mies.
1 a scienza o a tecnica di classificazione.
2 una classificazione in categurie urdinate : una tassonomia pruposta di ugettivi educativi.
3 Biulugia. a scienza chì tratta di a discrizzione, identificazione, nomenclatura è classificazione di l'organisimi.

Avemu da esse classificate a lista di 6 cose in I Corinti 3:12 in parechje manere diffirenti per acquistà più prufundità di capiscenu in a parolla di Diu.

12 Ora s'è qualchissia custruisci nantu à stu fundamentu oru, argentu, petre preziose, legnu, fenu, stoppia ;

Tuttavia, per capiscenu cumplettamente u versu 12, avemu bisognu di discutiri ancu i dettagli di u versu 15.

Versu 15 dice ch'ellu soffrerà a perdita: Vecu 4 perdite diverse in questu versu:

  • bassa perdita
  • alta perdita
  • perdita percepita
  • perdita vera

Avà l'oru, [u primu articulu nantu à a lista] hè ovviamente assai più preziosu cà stubble [l'ultimu è u menu preziosu di tutti], chì hè u valore propiu.

Ma ci hè ancu un 5th valore: u valore di ricumpensa da Diu versus u valore di e 6 opere di l'omu; di quelli 2, i ricumpensa divina saria cunziddiratu altu valore in l 'ochji di Diu [è quelli chì sò veramenti camminendu cun ellu], ma a causa di l' influenza di l 'avversariu nant'à l' omu, si pò avè un valore bassu pircitu in l 'ochji di l' omu.

15 Se l'opera di qualcunu hè stata brusgiata, soffrerà a perdita :>> tutte e 4 perdite sò in questa frasa ! « Si l'œuvre d'un homme sera brûlée » : il est évident alors, quelle que soit la forme de son œuvre spirituelle, cette personne avait un altu valore percepitu nantu à questu [per via di u fattu simplice chì hà passatu tantu tempu, sforzu è soldi nantu à questu, forse ancu una vita], ma perchè era brusgiatu, avia un valore reale bassu perchè solu l'opere di l'omu chì sò in a mità di fondu di a scala sò incinerate.

Dunque, per via di a grande discrepanza trà u so valore percepitu è ​​​​u valore attuale, ci duvia esse un ingannu significativu implicatu, chì pò esse solu da Satanassu.

Tuttavia, quale hè di u valore più altu: a ricumpensa di Diu o l'opere di l'omu? Siccomu e so opere sò state brusgiate, allora sò di pocu valore attuale, ma di altu valore percepitu à l'ochji di l'omu, ma l'alta perdita attuale hè stata in a so ricumpensa eterna arrubbata, chì a maiò parte di a ghjente cunsidereghja cum'è un valore percivutu bassu.

Siccomu ci sò esattamente 6 elementi in a lista, avemu bisognu di scopre u significatu biblicu di i numeri per acquistà più intelligenza è illuminazione.

Numeru in l'Scrittura U so Disegnu Supernaturale è Significatu Spirituale By EW Bullinger (1837-1913) Quarta Edizione, Revised London Eyre & Spottiswoode (Bible Warehouse) Ltd. 33. Paternoster Row, EC 1921 Stu libru hè in u duminiu publicu. Copia liberamente

U significatu biblicu di u numeru 6

Eccu una citazione selezziunata da stu libru, dispunibule cum'è scaricamentu gratuitu in linea [formatu pdf].

"Sei hè o 4 plus 2, vale à dì, u mondu di l'omu (4) cù l'inimicizia di l'omu à Diu (2) purtatu: o hè 5 plus 1, a gràzia di Diu fatta senza effettu da l'aghjunzione di l'omu, o perversione, o a corruzzione di questu: o hè 7 minus 1, vale à dì, l'omu ùn manca micca a perfezione spirituale. In ogni casu, dunque, hà da fà cù l'omu; hè u numeru di imperfezzione; u numeru umanu; u numeru di l'omu cum'è indivintatu di Diu, senza Diu, senza Cristu ".

Partemu cù u minimu denominatore cumunu: tutti i 6 elementi ponu esse classificati cum'è cose chì venenu da a terra. Questu hè assai impurtante spirituale.

Isaiah 29: 4
È sarete falatu, è parlerà da a terra, è u to discorsu sarà bassu da a polvara, è a to voce serà da terra, cum'è quellu chì hà un spiritu familiare, è a to parolla sarà bisbiglià da a polvera.

I spiriti familiari sò spiriti diavuli chì falsificanu i morti [frà altre cose]. Cusì, postu chì tutti l'articuli 6 sò urigginati da a terra, tutte e 6 opere di l'omu ponu esse falsificate da Satanassu. Tuttavia, verificà è clarificà 4 cuncetti cumplementarii.

  • U più vicinu hè un falsificatu à u genuinu, u più efficace hè
  • U sicretu di u successu di Satanassu hè u sicretu di i so movimenti
  • L'obiettivu di Satanassu hè di pruduce falsificazioni assai intelligenti di e cose di Diu
  • U scopu o scopu hè di distractà è ingannà, chì hè ancu fraud

Cusì, se una persona religiosa hè ingannata nantu à cumu adurà u Signore [un avvenimentu estremamente cumuni], e so opere anu un altu valore percepitu in i so ochji, ma in l'ochji di Diu, seranu di bassu valore reale è sarà dunque brusgiatu in u futuru prucessu da u focu.

I versi quì sottu sò un esempiu putente di u peghju scenariu di u valore percivutu altu, ma avè un valore attuale bassu.

Matthew 7
15 Attenti à i falsi prufeti, chì venenu à voi in vestiti di pecuri, ma in l'internu sò lupi rapaci.
16 I cunnoscerete per i so frutti. L'omi coglienu uva di spine, o fichi di cardi?

17 Induve chì ogni bonu arburetu pruduce u bonu fruttu; Ma u corrupt tree fece fruttificà.
18 Un bonu arburu ùn pò micca purtà u malu fruttu, ùn pò micca un arbre currutti pruduceranu fruttu bonu.

19 Tutti l'arbureti chì ùn pruduceranu micca bonu fruttu hè cuttutu, è ghjittati in u focu.
20 Dunque per i so frutti è li cunnoscirai.

21 Ùn tutti quelli chì mi dicenu : Signore, Signore, entreranu in u regnu di i celi ; ma quellu chì face a vulintà di u mo Babbu chì hè in u celu.
22 Parechje mi diceranu in quellu ghjornu : Signore, Signore, ùn avemu micca prufetizatu in u to nome ? è in u to nome avete cacciatu i dimònii ? è in u to nome hà fattu parechje opere maravigliose?
23 È tandu li dichjaraghju chì ùn vi cunnisciuti mai : alluntanate da mè, voi chì fate l'iniquità.

Hè per quessa ch'e aghju purtatu Isaia 29: 4 nantu à spiriti familiari chì ponu falsificà i morti. Hè cusì criticu per esse sharp spiritualmente per ùn esse micca ingannati.

2 Timothy 2: 20
Ma in una grande casa ùn sò micca solu vasi d'oru è d'argentu, ma ancu di legnu è di terra; è certi per onore, è altri per disonore.

Allora l'oru, l'argentu è e petre preziose sò i vasi d'onore è u legnu, u fenu è u stubble sò i vasi di disonore. Hè un altru modu di classificà sti 6 elementi.

Questa lista pò ancu esse divisa in 2 metà, ognunu hà u so propiu gruppu di caratteristiche uniche.

L'oru, l'argentu, i petri preziosi: questi ponu esse classificati in almenu 3 categurie diverse:

  • diverse forme di soldi, ricchezza è elementi di altu statutu suciale è dunque ...
  • Puderanu ancu esse chjamati articuli di altu valore
  • sò ancu minerali chì sò minati da a terra

Legnu, fenu, stubble, invece, sò nantu à a mità di fondu di a scala, l'articuli di valore più bassu derivati ​​da e piante.

Eccu a cunnessione generalizata: i minerali in a terra sò listati prima è e piante chì anu bisognu sò secondu perchè questu hè l'ordine perfettu di a parolla di Diu.

Matthew 13
37 Rispose, è li disse : Quellu chì sumina a bona sumente hè u Figliolu di l'omu ;
38 U campu hè u mondu ; a bona sumente sò i figlioli di u regnu; ma i zizzani sò i figlioli di u gattivu;

39 U nimicu chì l'hà suminatu hè u diavulu ; a cugliera hè a fine di u mondu; è i segatori sò l'anghjuli.
40 Cumu dunque i piatti sò riuniti è brusgiati in u focu; cusì serà in fine di stu mondu.

In u versu 38, a parolla "campu" vene da a parola greca agros [Strong's #68], induve avemu da a nostra parola inglese agricultura.

Allora l'articuli 3 in fondu in a lista rapprisentanu spiritualmente u mondu è l'opere mundani chì saranu brusgiati in u focu.

Avà avemu da fà una scuperta di l'ultimi elementi 3: legnu, fenu è stubble.

Definizione di legnu:
Concordanza di Strong # 3586
definizione di xulon: legnu
Parti di Speech: Noun, Neuter
Ortografia Fonetica: (xoo'-lon)
Usu: tuttu fattu di legnu, un pezzu di legnu, un club, bastone; u troncu d'un arbre, usatu per sustene a traversa di una croce in crucifixion.

Lessicu Grecu di Thayer
FORTI NT 3586: ξύλον
Un logu o legnu cù buchi in quale i pedi, e mani, u collu, di i prigiuneri sò stati inseriti è fissati cù cinturini.

U lignu rapprisenta l'esclavità di u legalismu di i cumandamenti, duttrini è tradizioni di l'omi chì annullanu a bontà di a parolla di Diu [Matteu 15].

A schiavitù di u legalismu di u legnu hè rappresentante di l'ultimi articuli 3: legnu, fenu è stubble.

Definizione di fenu:
Concordanza di Strong # 5528
definizione di chortos: un locu d'alimentazione, cibo, erba
Parti di Speech: Noun, Masculine
Ortografia Fonetica: (khor'-tos)
Usu: erba, erba, granu crescente, fenu.

A Concordanza esaustiva di Strong
erba, fenu.
Apparentemente una parolla primaria; un "corte" o "giardinu", vale à dì (per implicazione, di pasture) erbe o vegetazione - lama, grass, fenu.

Eccu un esempiu di l'usu di a parolla "fienu", traduttu "erba":

Capìtulu 12: 28
Se dunque Diu veste cusì l'erba, chì hè oghje in u campu, è dumane hè ghjittatu in u fornu; quantu più vi vestirà, o voi di picculi fidi [credendu]?

Definizione di erba:
Concordanza di Strong # 2562
definizione di kalamé: stoppie
Parti di Speech: Noun, Feminine
Ortografia Fonetica: (kal-am'-ay)
Usu: stubble, paglia, u gambu.

Lessicu Grecu di Thayer
FORTI NT 2562: καλάμη

καλάμη, καλάμης, ἡ, tige de grain ou d'un roseau, la tige (laissée après avoir coupé les épis), chaume :

Parola radica per erba:
Concordanza di Strong # 2563
definizione di kalamos: una canna
Parti di Speech: Noun, Masculine
Ortografia Fonetica: (kal'-am-os)
Usu: una canna; una canna, bastone, canna di misura.

Cusì, u stubble hè u zuccu di granu, ma u "fruttu" - sementi, sò digià coltu, per quessa, hè quasi senza valore è hè utilizatu per brusgià per pruduce u calore per a cucina di l'alimentariu.

Eccu un'altra nova perspettiva di a lista di 6 elementi:

I versi seguenti in Ezekiel 28 eranu literalmente riferenu à u rè di Tiru [una cità in l'antica Israele], ma figurativamente è spiritualmente si riferiscenu à Lucifer, chì hà persu a guerra in u celu è hè statu falatu à a terra cum'è u diavulu [Apocalisse 12].

Avvisu u parallelu generale trà ellu è a lista di 6 articuli: hà avutu l'oru, l'argentu è e petre di u focu [gioielli scintillanti], ma hà finitu per esse brusgiatu è trasfurmatu in cendra cum'è basura disonoravule per orgogliu di a so grande saviezza è perfetta. bellezza.

Ezekiel 28
4 Cù a to saviezza è cù a to intelligenza t'ai acquistatu ricchezze, è t'ai fattu oru è argentu in i to tesori.
5 Per via di a to grande saviezza è di u vostru trafficu avete aumentatu e vostre ricchezze, è u vostru core hè elevatu per via di e vostre ricchezze.

12 Figliolu di l'omu, pigliate una lamentazione annantu à u rè di Tiru, ​​è dite à ellu : Cusì dice u Signore Diu ; Ti sigillate a summa, piena di saviezza, è perfetta in bellezza.
13 Avete statu in Eden u giardinu di Diu ; Ogni petra preziosa era a to cupertura, u sardiu, u topaziu è u diamante, u beryl, l'onice, è u diaspro, u zaffiro, l'esmeralda, è u carbuncle, è l'oru: a manufatta di i vostri tavulini è di e vostre pipe hè stata preparata. in tè in u ghjornu chì site statu creatu.

14 Tu sì u cherubino untu chì copre ; è ti aghju stabilitu cusì : eri nantu à a muntagna santa di Diu ; t'ai andatu su è falà à mezu à e petre di focu.
15 Erate perfettu in i vostri modi da u ghjornu chì site statu creatu, finu à chì l'iniquità hè stata truvata in tè.

17 U to core s'hè innalzatu per via di a to bellezza, per via di a to splendore, avete curruttitu a to saviezza : ti ghjittaraghju in terra, ti metteraghju davanti à i rè, per ch'elli ti vedanu.
18 Avete impurtatu i to santuari cù a multitùdine di e vostre iniquità, cù l'iniquità di u vostru trafficu ; per quessa, daraghju un focu da mezu à tè, ti divorerà, è ti purteraghju in cendra nantu à a terra in vista di tutti quelli chì ti vedenu.
19 Tutti quelli chì ti cunnoscenu à mezu à u populu seranu maravigliati di tè : sarete un terrore, è ùn sarete mai più.

"E ti purteraghju in cendra nantu à a terra ... è ùn sarai mai più". Questa hè a prova chì ùn hà micca brusgiatu in u lavu di u focu per sempre, di quale ci hè qualchì evidenza chì quelli versi eranu una versione currutta di l'uriginale.

Un'altra verità hè chì da u puntu di vista di l'usu, u focu pruduce 2 benefizii basi: u calore è a luce chì affettanu l'articuli di manera diversa.

In u casu di l'articuli in a mità superiore [oru, argentu è petri preziosi], u calore migliurà i primi 2 [oru è argentu] per purificazione.

Fighjemu à Revelazione 3:18:

Revelazione 3
14 È à l'ànghjulu di a chjesa di Laodicea scrivite; Queste cose dice l'Amen, u testimone fidu è veru, u principiu di a creazione di Diu;
15 Cunnoscu e vostre opere, chì tù ùn site nè friddu nè caldu : vogliu chì tu fossi friddu o caldu.

16 Allora, perchè sì tè, è nè fretu nè caldu, ti sputheraghju da a mo bocca.
17 Perchè dici : Sò riccu, è aghju cresce di beni, è ùn aghju bisognu di nunda ; è ùn sapi chì tù sì miserable, è miserable, è poviru, è cecu è nudu:

18 Ti cunsigliu di cumprà da mè oru pruvatu à u focu, per esse riccu ; è vestiti bianchi, per ch'è tù sia vistutu, è chì a vergogna di a to nudità ùn si vede; è unge i to ochji cù un sguardu per l'ochji per vede.

Definizione di pruvà:

Questa hè a parola radicali per "pruvatu" è hè a stessa parola greca per "fucu" in u stessu versu.
Concordanza di Strong # 4442
Pur definizione: focu
Parti di Speech: Noun, Neuter
Ortografia Fonetica: (povera)
Usu: focu; u calore di u sole, lampi; ficu : lite, prucessi ; u focu eternu.

HELP Studi di letteratura
4442 pýr - focu. In l'Scrittura, u focu hè spessu usatu figurativamente - cum'è cù u "focu di Diu" chì trasforma tuttu ciò chì tocca in luce è similitudine cù ellu stessu.

U Spìritu di Diu, cum'è un focu santu, illumina è purifica per chì i credenti ponu sparte più è più in a so similitudine. In verità, u focu di Diu porta u privilegiu ininterrottu di esse trasfurmatu chì succede per sperimentà a fede da ellu. A nostra vita pò diventà veri offerte à ellu cum'è noi ubbidiscemu sta fede impartita da Diu da u so putere.

[Questu hè illustratu da u focu di Diu chì brusgia continuamente à l'entrata di u Tabernaculu induve i preti facianu l'offerazioni di dolce savore. Compara Lev 6:12,13 cù 1 Pet 2:5,9.]

Salmi 12: 6
E parolle di u Signore sò palori sicuru: cum'è l'argentu pruvatu in una furnace di a terra, purificatu sette volte.

7 hè u numeru di perfezzione spirituali, chì hè unu di parechji mutivi I andaraghju in a prufundità di a parolla quì, cusì pudete vede a so perfetta è magnificenza, chì deve aumentà u nostru amore, fiducia è impegnu à Diu.

Allora l'oru è l'argentu, i primi 2 elementi in a lista, sò purificati, [migliurati] da u calore di u focu, mentri a mità di u fondu di a lista hè distrutta da a stessa cosa.

Ancu s'ellu u calore da u focu ùn migliurà i petri preziosi, a luce.

Tutti l'articuli 6 in a lista anu ancu usi è valore industriale è esteticu.
In quantu à u valore esteticu, i petri preziosi sò inutili in u bughju. Deve esse vistu in a luce per maximizà u so benefiziu. Immaginate u ballu è u tremulu di e fiamme di a luce mentre riflettenu, rifrattanu è scintillanu però è intornu à e forme intricate è parechji culori di tutti i diversi diamanti traslucidi, zaffiri, rubini è smeraldi!

A luce magnifica a so bellezza, a brillantezza è l'impattu.

L'oru è l'argentu sò ancu l'unichi elementi chì sò listati in a tavola periodica di l'elementi è i dui sò metalli, di quale ci sò 4 subcategories:

• Alkali metals
• Alkaline earth metals
• Transition metals
• Post-transition metals 

L'oru è l'argentu sò tramindui chjamati metalli di transizione.

Sicondu Pubchem, [a basa di dati di u guvernu di milioni di sustanzi chimichi]: "L'oru si trova qualchì volta liberu in natura, ma si trova di solitu in cunghjunzione cù argentu, quartz (SiO2), calcite (CaCO3), piombo, telluriu, zincu o rame ". .

Questu hè almenu un mutivu chì sò listati inseme, ma avemu bisognu di mantene e cose in a so perspettiva curretta da a parolla di Diu.

Pruverbi 16: 16
Cume hè megliu per piglià a saviezza chì l'oru! è per acquistà una misura solu per esse sceltu ch'è in argentu!

Pruverbi 22: 1
Un bonu nome hè piuttostu esse sceltu chè grandi ricchezze, è amuri favore piuttostu chè argentu è oru.

Aghjettu 2: 8
L'argentu hè u mo, è l'oru hè u mo, dice u Signore di l'armata.

Enciclopedia Britannica
"Sete sustanzi ricunnisciuti oghje cum'è elementi - oru, argentu, ramu, ferru, piombo, stagnu è mercuriu - eranu cunnisciuti da l'antichi perchè si trovanu in natura in forma relativamente pura".

Sicondu gold.info, "PIATTAFORMA D'INFORMAZIONE PER METALLI PREZIOSI":
"L'oru hè ancu chjamatu chimicamente "inerte" per quessa, reagisce assai lentamente quandu reagisce à altre sustanzi. Per esempiu, l'oru ùn mostra micca reazione à l'aria è à l'acqua è ùn si corrode micca ellu stessu quandu espostu à longu periodi di cundizioni climatichi duru ".

Cusì, a pruprietà inerte di l'oru parallella à quella di Diu chì hè incorruptible.

Rumani 1: 23
E cambiò a gloria di u Diu incurruptable in una figura fatta cum'è l'omi corruptibili, è à i pani, è i bisti salvatichi, è i rèttili.

Anne Marie Helmenstine, Ph.D.
Espertu di chimica
Education
Ph.D., Scienze Biomediche, Università di Tennessee in Knoxville
BA, Fisica è Matematica, Hastings College

"Caratteristiche di i Metalli Nobili
I metalli nobili sò tipicamente resistenti à a corrosione è à l'ossidazione in l'aria umida. Di solitu i metalli nobili sò dettu chì include ruteniu, rodiu, paladiu, argentu, osmium, iridium, platinu è oru. Certi testi listanu l'oru, l'argentu è u ramu cum'è i metalli nobili, escludendu tutti l'altri. U ramu hè un metallu nobile secondu a definizione fisica di metalli nobili, anche si corrode è oxida in l'aria umida, per quessa ùn hè micca assai nobile da un puntu di vista chimicu. Calchì volta u mercuriu hè chjamatu metallu nobili.

Caratteristiche di i metalli preziosi
Parechji di i metalli nobili sò metalli preziosi, chì sò metalli elementari naturali chì anu un altu valore ecunomicu. I metalli preziosi sò stati usati cum'è munita in u passatu, ma avà sò più di un investimentu. Platinu, argentu è oru sò metalli preziosi. L'altri metalli di u gruppu di platinu, menu usati per a munita, ma spessu trovanu in ghjuvelli, ponu ancu esse cunsiderati metalli preziosi. Questi metalli sò ruteniu, rhodium, palladium, osmium è iridium".

Allora l'oru è l'argentu sò listati in a lista di metalli preziosi è metalli nobili, chì hè assai raru. Per quessa, i primi 3 elementi listati ponu esse classificati cum'è sustanzi preziosi.

2 Peter 1: 4
Cumu sò dati per noi un immensa è preziosi prumessi: chì par sti vo pudia esse à inghjennà di a natura divina, avendu nna la curruzzioni chì hè in u mondu à traversu lussuria.

Definizione di preziosu:
Concordanza di Strong # 5093
definizione di timios: stimatu, preziosu
Parti di Speech: Adjective
Ortografia Fonetica: (tim'-ee-os)
Usage: di grande prezzu, preziosu, onoratu.

Sta parolla hè aduprata 13 volte in a Bibbia, cumpresu I Corinthians 3:12 sottu, traduttu "preziosu":

Avà s'è qualchissia custruisci nantu à stu fundamentu oru, argentu, petri preziosi, legnu, fenu, stubble;

HELP Studi di letteratura
Cognate: 5093 tímios (un aggettivu) - propiu, preziosu cum'è avè un valore ricunnisciutu à l'ochji di u beholder. Vede 5092 (timē)>> root word

Concordanza di Strong # 5092
Definizione di tempu: una valutazione, un prezzu
Parti di Speech: Noun, Feminine
Ortografia Fonetica: (tee-may')
Usage: un prezzu, onore.

HELP Studi di letteratura
5092 timḗ (da tiō, "accordu l'onore, pagà u rispettu") - propiu, valore percepitu; vale a pena (literalmente, "prezzu") soprattuttu cum'è l'onore percepitu - vale à dì ciò chì hà valore à l'ochji di u beholder; (figurativamente) u valore (pesu, onore) vuluntariamente attribuitu à qualcosa.

Revelazione 21: 27
È ùn entrerà in ellu nunda di impurtanza, nè tuttu ciò chì faci l'abominazione, o fà una minzogna, ma quelli chì sò scritti in u libru di a vita di l'Agnellu.

Quale hè u libru di l'Apocalisse chì tutti parlanu scrittu à ???

Revelazione 1: 4
Ghjuvanni à e sette chjese chì sò in Asia: Grazia à voi è pace da quellu chì hè, è chì era, è chì vene; è da i sette Spiriti chì sò davanti à u so tronu;

Revelazione 21
10 È mi purtò in u spiritu à una muntagna grande è alta, è mi fece vede quella grande cità, a santa Ghjerusalemme, chì scendeva da u celu da Diu.
12 È avia un muru grande è altu, è avia dodici porte, è à e porte dodici anghjuli, è i nomi scritti sopra, chì sò i nomi di e dodici tribù di i figlioli d'Israele.
14 È u muru di a cità avia dodeci fundamenti, è in elli i nomi di i dodeci apostuli di l'Agnellu.

Ghjuvanni à e sette chjese chì sò in Asia:

Fighjate à i nomi è i lochi, sò tutti coherenti cù Israele, micca noi cristiani chì sò nati di novu figlioli di Diu in l'età di grazia!

  • Versu 10: Ghjerusalemme santa
  • versu 12: e 12 tribù di i figlioli d'Israele
  • versu 14: i 12 apòstuli di l'agnellu

John 1: 29
U ghjornu dopu Ghjuvanni vide chì Ghjesù vene à ellu, è disse: Eccu l'Agnellu di Diu, chì caccià u peccatu di u mondu.

I 4 Vangeli di Matteu, Marcu, Luca è Ghjuvanni sò tutti scritti direttamente à ISRAELE !!

A parolla "pecura" ùn si trova mai in Rumani - Tessalonicesi eccettu una volta in Rumani 8:36 induve hè una citazione di Salmi 44:22. A parolla "agnellu" ùn si trova mai in Rumani - Tessalonicesi.

Rumani 8
36 Cume hè scrittu : Per via di tè simu ammazzati tuttu u ghjornu ; simu cuntatu cum'è pecure pè a macellazione.
37 Ùn in tutti questi cose sò più ch'è cunquistatura per ellu chì hà amatu.

Ghjesù Cristu ùn hè micca u nostru rè. Hè u capu di u corpu di Cristu [micca a sposa, chì hè Israele].

Efesini 1: 22
E 'hà messi à tutte sse cose sottu à i so pedi, e cci detti a essiri la testa supra tutti li cosi a la cresia,

Efesini 4: 15
Ma di parlà a verità in amore, po 'crisciri in ellu a tutti li cosi, chi è lu capu, ancu Cristu:

Cusì Revelazione 21:27 ùn hè micca scrittu PER noi, ma hè per u nostru apprendimentu.

Siccomu tutte l'Scrittura hè a verità perfetta è eterna, hè currettu chì nimu ùn serà impurtatu in a nova Ghjerusalemme perchè anu digià risuscitatu da i morti.

"E ùn ci entrerà ind'è nunda di impurtanza":

A parolla "città" hè aduprata micca menu di 10 volte in u 21st Capitulu solu, riferenu à a nova Ghjerusalemme in a terza è ultima terra, induve abita solu a ghjustizia, è cusì ùn hà nunda di fà cù u nostru purezza o a nostra purificazione davanti à Diu.

À u ritornu di Cristu, chì succede assai prima di l'Apocalisse 21, tuttu u corpu di Cristu serà in i nostri novi corpi spirituali, simili à quellu chì Ghjesù Cristu avia quandu era risuscitatu da i morti.

Filippi 3: 21
Quale hà da cambià u nostru corpu vile, chì pò esse mudificatu cum'è u so corpu gluriosu, secondu a mo operazione per via di a quale pò pudè sottumette tutte e cose à ellu stessu.

È a chjesa RC dice chì avemu sempre purificatu ?!?!

Ghjesù Cristu hè statu risuscitatu da i morti è hè pusatu à a manu diritta di Diu è ùn hà micca bisognu di curriri u so corpu spirituale gloriosu à traversu un lavatu di vittura per esse puliti, allora perchè noi, chì averemu ancu un corpu spirituale glorioso. ???

Quessi sò i versi usati per ghjustificà o verificà l'esistenza di u purgatoriu ; dicenu chì u cristianu in questu scenariu ùn hè ancu in u celu, ma ùn hè ancu in l'infernu, cusì chjamanu stu statu o locu purgatoriu.

Stu tipu di ragiunamentu hè classificatu cum'è 1 di i 4 tipi di credenze debbuli, citati in u versu 8.

Matthew 16
5 È quandu i so discìpuli sò ghjunti da l'altra parte, s'eranu scurdatu di piglià u pane.
6 Allora Ghjesù li disse : Fighjate è guardatevi da u levitu di i Farisei è di i Sadducei.

7 È ragiunavanu trà elli, dicendu : Hè perchè ùn avemu micca pigliatu u pane.
8 Chì, quandu Ghjesù hà capitu, li disse : O di picculi fidi [credendu] perchè ragiunate trà voi, perchè ùn avete micca purtatu pane ?

9 Ùn avete ancu capitu, nè ricurdate micca di i cinque pani di i cinquemila, è quante ceste avete pigliatu ?
10 Nè i sette pani di i quattrumila, è quante ceste avete pigliatu ?

11 Cumu hè chì ùn avete micca capitu chì ùn vi aghju micca parlatu di u pane, per chì avete da esse attenti à u levitu di i Farisei è di i Sadducei ?
12 Allora capiscenu cumu ch'ellu ùn li dicia micca di guardà da u levitu di u pane, ma da a duttrina di i Farisei è di i Sadducei.

Attenti à a duttrina di u purgatoriu da a Chjesa Cattolica Rumana !

# 19 U MIRACLE MATEMATICU DI I CORINTI 3:12

I Corinti 3: 12
Avà s'è qualchissia custruisci nantu à stu fundamentu oru, argentu, petri preziosi, legnu, fenu, stubble;

A parolla "oru" hè aduprata 417 volte in a Bibbia.
A parolla "argentu" hè aduprata 321 volte in a Bibbia.
A frasa "petri preziosi" hè aduprata 19 volte in a Bibbia.

Aghjunghjite tutti è avete 757, chì hè u 134u numeru primu.

Si tù aghjunghje up the digits of 757: 7 + 5 + 7 = 19, u listessu numeru di volte chì a frasa "petra preziosa" hè aduprata in a Bibbia. 19 hè ancu u 8u numeru primu è 8 hè u numeru di un novu principiu è risurrezzione.

Ghjesù Cristu hè statu risuscitatu da i morti è hè statu datu un corpu spirituale novu [qualcosa chì nimu in a storia di l'umanità hà mai avutu] è hà capacità oltre a nostra capiscitura, cusì chjameraghju questu un novu principiu, nò?

Numaru atomicu d'oru: 79
Numeru atomicu d'argentu: 47
Siccomu i numeri atomichi s'applicanu solu à l'atomi, ottene unu per un gruppu sanu di diverse pietre preziose, [chì sò cumposti da una varietà di elementi diffirenti ognunu], hè impussibile. Tuttavia, sapemu chì a frasa "petri preziosi" hè aduprata 19 volte in a Bibbia è 19 hè u 8u numeru primu.

Allora aghjunghje i numeri atomichi d'oru è d'argentu è l'ordine di u numeru primu di u numeru di volte chì a frasa "petri preziosi" hè aduprata è avete: 79 + 47 + 8 = 134 una seconda volta !

In I Corinti 3: 12, avete listatu:
oru; argentu è petri preziosi cum'è i primi 3 elementi in questa lista di e cose.

Siccomu l'oru hè listatu prima, [chì hè ancu u numeru di Diu è unità], pudemu assignà u numeru unu à l'oru;

Cù l'argentu, sapemu digià chì u numeru atomicu hè 47, chì hè u 15u numeru primu. I fatturi di 15 sò 3 x 5; 3 hè u numeru di cumpletu è 5 hè u numeru di grazia. A grazia è a verità hè vinutu cù Ghjesù Cristu.

John 1: 17
Perchè a lege hè stata data da Mosè, a gràzia è a verità sò vinute per mezu di Ghjesù Cristu.

Cusì, 15 rapprisenta a grazia cumpleta, cusì pudemu assignà un 3 à l'argentu.

Petri preziosi sò minati da a terra è Diu hà creatu u celu è a terra.

Genesis 1: 1
In u principiu, Diu hà criatu u celu è a terra.

EW Bullinger, numeru in u libru di scrittura nantu à u numeru 4:
"A creazione hè dunque a prossima cosa - a quarta cosa, è u numeru quattru hà sempre riferenza à tuttu ciò chì hè creatu. Hè enfaticamente u numeru di Creazione; di l'omu in a so relazione cù u mondu cum'è creatu; mentri sei hè u numeru di l'omu in a so oppusizione è l'indipendenza di Diu.

Hè u numeru di e cose chì anu un principiu, di e cose chì sò fatte, di e cose materiali, è a materia stessa. Hè u numeru di cumpletu materiale. Dunque hè u numeru mundiale, è soprattuttu u numeru "città".

U quartu ghjornu hà vistu a creazione materiale finita (per u quintu è u sestu ghjornu era solu u furniture è u populu di a terra cù criaturi viventi). Le soleil, la lune et les étoiles achevaient l'œuvre, et ils devaient éclairer la terre qui avait été créée, et régner sur le jour et la nuit (Genèse 1 : 14-19).
Quattru hè u numeru di i grandi elementi - a terra, l'aria, u focu è l'acqua".

Cusì, pudemu assignà u numeru 4 à e pietre preziose.

In I Corinti 3: 12, avete listatu:
oru; argentu è petri preziosi cum'è i primi 3 elementi in questa lista di e cose.

A causa di i motivi sopra, i primi 3 elementi ponu esse rapprisintati da a sequenza numerica di 134 per a terza volta in una fila.

Avà aghjunghje i numeri di 134>> 1 + 3 + 4 = 8 di novu, [ricurdate chì a frasa "petri preziosi" hè stata aduprata 19 volte in a Bibbia, chì hè u 8u numeru primu].

Avà multiplicate i numeri di 134: 1 x 3 = 3 è 3 x 4 = 12, u listessu numeru per u calculu quì sottu!

Siccomu u numeru atomicu di l'oru hè 79, hè ancu u 22u numeru primu.

Siccomu u numeru atomicu di l'argentu hè 47, hè ancu u 15u numeru primu.

Se aghjunghje l'ordine di i primi per l'oru è l'argentu, avete 22 + 15 = 37, u 12th numeru primu, a stessa risposta esatta per a multiplicazione di e cifre di 134!

49 hè u risultatu di 4 calculi diffirenti 4 volte in una fila!

Allora si aghjunghje l'ordine di i numeri primi di i numeri atomichi d'oru è d'argentu è u so tutale, avete 12 + 15 + 22 = 49, 49 hè 7 x 7; Sette hè u numeru di perfezzione spirituale, cusì 49 hè a perfezione spirituale quadrata o a perfezione spirituale multiplicata da a perfezione spirituale. Questa hè a prima volta chì 49 hè statu u risultatu d'un calculu = perfezione spirituale quadrata chì hè duppiata = perfezzione spirituale stabilita quadrata.

Riferendu torna à u tutale di u numeru di usi di e parolle d'oru, d'argentu è di pietre preziose sopra, se vi multiplica i numeri di 757, fighjate ciò chì succede: 7 x 5 = 35 è 35 x 7 = 245, chì hà cum'è i so fatturi 49 [perfezione spirituale squared>> (7 x 7) x 5 [u numeru di grazia di Diu] = perfezione spirituale quadru pò vene solu da a grazia perfetta di Diu! Questa hè a seconda volta chì 49 hè vinutu cum'è u risultatu di un calculu.

A frasa "oru è argentu" hè aduprata 29 volte in a Bibbia.

A frasa "argentu è oru" hè aduprata 20 volte in a Bibbia.

Aghjunghjite è ottene 49 per a terza volta in una fila per i stessi elementi esatti! Siccomu 3 hè u numeru di cumpiimentu, avemu avà a perfezione spirituale cumpleta quadrata!

U libru di Filemonu hè u 49u libru di a Bibbia [se cuntate currettamente] è ùn menziona mai l'oru o l'argentu, unu di i quali puderia esse usatu cum'è u libru. àmanu di soldi, a radica di tutti i mali [I Timothy 6:10].

Filemonu hè ancu l'unicu libru di a Bibbia chì ùn parla micca di e persone nati da a sumente di a serpente è una caratteristica di tutti elli hè chì anu sempre l'amore di i soldi !

Siccomu 49 hè a perfezione spirituale quadrata [7 x 7], chì hè sensu perfettu: pudete avè a perfezione spirituale quadrata solu quandu ùn ci hè micca a sumente di a serpente presente, chì hè a manera chì serà in u celu novu è a terra induve solu a ghjustizia. abita !

Questa hè a 4a volta chì 49 hè u risultatu di un calculu o una verità pertinente, è postu chì 4 hè u numeru di cumpletezza materiale, avemu avà a cumpletezza materiale per a perfezione spirituale quadrata.

Siccomu a frasa "oru è argentu" hè aduprata 29 volte in a Bibbia, sculacciamu qualchi numeri è vedemu ciò chì venemu, cuminciendu cù u significatu biblicu di i numeri 20 è 9:

"20 hè u doppiu di deci, è pò in certi casi significà u so significatu cuncentratu. Ma u so significatu pare piuttostu cunnessu cù u fattu chì hè un cortu di vinti unu, 21 - 1 = 20; vale à dì, se 21 hè u triple 7, è significheghja divinu (3) cumpiimentu in quantu à a perfezione spirituale (7), allora vinti, essendu un pocu di 21, significaria ciò chì u duttore Milo Mahan chjama l'expectativa, è certamente ùn simu senza illustrazioni à u sustegnu:

  • Vint'anni Ghjacobbu aspittava per piglià pussessu di e so mogli è e so pruprietà, Genesi 21:38,41.
  • Vint'anni Israele aspittava un liberatore da l'oppressione di Jabin, Ghjudici 4:3.
  • Vint'anni Israele aspittava a liberazione per mezu di Samson, Ghjudici 15:20, 16:31, ma u so travagliu ùn hè mai statu assai più di "iniziu", Ghjudici 13:25.
  • Vint'anni l'Arca di l'Allianza hà aspittatu à Kiriath-jearim, 1 Samuel 7:2.
  • Vint'anni Salomonu aspittava a fine di e duie case, 1 Re 9:10 ; 2 Cronache 8:1.
  • Vent'anni Gerusalemme aspittò trà a so cattura è a distruzzione; è
  • Vint'anni Jeremiah hà prufetizatu annantu à questu.

9 hè l'ultimu di i numeri, è cusì marca a fine; è hè significativu di a cunclusione di una materia. Hè simile à u numeru sei, sei essendu a summa di i so fatturi (3 × 3 = 9, è 3 + 3 = 6), è hè cusì significativu di a fine di l'omu, è a summa di tutti l'opere di l'omu. Nove hè dunque

U NUMERU DI FINALITÀ O ghjudiziu, perchè u ghjudiziu hè ingaghjatu à Ghjesù cum'è "u Figliolu di l'omu" (Ghjuvanni 5:27; Atti 17:31). Marca a cumpleta, a fine è l'emissione di tutte e cose in quantu à l'omu - u ghjudiziu di l'omu è tutte e so opere. Hè un fattore di 666, chì hè 9 volte 74.

A gematria di a parolla "Dan", chì significa ghjudice, hè 54 (9 × 6) ".

Perchè a frasa "oru è argentu" hè aduprata 29 volte in a Bibbia, pò esse divisu in 20 [u numeru di l'aspettativa] + 9 [u numeru di finalità è ghjudiziu], cusì se qualchissia hà l'amore di soldi [oru] & argentu], tandu aspittàranu ghjudiziu in u futuru.

U numaru atomicu di l'oru hè 79, chì hè u 22nd numeru primu [un numeru primu ùn pò esse divisu da un altru numeru fora di 1 è ellu stessu].

Citazione di EW Bullinger:
"VINTI DUE essendu u doppiu di l'undici, hà u significatu di quellu numeru in una forma intensificata - disurganizazione è disintegrazione, in particulare in cunnessione cù a Parola di Diu".

Chì ci hà da fà cù l'oru ?

I Timoteu 6: 10
di l ' àmanu di soldi hè a ràdica di tuttu u male chì, quandu un pocu prediluguu dopu, anu erudita da a fede, è trasfurmassone cun di parechji dolors.

Sè vo fate d'oru o d'argentu [soldi] i vostri servitori, vi ponu aiutà, ma s'ellu li lasciate diventà u vostru maestru, a vostra vita si disintegrarà in parechji dulori.

Matteu 6:24 | I Timoteu 6:10

Tutte queste verità incredibilmente precise è mozzafiato creanu a fiducia è a fiducia in Diu è a so parolla.

II Samuel 22: 31 [Bible amplified]
In quantu à Diu, u so modu hè senza culpa è perfetta; A parolla di u Signore hè pruvata. Hè un scudo per tutti quelli chì si rifuggianu è si confidanu in ellu.

Salmu 56: 4
In Diu, preclinendu a so parolla, in Diu, aghju fattu a fiducia; Ùn teme micca quella carne pò fà per mè.

CONCLUSIONE DI SECTION MIRACLE MATEMATICA

Sicondu a maiò parte di l'autorità, I Corinthians hè statu scrittu in circa 55A.D. [+ o - un annu o dui], circa 40-45 anni prima chì a Bibbia era ancu cumpletata. Allora cumu i numeri atomichi di l'oru è l'argentu [chì ùn anu micca esse scupertu per più di 1,850+ anni], è tutte e matematiche di i numeri primi, è u numeru di l'usi di e parolle chì ùn sò ancu scritte ancora, esce cusì biblicamente è Matematicamente è spiritualmente perfettu?


FacebookTwitterMihaelaAgriculture rss
FacebookTwitterserata inpaysage pinterestMihaelaemail

Cumu pruvà ciò chì hè a blasfemia contru u Spìritu Santu!

I MUVRINI

Questu hè statu inizialmente publicatu u 10/3/2015, ma hè avà aghjurnatu.

A blasfemia contr'à u Spìritu Santu o Spìritu Santu hè ancu cunnisciutu cum'è u peccatu imperdonabile.

Ci sò 5 versi in l'evangeli [elencati quì sottu] chì trattanu di a blasfemia contr'à u Spìritu Santu è sò alcuni di i versi più malintesi in a Bibbia. 

Matthew 12
31 Perchè dicinu à voi, Tuttu modu di peccatu è di blasfemia serà pardunatu à l'omi; ma a bisfara in contru à u Spìritu Santu ùn devi esse micca pardunatu à l'omi.
32 È quellu chì parlava una parolla contru u Figliolu di l'omu, devi esse pardunatu: ma quellu chì parlà contru u Spìritu Santu, ùn serà micca pardunatu, nè in stu mondu, nè in u mondu per vene.

Mark 3
28 Veru vi dicu à voi, Tutti i peccati sò pardunati à i figlioli di l'omi, è i blasphemies cù quandu sempre eterna ghjastassià:
29 Ma ellu chì ghjastimà in contru à u Spìritu Santu ùn hè mai u pirdunu, ma hè in periculu di eternu damnazione.

Capìtulu 12: 10
è quellu chì deve parlarà una parolla contru u Figliolu di l'omu, devi esse pardunatu; ma à quellu chì u blasphemethe contru u Spìritu Santu ùn devi esse micca pardunatu.

Cumu pruvemu ciò chì hè u peccatu imperdonabile, a blasfemia contr'à u Spìritu Santu?

Tuttu u mondu hè in fretta in questi ghjorni frenetici di sopravvivenza è tradimentu, cusì andemu à cutà à a persecuzione è fucalizza solu nantu à i versi in Matteu 12.

Chì strategie specifiche avete è chì capacità di pensamentu criticu avete da aduprà per risolve sta equazione spirituale?

S'ellu ùn sapemu mancu induve circà a risposta, ùn a truveremu mai.

Ci hè solu 2 fundamentale modi chì a Bibbia si interpreta: in u versu o in u cuntestu.

Allora andemu brutalmente onesti quì - fate questi 2 versi in Matteu 12 parlà spiegà ciò chì hè a blasfemia contru à u Spìritu Santu?

Matthew 12
31 Perchè dicinu à voi, Tuttu modu di peccatu è di blasfemia serà pardunatu à l'omi; ma a bisfara in contru à u Spìritu Santu ùn devi esse micca pardunatu à l'omi.
32 È quellu chì parlava una parolla contru u Figliolu di l'omu, devi esse pardunatu: ma quellu chì parlà contru u Spìritu Santu, ùn serà micca pardunatu, nè in stu mondu, nè in u mondu per vene.

Innò.

Dunque, a risposta deve esse in u cuntestu.

Boom ! A mità di u nostru prublema hè digià risolta.

Ci hè solu 2 tippi di cuntesti: immediata è remota.

U cuntestu immediata hè a manata di versi prima è dopu à u versu (s) in quistione.

U cuntestu remotu pò esse u capitulu sanu, u libru di a Bibbia chì u versu hè in o ancu tuttu l'OT o NT.

Ti sfidendu à leghje Matteu 12: 1-30 è dimustrà di manera decisiva è conclusiva ciò chì hè u peccatu imperdonabile.

Ùn pudete micca.

Nimu pò ancu perchè a risposta ùn ci hè micca.

Dunque, a risposta deve esse in u cuntestu immediata DOPO i versi in quistione.

U nostru prublema hè stata tagliata à a mità di novu.

Tutti anu cercatu in u locu sbagliatu è indovinendu PER SECULI !

Satana puderia avè qualcosa à fà cù questu?

In u versu 31, quale hè u "tu" chì si riferisce?

Matthew 12: 24
Ma quandu u Fariseu sintianu, dìssenu: Eccu stu figliolu ùn cacciò i dimònii, ma di Beelzebub, u prìncipe di i diavuli.

Ghjesù parlava à un certu gruppu di Farisei, unu di parechji tipi di capi religiosi in quellu tempu è locu.

33 O fate l'arburu bonu, è u so fruttu bonu ; o altrimenti fate l'arburu currutti, è u so fruttu corruptu: perchè l'arbre hè cunnisciutu da u so fruttu.
34 O generazione di vipere, cumu pudete parlà bè, essendu u male ? perchè da l'abbundanza di u core parla a bocca.
35 L'omu bonu da u bonu tesoru di u core porta cose boni ;

Versu 34 hè a risposta.

[Lexicone grecu di Matthew 12: 34]  Eccu cumu fà a vostra propria ricerca biblica per pudè verificà a verità di a parolla di Diu stessu.

Avà andate à l'intestazione blu in u graficu, a colonna di Strong, a prima linea, u ligame #1081.

Definizione di generazione
Concordanza di Strong # 1081
gennéma: fubbe
Parti di Speech: Noun, Neuter
Ortografia Fonetica: (ghen'-nay-mah)
Definizione: fete, zitellu, fruttu.

Spiritualmente parlendu, sti Farisei eranu i zitelli, i figlioli di vipere ! 

Riferendu u listessu graficu turchinu, andate à a culonna di Strong, ligame # 2191 - definizione di vipera.

Concordanza di Strong # 2191
echidna: una viper
Parti di Speech: Noun, Feminine
Ortografia Fonetica: (ekh'-id-nah)
Definizione: una serpente, serpente, viper.

HELP Studi di letteratura
2191 éxidna - propiu, una sarpe velenosa; (figuratu) parolle incisive chì danu velenu murtale, cù l'usu di a bestemmia. Questu cambia l'amaru per u dolce, a luce per a bughjura, ecc. 2191 / exidna ("vipera") suggerisce allora u desideriu velenoso di riversà ciò chì hè veru per ciò chì hè falsu.

James 3
5 Ancu cusì a lingua hè un pocu membru, è si vanta di grandi cose. Eccu, quantu grande materia un pocu focu accende !
6 È a lingua hè un focu, un mondu di iniquità : cusì hè a lingua trà i nostri membri, chì impurta tuttu u corpu, è mette in focu u cursu di a natura ; è hè incendiatu di l'infernu [gehenna:

HELP Studi di letteratura
1067 géenna (una traslitterazione di u termu ebraicu, Gêhinnōm, "a valle di Hinnom") - Gehenna, vale à dì l'infernu (cunnisciuta ancu com'è "lavu di focu" in l'Apocalisse)].

7 Per ogni tipu di bestie, d'uccelli è di serpente è di cose in u mare, hè benedicatu, è hè statu benedatu da l'umanità:
8 Ma a lingua ùn pò micca ammansà [l'omu naturali di u corpu è l'anima] ; hè un male indisciplinatu, pienu di velenu mortale >> perchè ? per via di u spiritu diavulu e parolle energizate chì cuntradite e parolle di Diu.

Ùn sò solu i figlioli di Farisei di vìpare, ma eranu i fuglianti di poisonous vipere

Ovviamente ùn eranu micca litterali, figlioli fisichi di serpenti velenosi perchè u versu 34 hè una figura di discorsu chì enfatizeghja ciò chì anu in cumunu: velenu; associà u velenu liquidu di una vipera à u velenu spirituale di i Farisei = e duttrini di i diavuli.

I Timothy 4
1 U Spìritu si parlava espressamente, chì in questi oghji qualchissianu sparghje di a fede, guardendu à i spiriti seducenti è e duttrini di i diavuli;
2 Speaker lies in l'hypocrisia; avè a so cuscenza fatta cù un ferru caldo;

Perchè sò i figlioli di vìpare vunoscinu, quale hè u so babbu?

[Cue in a scena di Star Wars induve Darth Vader hà dettu famusu: "Sò u vostru babbu!"]

Genesis 3: 1
Avà, a serpenti era più sutile chì tutti l'animali di u campu chì u Signore Diu avia fattu. Ellu disse à a donna: Sì, Diu hà dettu: Ùn manghjarete micca di tutti l'alivi di u giardinu?

A parolla "sottile" vene da a parolla ebraica arum [Strong's #6175] è significa astutu, astutu è sensu.

Sè vo circate a parolla crafty in un dizziunariu, significa esse skillful in schemi underhanded o male; esse astutu, ingannatu o astutu;

A serpente hè unu di i tanti nomi diffirenti di u diavulu, enfatizendu un settore particulari di caratteristiche cum'è l'astuzia, l'astuzia è u tradimentu.

Definizione serpent
nome
1. una serpente.
2. una persona astuta, traghetti o malice.
3. u diavulu; Satanassu. Gen. 3: 1-5.

Definizione # 1 hè una descrizzione figurativa di i Farisei maligni [cum'è Ghjesù Cristu li chjamava]. mentre chì a definizione #2 hè una più literale.

A parolla "sarpe" in Genesi 3: 1 vene da a parolla ebraica nachash [Strong # 5175] è si riferisce à una vipera, u termine esattu chì Ghjesù li hà descrittu.

Allora u babbu spirituale di i Farisei maligni in Matteu 12 era A serpente, u diavulu.

Allora u blasfemu contru à u Spìritu Santu [Diu] chì i Farisei anu fattu hè diventatu un figliolu di u diavulu, facendu ellu u so babbu, chì hà risultatu in elli avè un core male, chì hà risultatu in elli parlà cose male contru à Diu = blasfemia.

capìtulu 4
5 È u diavulu, purtendulu in una muntagna alta, li fece vede tutti i regni di u mondu in un mumentu di tempu.
6 U diavulu li disse: Tuttu stu putere, ti daraghju, è a gloria di elli: perchè questu hè mandatu à mè; È à quale aghju da aghju.
7 Se perchè tù vulete adore à mè, tutte sia di tutte.

Questu hè u veru peccatu di blasfemia contr'à u Spìritu Santu: adurà u diavulu, ma in modu sly, indirettu - attraversu i regni di stu mondu, cù tutti i so soldi mundani, putere, cuntrollu è gloria.

Definizione di blasphemia
Concordanza di Strong # 988
blasphémia: slander
Parti di Speech: Noun, Feminine
Ortografia Fonetica: (blas-fay-me'-ah)
Definizione: lingua abusiva o scurrilous, blasphemia.

HELP Studi di letteratura
Cognate: 988 blasphēmía (da blax, "lentu / lentu", è 5345 / phḗmē, "reputazione, fama") - blasfemia - letteralmente, lento (lento) per chjamà qualcosa di bonu (chì hè veramente bonu) - è lenta per identificà ciò chì hè veramente male (chì hè veramente male).

Blasphemy (988 / blasphēmía) "cambia" per u male (u male per u bè), vale à dì chjamà ciò chì Diu ùn approva, "u dirittu" chì "scambia a verità di Diu per una bugia" (Ro 1:25). Vede 987 (blasphēmeō).

In altri palori, si compone di e menticenzi, chì solu si pò urigginarii da u diàvulu.

Isaiah 5: 20
A voi à elli chì chjamanu u male bellu, è u bellu casu; quellu chì pusò a bughjura per a lumera, è u lume per a bughjura; chì ponu amare per dolce è dolce per amare!

HAI COMMISU U PECCATU IMPERDONABILE CHE È BLASFEMIA CONTRA U SPIRITU SANTU ?

Allora avà chì sapemu Ce A blasfemia contr'à u Spìritu Santu hè, cumu sapemu s'ellu l'avemu fattu o micca?

Bona dumanda.

Hè assai semprici.

Basta à paragunà e caratteristiche di quelli chì anu fattu u peccatu imperdonabile cù u vostru è vede s'ellu si currispondenu.

Animu?

Deuteronomy 13: 13
Certi omi, i figlioli di Belial, sò surtuti da mezu di voi, è anu pigliatu l'abitanti di a so cità, dicendu: Andemu and serve àutri dii chì ùn avete micca cunnisciutu;

A parolla belial vene da a parolla ebraica beliyyaal [Strong's #1100] è significa senza valore; senza prufittu; bonu per nunda, chì hè una descrizzione perfetta di u diavulu è i so figlioli.

In l'ochji di Diu, anu un negativa valore zero, s'è vo avete l'enfasi.

2 Peter 2: 12
Ma questi, cum'è animali bruti naturali, fatti per esse pigliati è distrutti, parlanu male di e cose chì ùn capiscenu micca; è periranu completamente in a so propria corruzzione;

Allora sì:

  • un capu di un grande gruppu di persone
  • chì li inganna è li seduce
  • à fà l'idolatria [adorà e persone, lochi o cose invece di l'unicu veru Diu]

Almenu 99% di e persone chì leghjenu questu sò filtrati quì, in u primu versu!

Chì sollievu, nò ?

Nisuna preoccupazione amicu. U bon Signore hà u to spinu.

Avà u prossimu batch di e so caratteristiche:

Proverbi 6
16 Sti sei puntate chì u Signore hate: sì, sette abominazione davanti à ellu:
17 Un miravfu fieru, una lingua in ghjoccia, è e mani chì trovanu sangue innochiunali,
18 Un core chì pensa l'imaginazione malviziu, i pezzi chì si sianu rapidi in corrente à u tortu,
19 Un tistimone falenu chì parlà mentre, è ellu chì sumindu discordia entre fratelli.

Avete tutte e 7 di sti caratteristiche?

  1. Un miravfu fieru - sì tantu pienu di patologicu l'orgogliu è l'arroganza chì ùn si pò mai esse riparatu ?
  2. A lingua impostante - sì un bugiardinu abituale è espertu senza alcun rimore ?
  3. Mani chì dapoi sangue inoccu - site culpèvule di urdinà o di eseguisce parechji omicidi di primu gradu contr'à persone innocenti ?
  4. Un core chì pensà imagineria malvaganti - Invintate ogni tipu di cose maligni è gattivi da fà E veramente eseguite?
  5. Petti chì sianu rapidi in corrente per culpisce - fate abitualmente è senza rimorsi assai cose illegali, immorali, immorali, male è distruttive?
  6. Un tistimone falenu chì parlava mentre chì ghjate - accusate falsamente a ghjente di u male, in l'aula di tribunale è fora di u tribunale, ancu sottu ghjuramentu [perjuriu], a priscinniri s'ellu significheghja a morte di l'accusatu o micca, è di sicuru, senza alcun rimorsu è andà finu à ghjustificà u vostru male o menti nantu à questu - novu?
  7. Quellu chì hà suminatu discordia entre fratelli - Causate u razzisimu, guerri, rivolti, o altri tipi di divisioni trà gruppi di persone, in particulare cristiani, senza rimorsu ?

Nimu ùn deve avè tutti i 10 à questu puntu.

Avà per u caratteristicu #11.

I Timothy 6
9 Ma quelli chì sò ricchi ricunniscenu in a tentazione è una corpu, è in parechji sguai è inghjulazione, chì stà l'omi in a distruzzione è a perdizione.
10 For l àmanu di soldi ghjè a radica di tuttu u malechì, quandu un anu crescutu dopu, anu erudita da a fede, è trasfurmate cun di parechji dolors.

Ùn ci hè nunda di male à esse riccu. U prublema hè quandu site cusì pienu di avidità chì esse riccu hè l'unica cosa in a vostra vita è site dispostu à fà. qualcosa à [cum'è e cose male 7 listate in Proverbi 6] per ottene più soldi, putere è cuntrollu.

U soldi hè solu un mediu di scambiu.

Ùn hè nunda ma inchiostru nantu à carta, o una cumminazione di metalli fatti in una munita, o oghje, fondi digitale creati nantu à un urdinatore, cusì u soldi ùn hè micca a radica di tutti i mali, hè l'amore di u soldi chì hè a radica di tuttu u male.

Matthew 6: 24
Nimu pò serve à dui maestri: perchè ellu avete odià l'unu, è amarà l'altru; o da ellu stessu averemu à l'unu, è disprezzanu l'altru. Ùn pò serve micca à Diu è à Mamone [ricchezza o ricche].

Ci hè una figura di parlà in questa verse è a manera di travaglià hè questa:
aghjunghje nantu à quellu chì amate è ti disprezzanu u mo òdiu.

Sì i soldi è u putere sò u vostru maestru, è l'avidità hè quellu chì site, quandu hà probabilmente hà l'amore di soldi, chì hè a radicali di tuttu u male.

S'ellu hè amministratu bè, i soldi ponu esse un bon servitore, ma cù l'attitudine sbagliata di u core, hè un maestru horrifly cattivu.

Allora s'è vo avete tutte e 3 caratteristiche da Deuteronomiu 13 È tutte e 7 caratteristiche listate in Proverbi 6 PLUS l'amore di i soldi in I Timothy 6, allora ci hè una chance assai bona chì nascite da a sumente di a serpente [ci sò parechje altre caratteristiche cum'è bè, cum'è essendu: (un hater di u Signore - Salmi 81:15; o figlioli maledetti - II Petru 2:14)].

Allora avemu una stampa più chjara di quale sò veramente questi Farisei da u cuntestu remoto di Matteu 12: [questu ùn hè micca tutte l'infurmazioni nantu à elli, solu un pocu].

  • Prima, in Matteu 9, accusavanu falsamente à Ghjesù di caccià un spiritu diavulu più chjucu cù un spiritu più grande, perchè operavanu stessi spiriti diavulu, cusì eranu ipocriti.
  • Sicunna, in u sicondu versu di Matthew 12, accusò falsamente à Ghjesù
  • Tercera, Ghjesù guarì un omu u ghjornu di u sabatu chì avia una manu secca in a so propria sinagoga. I risposti di u Fariseu anu a trama un modu per l'assassinè, per distruisce ghjustu.

Chì spieca tutti l'accusazioni falsi contru à Ghjesù.

Ciò chì spiega a trama à l'assassiniu Ghjesù solu perchè guà guaritu un omu di una manu secca u ghjornu di u sabatu.

Ci hè 2 caratteristiche ghjustu fora di Pruverbii 6: un falsu tistimone è stavanu trama nantu à cumu assassinà Ghjesù, [solu per guarì un omu in u sàbbatu = sparghje sangue innocente; U veru omicidiu hè causatu quandu qualchissia hè pussede un spiritu diavulu di assassiniu, è micca quandu una persona uccide veramente qualcunu in autodifesa]. Eranu ancu capi chì ingannavanu a ghjente in l'idolatria [Deuteronomiu 13], avà anu 3 caratteristiche di e persone nati da a sumente di a serpente.

Ma tuttu questu hè nunda nova. Ci hè stati figlioli spirituali di u diàvulu durante parechji anni.

Genesis 3: 15
E metteraghju inimicizia trà tè [u diavulu] è a donna, è trà a to discindenza [a sumente di u diavulu = discendenza, ghjente chì hà vindutu a so anima à u diavulu] è a so discindenza; ti brusgià u capu, è tù li ferarete u calcagnu.

Allora e persone nati da a sumente di a serpente sò stati dapoi Cain, a prima persona natu in a terra via di ritornu in Genesi 4. Cain hà assassinatu u so fratellu, è i Farisei tramavanu un modu per assassinà Ghjesù Cristu. I primi paroli di Cain in a Bibbia era una bugia, cum'è u diavulu.

John 8: 44
Sì di u vostru babbu u diavulu, è e persone di u vostru babbu avete da fà. Hè un assassino da u principiu, è ùn domandianu micca in a verità, perchè ùn ci hè nè verità in ellu. Quandu ellu chjama una minzogna, ellu parlò di a so propiu: perchè hè un mentirore, è u babbu di questu.

Eccu in Ghjuvanni, Ghjuvanni hà cunfrontu un altru gruppu di scribi è Farisei, sta volta in u tèmpiu in Ghjerusalemme. Eranu nati da a pusterità di a serpente ancu, ma micca tutti i capi di a religione eranu figlioli di u diavulu, solu qualchì parechji, cum'è in u nostru munnu oghje.

In u libru di l'Atti, assai anni dopu, u grande aprile Paolo hà cunfrontu è vittatu un sorcerer chì hè natu da a pusterità di a serpente.

Attu 13
8 Ma Elymas u sorcerer (perchè ellu hè u so nome da interpretazione) l'abbiaunu, circannu di turnà à u sustitutu di a fede.
9 Allora Saulu (quale hè chì chjamà à Paulu) hè cumpostu di u Spiritu Santu, pusendu l'ochji nantu ad ellu.
10 È rispose: O chinu di tutte e ridículità è tuttu u fattu, u zitellu di u diavulu, ghjustu di tutte e ghjustìzia, ùn ùn cène micca pervertite i modi correcti di u Signore?

I 2 categurie di u peccatu: perdone è imperdonabile

I Ghjuvanni 5: 16
S'ellu ùn vede u so fratellu fratellu un piccatu chì ùn hè micca à morte, dumandassi è darà vita per elli chì u peccatu micca à morte. Ci hè un piccatu à morte: Ùn diceraghju chì ellu riceve per ella.

"Ci hè un peccatu per a morte: ùn dicu micca chì ellu pregarà per questu". - questu hè u peccatu di fà u diavule u to Signore. Hè inutile di pricà per queste persone perchè sò cume sò perchè a semente spirituale di u diavulu in elli ùn pò esse cambiata, guarita o rimossa, più cà un peru hà u putere di cambià di chì tippu d'arburu hè.

Questu hè u solu peccatu imperdonabile perchè tutte e sementi sò permanenti. Ùn hè micca chì Diu ùn l'abbia o ùn li pò pardunà, ma u perdonu hè tutalmente irrilevante per una persona chì hè nata da a sumente di u serpu.

U mutivu hè chì ancu s'elli anu ricevutu u pirdunu da Diu, allora chì? A sumente di u diavulu ferma sempre in elli. Anu sempre fà tutte e cose cattive in Deuteronomiu, Pruverbi è I Timothy [l'amore di i soldi].  

Allora avà tuttu questu hè sensu: se vendite a vostra ànima à u diavulu finu à u puntu di diventà u so figliolu, allora sarete in eterna dannazione è micca s'è vo fate solu uni pochi di cose male quì è quì.

FacebookTwitterMihaelaAgriculture rss
FacebookTwitterserata inpaysage pinterestMihaelaemail

Camminate cù a saviezza è u putere di Diu!

capìtulu 2
40 È u zitellu hà crisciutu, è diventava forte in spiritu, pienu di saviezza: è a grazia di Diu era nantu à ellu.
46 È ghjunse chì dopu à trè ghjorni, u truvaru in u tempiu, à pusà à mezu à i medichi, sia intesu, è li facianu dumande.

47 È tutti quelli chì l'anu intesu eranu stupiti da a so intelligenza è e risposte.
48 È quand'elli l'anu vistu, eranu maravigliati, è a so mamma li disse : Figliolu, perchè avete trattatu cusì cun noi ? eccu, u to babbu è eiu t'avemu cercatu addulurati.

49 È li disse : Cumu hè chì mi cercate ? Ùn sapete micca chì devu esse in l'affari di u mo Babbu ?
50 È ùn capìanu micca a parolla ch'ellu li parlava.

51 È falò cun elli, ghjunse in Nazaretta, è li era sottumessu; ma a so mamma tinia tutte ste parolle in u so core.
52 È Ghjesù criscia in saviezza è statura, è in favori di Diu è l'omu.

In u versu 40, e parolle "in spiritu" ùn sò micca in alcun testu criticu grecu o testi di Vulgata latina è per quessa deve esse sguassati. Questu hè sensu postu chì Ghjesù Cristu ùn hà micca ricevutu u rigalu di u spiritu santu finu à ch'ellu era un adultu legale à l'età di 30, quandu hà iniziatu u so ministeru.

Pudete verificà questu stessu vedendu dui di i testi greci è u testu latinu [Douay-Rheims 1899 Edizione Americana (DRA)]:

1u grecu interlineare di Luca 2:40

2e testi greci interlineari è latinu Vulgate di Luca 2:40

A parolla "cerata" in u versu 40 hè King James anticu inglese è significa "divintatu", cum'è i testi sopra dimustranu. Allora a traduzzione più precisa di u versu 40 leghje: È u zitellu hà crisciutu, è divintò forte, pienu di saviezza, è a grazia di Diu era nantu à ellu.

Se guardemu à u lessicu grecu di u versu 40, pudemu acquistà insights più putenti:
Léxicu grecu di Luke 2: 40

Andate à a colonna di u Strong, ligame # 2901 per un sguardu più profundo in a parolla forza:

Concordanza di Strong # 2901
krataioó : rinfurzà
Parti di Speech: Verb
Traslitterazione: krataioó Ortografia Fonetica: (krat-ah-yo'-o)
Definizione: rinforza, cunfirmà; passà : sò forte, diventate forte.

HELP Studi di letteratura
Cognate: 2901 krataióō (da 2904 /krátos) - per prevale da a forza dominante di Diu, vale à dì cum'è u so putere prevale nantu à l'uppusizione (guadagne a maestria). Vede 2904 (kratos). Per u credente, 2901 /krataióō ("attene a maestria, a manu superiore") opera da u Signore in opera di fede (A so persuasione, 4102 /pístis).

A radica parola Kratos hè u putere cù un impattu. Pudete vede questu in versi 47 è 48.

47 È tutti quelli chì l'anu intesu eranu maravigliati di a so intelligenza è di e risposte.
48 È quand'elli l'anu vistu, s'eranu maravigliati, è a so mamma li disse : Figliolu, perchè avete trattatu cusì cun noi ? eccu, u to babbu è eiu t'avemu cercatu addulurati.

Quandu andemu cun Diu, usendu a so saviezza invece di a saviezza mundiale, questu hè u tipu d'impattu chì pudemu avè in u nostru ghjornu è tempu.

Cum'è u versu 47 dice, pudemu avè capitu è ​​risposte! Hè ciò chì uttene quandu site ubbidiente à a parolla di Diu. U mondu vi darà solu bugie, cunfusione è bughjura.

U Versu 52 ripete a stessa verità basica cum'è u versu 40, mettendu un enfasi duppiu nantu à a saviezza, a crescita è a favore [grazia] di Ghjesù cù Diu.

52 È Ghjesù criscia in saviezza è statura, è in favori di Diu è l'omu.

Cum'è Ghjesù era sottumessu à, mansu è umili, i so genitori chì l'anu insignatu assai grande verità da a parolla di Diu, duvemu esse mansu è umili à Diu, u nostru babbu. Allora noi ancu puderemu marchjà cù u putere, a saviezza, l'intelligenza, è tutte e risposte à a vita.

II Petru 1
1 Simon Petru, servitore è apòstulu di Ghjesù Cristu, à quelli chì anu ottenutu una fede preziosa cun noi per a ghjustizia di Diu è u nostru Salvatore Ghjesù Cristu:
2 A Misericordia è a pace vi sìanu multiplicate indè voi attraversu la canuscenza di Diu, è di Ghjesù, u nostru Signore,

3 Secunnu comu lu so 'putiri divinu chi hà datu per noi tuttu ciò chì cuncernanu resu a vita e n'avissimu, attraversu la canuscenza di quellu chì hà tenutu chjamatu à a gloria di Cristu e la virtù:
4 Cumu sò dati per noi un immensa è preziosi prumessi: chì par sti vo pudia esse à inghjennà di a natura divina, avendu nna la curruzzioni chì hè in u mondu à traversu lussuria.

www.biblebookprofiler.com, induve pudete amparà à ricercà a Bibbia per sè stessu!

FacebookTwitterMihaelaAgriculture rss
FacebookTwitterserata inpaysage pinterestMihaelaemail

Ferma in speranza

Cronologicamente, u libru di i Tesalonicani era u primu libru di a Bibbia scrittu à u corpu di Cristu è u so tema principale hè a speranza di u ritornu di Cristu.

I Thessaloni 4
13 Ma ùn vogliu micca ch'è vo ignuriate, fratelli, riguardu à quelli chì dormenu, affinchè ùn vi dispiaciate micca, cum'è l'altri chì ùn anu speranza.
14 Perchè sè credemu chì Ghjesù hè mortu è hà risuscitatu, cusì ancu quelli chì dormenu in Ghjesù, Diu i purtarà cun ellu.
15 Per quessa, vi dicemu per mezu di a parolla di u Signore, chì noi chì simu vivi è chì fermemu finu à a venuta di u Signore, ùn impediremu micca di precede à quelli chì dormenu.
16 Perchè u Signore stessu discenderà da u celu cù una voce, cù a voce di l'arcànghjulu, è cù a tromba di Diu; è i morti in Cristu risusciteranu prima.
17 Tandu noi chì simu vivi è chì fermemu seremu chjappi inseme cun elli in i nivuli, per scuntrà u Signore in l'aria; è cusì seremu sempre cun u Signore.
18 Per quessa, cunsulatevi l'uni cun sti paroli.

Rumani 8
24 Per nni sarvamu par speranza: ma speru ca eni vistu ùn hè speranza: per ciò chì un omu chì i vide, perchè m'hà era sempre sperenza per?
25 Ma se speremu chì ùn vedemu micca, allora faremu cun pacienza aspittà lu.

In u versu 25, a parolla "pazienza" hè a parolla greca hupomoné [Strong # 5281] è significa resistenza.

A speranza ci dà a forza di cuntinuà cù u travagliu di u Signore, malgradu l'opposizione da u mondu chì hè gestita da Satanassu, u diu di stu mondu.

I Corintini 15
52 In un mumentu, in un batter d'ochju, à l'ultimu trumbone: perchè a trumbetta sonerà, è i morti seranu risuscitati incorruptibili, è seremu cambiatu.
53 Perchè stu corruptible deve mette in corruzzione, è questu mortale deve mette in l'immortalità.
54 Dunque, quandu questu corruzzione hà messu in una incorruzzione, è questu mortale hà messu in immortalità, allora sarà purtatu à u dì quellu scrittu: A morte hè inghjuttava in vittoria.
55 O morti, induve ghjè a to puntura? O tomba, induve hè a vostra vittoria?
56 A puntura di a morte hè u piccatu; è a forza di u peccatu hè a lege.
57 Ma grazia à Diu, chì ci ddi a vittoria per u nostru Signore Ghjesù Cristu.


58 Ghjè per quessa, i mio fratelli amici, sia statu perspicatu, immussibile, sempre abbundante in u travagliu di u Signore, perchè seite chì u vostru travagliu ùn hè micca in ellu in u Signore.

Atti 2: 42
È cuntinuonu fermamente in a duttrina è in a cunfraterna di l'apòstuli, in a rumpitura di u pane è in e preghere.

Cumu i credenti pudianu cuntinuà à stà fermi in:

  • a duttrina di l'apòstuli
  • fratellanza
  • rumpitura di u pane
  • prieri

Quandu eranu dighjà attaccati per avè realizatu a parolla di Diu u ghjornu di e Penticoste?

Attu 2
11 Cretes è Arabi, sintemu chì i parlanu in a nostra lingua a maravigliosa opere di Diu.
12 È tutti fùbbenu maravigliati, è eranu in dubbitu, dicendu: Unu à l'altru: Chì significà?
13 Ai dettu chì l'altru abbitatu di vinu novu si svilava.

Perchè avianu a speranza di u ritornu di Cristu in i so cori.

Attu 1
9 È quandu avia parlatu queste cose, mentre vedenu, hè statu pigliatu; è una nuvola l’hà ricevutu fora di vista.
10 È mentre ch'elli guardavanu fermi versu u celu mentre ellu cullava, eccu, dui omi stavanu accantu ad elli in abiti bianchi;
11 Chì disse ancu: Omi di Galilea, perchè stete à fighjà in celu? stu stessu Ghjesù, chì hè purtatu da voi in celu, vinarà cusì cumu l'avete vistu andà in celu.

Ci hè 3 tippi di speranza menzionati in a Bibbia:


I 3 TIPI DI SPERANZA IN A BIBBIA
TIPU DI SPERANZA DETTAGLI Speranza ORIGINE SCRITTURE
Verità speria U ritornu di Cristu Diu I Thess. 4; I Cor. 15; ecc
False hope Stranieri in piattini volanti salveranu l'umanità; Reincarnazione; Simu tutti dighjà parte di Diu; ecc Diable John 8: 44
Senza spiranza Manghja, beie & sia felice, chì dumane murimu; sfruttate à u massimu di a vita, perchè questu hè tuttu ciò chì ci hè: 85 anni è 6 piedi sottu Diable Ef. 2: 12



Fighjate cumu u diavulu opera:

  • u diavule vi dà solu 2 scelte è tramindui sò gattivi
  • e so 2 scelte nascenu cunfusione è dubbitu chì indebulisce a nostra cridenza
  • e so 2 scelte sò una falsificazione mundiale di Job 13:20 & 21 induve Job dumanda à Diu 2 cose
  • mai statu intrappulatu in una situazione induve avete avutu solu 2 gattiva scelte? A parolla è a saviezza di Diu vi ponu dà una terza scelta chì hè quella ghjusta cù i risultati ghjusti [Ghjuvanni 8: 1-11]

Ma guardemu un stratu più profondu in a fermezza di Atti 2:42:

Hè a parolla greca proskartereó [Strong # 4342] chì si rompe in Pros = versu; interattivamente cù;

Karteréō [per mustrà forza ferma], chì vene da Kratos = forza chì prevale; putenza spirituale cù un impattu;

Cusì, restà fermu significa esercità un putere spirituale chì ti face vincere.

Da induve hè venuta sta forza?

Atti 1: 8 [Kjv]
Ma riceverete u putere, dopu chì u Spìritu Santu [u donu di u Spìritu Santu] hè ghjuntu nantu à voi: è sarete testimoni di mè sia in Ghjerusalemme, in tutta a Ghjudea, in Samaria, sia in a parte più larga di u terra.

Una chjave impurtante per capisce stu versu hè a parolla "riceve" chì hè a parola greca Lambano, chì significa riceve attivamente = riceve in manifestazione chì pò riferisce solu à parlà in lingue.

Atti 19: 20
Allora puterevuli criscà a parolla di Diu è prevale.

In tuttu u libru di l'Atti, i credenti anu operatu tutte e nove manifestazioni di spiritu santu per resistere contr'à l'avversariu è anu vintu cun risorse spirituali superiori di Diu:

  • 5 ministri di rigalu à a chjesa [ef 4: 11]
  • 5 diritti di figliulenza [redenzione, ghjustificazione, ghjustizia, santificazione, parolla è ministeru di riconciliazione [Rumani è Corinzi]
  • 9 manifestazioni di spiritu santu [I Cor. 12]
  • 9 fruttu di u spiritu [Gal. 5]

Efesini 3: 16
Ca iddu avissi lassàlli lìbbiri tù, a secunnu li ricchizzi di a so gloria, à esse rinfurzari li putiri da u so Spirit in l 'omu intimu;

Cumu pudemu "esse rinfurzati cun forza da u so Spìritu in l'omu interiore"?

Assai sèmplice: parlà in lingue e meravigliose opere di Diu.

Atti 2: 11
Cretesi è Arabi, sintemu chì i parlanu in i nostri lingui i maraviglii maraviglii di Diu.

Rumani 5
1 Dunque ghjustificati da a fede, avemu a pace cun Diu per mezu di u nostru Signore Ghjesù Cristu:
2 Per quale avemu ancu accessu per fede in questa grazia induve stemu, è ci rallegriamu in a speranza di a gloria di Diu.
3 È micca solu cusì, ma avemu gloria in tribulazioni ancu: sapendu chì a tribulazione funziona a pazienza;
4 È pacienza, sperienza; è sperienza, speranza:
5 È a speranza ùn face micca vergogna; perchè l'amore di Diu hè spargugliatu in u nostru core da u Spìritu Santu [u donu di u spiritu santu] chì ci hè datu.

Parlendu in lingue, avemu una prova irrefutabile di a verità di a parolla di Diu è di a gloriosa speranza di u ritornu di Cristu.

FacebookTwitterMihaelaAgriculture rss
FacebookTwitterserata inpaysage pinterestMihaelaemail

Ghjesù Cristu: a radica è u discendente di David

A lingua

Revelazione 22: 16
I Ghjesù hà mandatu à u mio anghjulu per testimonialu queste cose in e chjese. Sò e radice è i figlioli [discendenti] di David, è a stella luminosa è matina.

[vede u video di youtube nantu à questu è assai più quì: https://youtu.be/gci7sGiJ9Uo]

Ci hè 2 aspetti principali di stu versu rimarchevuli chì avemu da copre:

  • A radica è a discendenza di David
  • A stella luminosa è matina

A stella luminosa è matina

Gènesi capìtulu 1
13 È a sera è a mane eranu u terzu ghjornu.
14 È Diu disse: Sia luci in u firmamentu di u celu per divise u ghjornu da a notte; è lasciassi esse per segni, è per e staggione, è di ghjorni, è anni:

A parolla "segni" vene da a parolla ebraica avah è significa "marcà" è si usa per marcà qualcunu significativu per vene.

Ghjesù Cristu hè statu risuscitatu annantu u terzu ghjornu, splindendu a so luce spirituale in u so corpu spirituale, una nova alba per tutta l'umanità da vede.

In Apocalisse 22:16, induve Ghjesù Cristu hè a stella luminosa è matina, hè in u cuntestu di u terzu celu è di a terra [Revelazione 21: 1].

Astronomicamente, a stella luminosa è matina si riferisce à u pianeta Venere.

A parolla "stella" hè a parolla greca aster è hè aduprata 24 volte in a bibbia.

24 = 12 x 2 è 12 si riferisce à a perfezione governativa. U significatu più fundamentale hè quellu di guvernanza, dunque avemu a guvernanza stabilita perchè in u libru di l'Apocalisse, Ghjesù Cristu hè u rè di i rè è u signore di i signori.

U primu usu di a parolla stella hè in Matteu 2:

Matthew 2
1 Ora quandu Ghjesù era natu in Betlemme di Ghjudea in i tempi di u rè di Erode, eccu, ci sò ghjunti saggi da l'este à Ghjerusalemme,
2 Dicendu: Induva hè quellu chì hè natu Re di i Ghjudei? perchè avemu vistu a so stella in est, sò venuti à adurà lu.

Dunque, in u primu usu in Matteu, avemu i sapienti, guidati da a so stella, per truvà Ghjesù, nati recentemente, rè [rè] d'Israele.

Astronomicamente, "a so stella" si riferisce à u pianeta Giove, u più grande di u sistema solare è hè ancu cunnisciutu cum'è u pianeta rè è Ghjesù Cristu hè u Rè d'Israele.

In più, a parolla ebraica per Giove hè ssedeq, chì significa ghjustizia. In Ghjeremia 23: 5, Ghjesù Cristu hè vinutu da a linea reale di David è hè chjamatu cum'è u ramu ghjustu è hè ancu chjamatu u Signore a nostra ghjustizia.

In più, Genesi ci dice chì a luce minore hè stata fatta per guvernà a notte, è Diu, a luce più grande, per guvernà u ghjornu.

Gènesi capìtulu 1
16 È Diu hà fattu dui grandi luci; a luce più grande per guvernà a ghjurnata, è a luce menu per guvernà a notte: hà fattu ancu e stelle.
17 È Diu li hà pusatu in u firmamentu di u celu per dà luce à a terra,

JESU CRISTU, U ROTTU È DESCENDANTE DI DAVID

L'identità unica di Ghjesù Cristu in u libru di Samuel [1st & 2nd] hè a radica è a discindenza [discendente] di David. U nome "David" hè adupratu 805 volte in a bibbia KJV, ma 439 usi [54%!] Hè in u libru di Samuel [1st & 2nd].

In altre parolle, u nome di David hè usatu più in u libru di Samuel cà tutti l'altri libri di a bibbia cumminata.

In l'anticu testamentu, ci sò 5 profesi di u ramu chì vene o di germe [Ghjesù Cristu]; 2 di elli sò circa Ghjesù Cristu chì era u rè chì avissi da guvernà da u tronu di David.

In Matteu, u primu libru di u novu testamentu, hè u rè di Israele. In Revelazione, l'ultimu libru di u novu testamentu, hè u rè di i rè è u Signore di i Signori.

Sicondu parechji versi, u Messia chì vinava duverebbe cumpiendu parechji esigenze genealogichi:

  • Duvia esse un discendente di Adam [tutti]
  • Duvia esse un discendente d'Abraham [restringe u #]
  • Duvia esse un discendente di David [restringe u #]
  • Duvia esse un discendente di Salomone [restringe u #]

Infine, oltre à esse figliolu d'Adamu, Abràhamu, David è Salomone, duvia esse figliolu di Diu, chì ghjè a so identità in u Vangelu di Ghjuvanni.

Da un puntu di vista genealogicu solu, Ghjesù Cristu hè l'unica persona in a storia di l'umanità chì hè stata qualificata per esse u salvatore di u mondu.

Dunque u mutivu di Ghjesù Cristu puderia esse a radica è u discendente di David era perchè:

  • a so genealogia reale cum'è rè in Matteu capitulu 1
  • è a genealogia cumuna cum'è un omu perfettu in Luca capìtulu 3

Scavemu un livellu più prufondu

A parolla "radica" in a rivelazione 22:16 hè aduprata 17 volte in a bibbia; 17 hè un # primu, chì significa chì ùn pò micca esse divisu per qualsiasi altru numeru sanu [eccettu per 1 è ellu stessu].

In altre parolle, ci pò esse 1 è solu 1 radice è discendente di David: Ghjesù Cristu.

Inoltre, hè a 7th primu #, chì hè u numeru di perfezione spirituale. 17 = 7 + 10 & 10 hè u # per a perfezione ordinale, cusì 17 hè a perfezione di l'ordine spirituale.

Cuntrastate questu cù 13, u 6 ° primu #. 6 hè u numaru di l'omu cum'ellu hè influinzatu da l'avversariu è 13 hè u numaru di ribellu.

Cusì Diu hà stallatu u sistema di numeri chì hè perfettu biblicamente, matematicamente è spiritualmente.

Definizione di root:
Concordanza di Strong # 4491
rizoma: una radica [sustantiu]
Ortografia Fonetica: (hrid'-zah)
Défintion: una radica, spara, surghjente; quellu chì vene da a radica, un discendente.

Da quì vene a nostra parola inglese rizoma.

Chì hè un rizoma?

Definizioni di u Drittu Britannicu per u rizoma

nome

1. un grossu troncu suttanacciu orizontale di piante cum'è a menta è l'iris chì e so gemme sviluppanu radiche è germogli novi. Chjamatu ancu rootstock, rootstalk

Una pianta antica di euforbia, Euphorbia antiquorum, mandendu rizomi.

Cum'è a radica [rizoma] è discendente di David, Ghjesù Cristu hè intrecciatu spiritualmente è cunnessu in tutta a bibbia da Genesi cum'è a semente prumessa à Rivelazione cum'è u rè di i rè è u signore di i signori.

Sì Ghjesù Cristu era una radica isolata, indipendente, allora e so geniulugie serianu false è a perfezione di a Bibbia seria stata distrutta.

E siccomu avemu Cristu in noi [Colossesi 1:27], cum'è membri di u corpu di Cristu, simu ancu rizomi spirituali, tutti in rete.

Dunque a Bibbia hè matematicamente, spiritualmente è botanicamente perfetta, [cun ogni altra manera ancu!]

A menta, l'iris è altri rizomi sò ancu classificate cum'è invasivi spezie.

Quale sò i veru spezii invasivi?

Spezie invasive?! Questu mi face pensà à i stranieri di u spaziu in i piattini volanti o e vigne giganti chì crescenu un millione di chilometri à l'ora chì attaccavanu e persone in tuttu u locu in u filmu Robin Williams 1995 Jumanji.

Tuttavia, ci hè un'invasione spirituale in corsu avà è ne femu parte! L'avversariu, u diavulu, prova à invadisce i cori è e menti di u più numeru di persone pussibule, è u pudemu fermà cù tutte e risorse di Diu.

In u tavulu quì sottu, videremu cumu 4 caratteristiche di e spezie invasive di e piante riguardanu Ghjesù Cristu è noi.


#
PJANTI GhjESU CRISTU
1st A più origine distanze longu da u puntu d'introduzione; venenu da a habitat abitariu Distanze Longhe:
John 6: 33
Perchè u pane di Diu hè quellu chì vene da u celu, è dete vita à u mondu.

Habitat nativu:
Filippi 3: 20
Per a nostra cunversazione [citadinanza] hè in celu; da chì dinù cercemu u Salvadore, u Signore Ghjesù Cristu:
II Corinti 5: 20
"Avà dunque simu imbasciadori di Cristu, cum'è se Diu vi abbia imploratu da noi: vi preghemu à u postu di Cristu, siate ricunciliati cun Diu" - amb def: un ufficiale diplomaticu di u più altu rangu, mandatu da un suvranu o statu à un altru cum'è u so rappresentante residente

Semu ambasciadori, mandati da u celu in terra per caminari in i passi di Ghjesù Cristu.
2nd disruptive à l'ambienti nativi Ambiente nativu:
Isaiah 14: 17
[Lucifer lampò in terra cum'è u diavulu] Chì hà fattu u mondu cum'è un desertu, è hà distruttu e cità; chì ùn hà micca apartu a casa di i so prigiuneri?
II Corinti 4: 4
In i quali u diu di stu mondu n'hà matruzza lu corpu e di li quali non crede, per paura chì u lume di u coru Vangelu di Cristu, chì hè a figura di Diu, deve bellissima ind'è elli.

Disruptive:
Atti 17: 6 ... Quessi chì anu giratu u mondu à dossu sò ghjunti ancu quì;

Atti 19:23 ... ùn hè natu un picculu rimusciu in questu modu;
3rd diventanu spezie dominanti Atti 19: 20
Allora puterevuli criscà a parolla di Diu è impedì.
Filippi 2: 10
Chì à u nome di Ghjesù, ogni ghjinochju deve arcu, di li cosi a lu celu, e cose in terra, è li cosi sutta la terra;
II Petru 3: 13
Nòimu, sicondu a so prumessa, cercate u celu novu è una nova terra, in unni abitava rightezza.

In u futuru, i credenti saranu solu spezie.
4th Pruduce una quantità copiusa di semente cù una alta viabilità di quella semente Genesis 31: 12
E tu dissi, di sicuru vi feraghju bè, è fate a to simenza cum'è a sabbia di u mare, chì ùn pò micca esse numeratu per parechje.
Matthew 13: 23
Ma quellu chì hà ricevutu semente in a bona terra hè quellu chì sente a parolla è capisce; chì pruduce ancu frutti, è dà fruttu, qualchì centu volte, qualchì sessanta, una trentena.

Da a perspettiva di u diavulu, noi, i credenti in a casa di Diu, simu e spezie invasive, ma simu veramente?

Stòricamente è spiritualmente, Diu hà stabilitu l'omu per esse a spezia originale, allora u diavulu hà pigliatu quellu guvernu è hè diventatu u Diu di stu mondu per via di a caduta di l'omu registrata in Genesi 3.

Ma dopu Ghjesù Cristu hè ghjuntu è avà pudemu diventà a spezia spiritualmente dominante torna una volta camminendu in l'amore, a luce è a putenza di Diu.

Rumani 5: 17
Perchè sì per l'offesa di un omu a morte regnava da unu; assai di più quelli chì ricevenu bundanza di grazia è di u donu di a ghjustizia regnerà in a vita per unu, Ghjesù Cristu.

In u celu è a terra novi, u diavulu serà distruttu in u lavu di focu è i credenti seranu torna una volta a spezia duminante per sempre.

STUDIA DI PAROLA

Definizione di "rooted":
Lessicu Grecu di Thayer
STRONGS NT 4492: [rhizoo - a forma aggettiva di rhiza]
di rende firmà, per riparà, stabilisce, causa una persona o una cosa chì si tratta à rigalu.

Moltu significativamente, sta parolla greca hè usata solu duie volte in tutta a Bibbia, postu chì u numeru 2 in a Bibbia hè u numeru di stabilimentu.

Efesini 3: 17
Chì Cristu pò stà in i to cori per a fede [credendu]; chì voi, essendu arradicata è fundata in amore,

Colossians 2
6 Comu vo avete dunque accoltu u Cristu Ghjesù, u Signore, tantu caminu què in ellu:
7 Rooted e custruitu in ellu, è stabilita in a fede, cum'è ci sò stati insegnati, abbundante in ella per ringraziazione.

In i pianti, e radiche anu 4 funzioni primarie:

  • Ancurà fisicamente a pianta in terra per a stabilità è a prutezzione contra e timpeste; altrimente, seria cum'è una tumba, soffiata da ogni ventu di duttrina
  • Assorbimentu è cunduzione di l'acqua in u restu di a pianta
  • Assorbimentu è cunduzione di minerali sciolti [nutrienti] in u restu di a pianta
  • I almacenamentu di riservazioni d'alimentariu

Avà avemu da copre ogni aspettu in più dettu:

1u >>Anchor:

Se pruvate à cullà una erbaccia in u vostru giardinu, hè di solitu faciule, ma sì quella erbaccia hè cunnessa cù una duzina d'altri, allora e una decina di volte più difficile. S'ellu hè cunnessu à 100 altre erbacce, allora hè guasi impussibile di tirà si fora s'ellu ùn utilizate qualchissia strumentu.

U listessu vale per noi, i membri in u corpu di Cristu. Sè simu tutti arradicati è arradicati in l'amore inseme, allora se l'avversariu ci arroga e timpeste versu noi è ogni ventu di duttrina, ùn simu micca arradicati.

Dunque, se ellu prova di piglià una di noi, ci dicemu ch'ellu ci hà da caccià tutti, è sapemu chì ùn pò micca fà quessa.

Secunna, se e timpeste è l'attacchi venenu, quale hè a reazione naturale? Per avè a paura, ma una di e funzioni di l'amore di Diu hè chì tira fora u timore. Hè per quessa chì Efesini dici chì hè stata arradicata è arricchita in l'amore di Diu.

Filippi 1: 28
È in nunda di terrificatu da i vostri avversari: chì hè per elli un evidente segnu di perdizione, ma di voi di salvezza, è di Diu.

2nd & 3rd >> Acqua è nutrienti: pudemu alimentà unu à l'altru a parolla di Diu.

Colossians 2
2 Per chì u so core puderia cunsulà, esse in maglia in amore, è à tutte e ricchezze di u pienu assicuranza di capiscitura, à a ricunniscenza di u misteru di Diu, è di u Patre, è di Cristu;
3 In quale sò nascosti tutti i tesori di saviezza è cunniscenza.

AJUDI Studi di parolla

Definizione di "esse uniti":

4822 symbibázō (da 4862 / sýn, "identificatu cù" è 1688 / embibázō, "imbarcà una nave") - currettamente, adunisce (combine), "pruvucendu à stride inseme" (TDNT); (figuratu) per capisce una verità intrecciate idee [cum'è rizomi!] necessarii per "imbarcà", vale à dì ghjunghje à u ghjudiziu necessariu (cunclusione); "Pruvà" (J. Thayer).

Symbibázō [esse maglia inseme] hè adupratu solu 7 volte in a Bibbia, u # di perfezione spirituale.

Ecclesiastese 4: 12
È sì unu prevale contru à ellu, duie a resisteranu à ellu; è un cordone in trè volte ùn hè micca spartu rapidamente.

  • In Rumani, avemu l'amore di Diu versatu in i nostri cori
  • In Corintu, ci sò 14 caratteristiche di l'amore di Diu
  • In Galati, A fede [crede] hè energizata da l'amore di Diu
  • In Efesini, semu arradicatu è basatu in amore
  • In Filippini, l'amore di Diu abbonda sempre di più
  • In Colossians, i nostri cori sò uniti in amore
  • In Salonicchi, u travagliu di a fede, è u travagliu di l'amore, è a pazienza di speranza in u nostru Signore Ghjesù Cristu

Intricciate idee:

Attu 2
42 È cuntinuonu cun forza in a duttrina è a cunfraterna di l'apòstuli, in a rumpitura di u pane è in e preghere.
43 È a paura hè vinuta annantu à ogni ànima: è parechje meraviglie è segnu eranu fattu da l'apòstuli.
44 È tutti quelli chì cridìanu eranu inseme, è avianu tutte e cose cumuni;
45 È vintu e so pruprietà è e so beni, hà sparte a tutti l'omi, secondu chì ogni omu avia bisognu.
46 E sempre, continuendu à ogni ghjornu cun un accordu in u tèmpiu, è u panificà da a casa à a casa, manghianu a so carne cù l'alegria è a simplicità di u core,
Cum'è 47 Praising God, è avè favore di tutti l'omi. U Signore hà aghjunghjatu à a Ghjurnata Di Ghjurnata, cumu si deve esse salvatu.

In u versu 42, a borsa hè tutta a spartera di u testu grecu.

Hè u cumpletu spartutu basatu nantu à a duttrina apostoli chì mantene u corpu di Cristu illuminatu, edificatu è energizatu.

4th >> Stoccaggio di riserve alimentarie

Efesini 4
11 E hà datu à certi, apostoli; è certi, prufeti; è certi, evangelisti; è certi, pastori è maestri;
12 Per a perfezione di i santi, per u travagliu di u ministeru, per l'edificazione di u corpu di Cristu:
13 Fin'à tutti venemu in l'unità di a fede è di a cunniscenza di u Figliolu di Diu, in un omu perfettu, à a misura di a statura di a pienezza di Cristu:
14 Chì ci ne siamo allora più figlioli, sbatti avanti, è purtati cun ogni ventu di duttrina, da u visu di l'omi è di l'abbandunanza astuta, induve ci stanu à stà ingannà;
15 Ma di parlà a viritati in amore, po 'crisciri in ellu a tutti li cosi, chi è lu capu, ancu Cristu:

23 Job: 12
Nè ùn aghju falatu da u cumandamentu di i so labbra; Aghju stimatu a parolla di a so bocca più cà a mo alimenta necessaria.

I 5 ministeri di rigalu ci alimentanu a parolla di Diu, cumu facemu a parolla di Diu nostra, essendu arradicata è arradicata in amore, cù Ghjesù Cristu cum'è u rizoma è discendente di David.

FacebookTwitterMihaelaAgriculture rss
FacebookTwitterserata inpaysage pinterestMihaelaemail

Capendu a bibbia, parte 3: ordine divinu

Figuri strutturali di discursu

E figure di discorsu sò una scienza grammaticale legittima chì hè stata documentata in modu extensu in u modu di cume funziona in modi precisi.

Beni più di 200 sfarenti tippi sò impiegati in a Bibbia.

U so scopu hè di enfatizà ciò chì Diu vole enfatizà in a so parolla alluntanendu deliberatamente e regule standard di grammatica in modi specifichi chì capiscenu a nostra attenzione.

À quale simu di dì à Diu, u auturi di a so propria parolla, chì hè u più impurtante in u so travagliu u più grande di tutti?

Salmi 138
1 Ti glurificheghju cù tuttu u mo core: davanti à i dii vogliu cantà a vostra gloria.
2 Adoreghju versu u vostru tempiu santu, è glurificheghju u nome per a vostra amarezza è a vostra verità: perchè Avete magnificatu a vostra parolla sopra tuttu u vostru nome.

E figure di discursu sò una di e chjavi uniche è putenti per capiscenu e scritture à un livellu completamente novu.

Quanti persone sò insegnati figuri di discorsu ?!

I figuri strutturali di u discorsu permettenu una bella visione di i libri biblici interni à causa di:

  • u so designu assai precisu, deliberatu è simmetricu
  • a so currispondenza perfetta di parolle, cuncetti è versi divini
  • un capiscenu più grande pò esse u mio
  • si cantu à Diu a gloria, perchè hè tutta a toia

Quì sottu hè un esempiu di una figura strutturali di fala chjamata introversione è cumu si applica à u libru di Daniel è l'apocrypha.

Questa imaghjina hà un attributu alt vacu; u so nome di fugliale hè screenshot-company-bible-FOS-book-of-daniel-1024x572.png

Sì qualchissia si aghjusta o riduce da u libru di Daniel, u cambiamentu seria subitu evidente, distruggendu l'ordine divinu, a simetria è u significatu di a parolla di Diu.

Traduzzione: sò grandi detettori di BS!

BIBLE VS. APOCRYPHA
BIBLE APOCRYPHA
GENUINE IMPUGNATA
Daniel Storia di Susanna [Dan. 13; 1ª aghjunta à Daniel]
Daniel Bel è u dragone [Dan. 14; 2ª aghjunta à Daniel]
Daniel A Preghiera d'Azaria è a Canzona di i Tre Santi Figlioli [dopu Dan.3: 23; 3ra aghjunta à Daniel]
Ecclesiastesi Ecclesiasticu
Luciana Addizzioni à Esther
Jeremiah Epistulu di Jeremiah
Jude Judith
Song di Salomon Saviezza di Salomon

Questa hè solu una di e parechje ragioni per crede chì i chjamati libri perdi di a Bibbia [l'apocrifu] sò ispirati da u Diu veru.

I libri di l'apocrifu sò pensati per distruisce, ingannà è cunfundisce i credenti.

Inoltre, l'aghjunghje versi à a Bibbia cuntradisce a parolla di Diu è hè unu di i sbaglii chì Eva hà fattu chì cuntribuì à a caduta di l'omu.

Deuteronomy 4: 2
Ùn aghjustate micca a parolla chì vi ordene, è ùn diminuerete micca [da nulla] da ella, per guardà i cumandamenti di u Signore, u vostru Diu, chì vi cumanda.

Revelazione 22
18 Perchè aghju verificatu à tutti quelli chì sèntenu e parolle di a prufezia di stu libru, Se qualchissia aghjunghje à e cose, Diu aghjunghje à ellu i pesti chì sò scritti in questu libru:
19 È se qualchissia vi purterà da e parolle di u libru di sta prufezia, Diu farà piglià a so parte di u libru di a vita, è da a cità santa, è da e cose chì sò scritti in questu libru.

E contatti numerii?

In un articulu precedente, avemu discututu e diverse manere di cuntà quanti libri di a bibbia ci sò è ghjunghjenu à 56 cum'è u numeru spirituale è numericu currettu.

Cù u novu sistema di cuntà, ancu se Genesi - Ghjuvanni hà sempre u listessu numeru di libri cum'è l'Anticu Testamentu tradiziunale [Genesi - Malachi: 39], ci hè una perspettiva completamente nova quì.

Cuminciamu cù u fattu chì Ghjesù Cristu hè natu sottu a lege.

Galatians 4
4 Ma quandu era ghjunta a pienezza di u tempu, Diu hà mandatu u figliolu, fattu da una donna nascita in donna, secondu a lege;
5 Per rimpruverà quelli chì sò state sottu a lege, chì puderiamu riceve l'adopzione di i figlioli.

Matthew 5: 17
Pinsati micca chì aghju da vene à lampà a lege, o di i prufeti: ju nun sugnu vinutu à fallu, ma à sirviziu.

Dunque, mentre Ghjesù Cristu era quì nantu à a terra, era sempre in traccia di rializà a lege di l'Anticu Testamentu, chì ùn hè stata cumpleta finu à a so ascensione in celu.

I 4 vangeli di Matteu, Marcu, Luca è Ghjuvanni sò a cunclusione di u veru Anticu Testamentu è sò stati scritti direttamente À Israele è NON À u corpu di Cristu, chì ùn esistia mancu à l'epica di u ministeru di Ghjesù Cristu.

Chì vene dopu à 39?

screenshot of EW Turner's number in scripture in a significazione biblica di u numiru 40.
screenshot of EW number de Bullinger in scrittura nantu à a significazione biblica di u numiru 40: quaranta ghjorni.

Tecnicamente, u capitulu 1 di Atti hè sempre u vecchiu testamentu perchè Ghjesù Cristu era sempre nantu à a terra cumpletendu l'ultime cose chì avia fattu prima ch'ella hè statu ascendutu in u celu.

U Capitulu 2 marca u principiu di una nova amministrazione biblica, l'amministrazione di grazia, u ghjornu di Pentecoste in 28AD.

Tuttavia, in pratica, e verità di i Rumani - Tessalonici ùn sò micca stati rivelati finu à parechje decine d'anni dopu è u libru finale di a Bibbia, [rivelazione] ùn hè statu scrittu chè 90AD-100AD.

Cusì, in duttrina è pratica, i seculi di servitù sott'à e lege OT eranu sempre forti in u libru di Atti, inseme cù a nova duttrina è pratica di grazia da l'apostuli.

U libru di Atti hè un libru transitivu trà a lege OT è a grazia NT.

40 = 39 libri di u veru Testamentu Anticu + 1 libru di transizione o ponte trà u vechju Testamentu è u novu Testamentu, u libru di Atti.

EW Bullinger scrive nantu à # 40: "Hè u pruduttu di 5 è 8, è punta à l'azzione di grazia (5), chì porta à è finisce in rinvivimentu è rinnovu (8). Hè di sicuru u casu induve quaranta si riferisce à un periodu di prova evidente ".

John 1: 17
Perchè a lege hè stata data da Mosè, a gràzia è a verità sò vinute per mezu di Ghjesù Cristu.

Queste grandi verità sò corroborate in u significatu significativu di i nomi di i libri 1 è 39 di a Bibbia: Genesi è Ghjuvanni.

Genesu significa, "generazione; creazione; principiu; origine "induve l'identità di Ghjesù Cristu hè a sumente prumessa, u principiu di a vera speranza di l'umanità.

Sicondu u dizziunariu esaustivu di i nomi biblichi, u nome Ghjuvanni significa: «Ghjehova hè statu misericurdiosu; Ghjehova hà datu graziamente "è l'identità di Ghjesù Cristu in u Vangelu di Ghjuvanni hè u figliolu di Diu, chì hà purtatu a grazia è a verità chì portanu à l'amministrazione di a gràzia.

A visione generale di l'identità di Ghjesù Cristu in a Bibbia:

  • OT - cumencia cù a sumente prumessa in Genesi
  • OT - finisce cù u figliolu di Diu in Ghjuvanni
  • PONTE - Atti hè a transizione trà l'OT & NT - u donu di u spiritu santu
  • NT - cumencia cù a ghjustificazione di u credente in Rumani
  • NT - finisce cù u Rè di i Rè è u Signore di i Signori in Revelazione

Diu hà certamente consegnatu tutte e so prumesse perfette!

I primi 40 libri di a Bibbia, Genesi - Atti, sò u periodu di prova chì ci porta da a lege OT in a grazia infinita di Diu.

56 - 40 = 16 libri di a Bibbia restanu: Rumani - Rivelazione.

16 = 8 [un novu principiu è risurrezzione] x 2 [stabilimentu].

Cusì u veru novu testamentu hè un novu principiu stabilitu, cunfermendu u significatu di 40 chì ci porta à a grazia è a rinuvazione.

In più, 16 = 7 + 9.

Quantu hè adattu per apre u novu testamentu puru cù a perfezione spirituale di i 7 libri di Rumani - Tessalonicesi, i primi libri di a Bibbia scritti direttamente à i membri di u corpu di Cristu.

9 hè u numeru di ghjudiziu è di finale.

Stu ultimu gruppu di 9 libri finisci in Revelazione, u 9u libru in a serie, duve avemu finali ghjudizii di tutta l'umanità.

Hè ancu u 7 è finali amministrazione biblica di u tempu induve avemu u novu celu è a terra induve abitanu solu a ghjustizia.

Ghjesù Cristu, u figliolu di Diu

John 20
30 È parechji altri signali facianu veramente Ghjesù in presenza di i so discìpuli, chì ùn sò micca scritti in stu libru:
31 Ma questi sò scritti, chì [indicà scopu] puderete crede chì Ghjesù hè u Cristu, u Figliolu di Diu; è chì a crede pò avè a vita per u so nome.

Ghjuvanni 20: 30 è 31 cuntene a figura di u symperasma di parlà, chì hè un riassuntu cunclusivu.

[Hè adupratu ancu à a fine di 8 sezioni uniche in u libru di Atti, incruciate cuncetti biblichi chì uniscenu e 7 epistole di a chjesa cunghjunate in un magnificu tapisseru spirituale].

Hè ironicu chì u libru di a bibbia chì era specificamente scrittu per questu scopu sia esattamente u listessu libru u più spessu citatu per dimustrà chì Ghjesù Cristu hè Diu u figliolu, una frase chì ùn accade mai ancu in e Scritture.

In a vostra mente, zoomate per vede tutta a bibbia.

Da questu puntu di vista, pudemu vede stu riassuntu è dichjarazione conclusiva in John da una nova prospettiva.

Pudemu ancu applicallu à Genesi - Ghjuvanni avà perchè hè vicinu à a fine di u Vangelu di Ghjuvanni, chì hè a fine stessa di u veru anticu testamentu.

Applichemu sti novi dati à u vechju testamentu è pigliamu per un test drive!

  • In I Muvrini, Ghjesù Cristu hè a semente prumessa, chì era u figliolu di Diu.
  • In esodu, hè l'agnellu di Pasqua, l'unicu figliolu di Diu, chì hè statu sacrificatu per noi >>John 1: 36 E fighjendu à Ghjesù mentre caminava, disse: Eccu l'agnellu di Diu!
  • In Ghjudicate, hè l'ànghjulu di l'allianza chjamatu maravigliosu; per i versi in quistione in Ghjudici, a parolla "ànghjulu" hè a parolla ebraica malak [Strong # 4397] è significa messageru. John 8: 26 "Aghju parechje cose da dì è ghjudicà di voi: ma quellu chì m'hà mandatu hè vera; è parlu à u mondu quelli chì aghju intesu d'ellu". Tuttu u libru di Ghjuvanni mette in risaltu à Ghjesù Cristu cum'è figliolu di Diu. Nuddu puderia parlà per esse u messageru di Diu megliu cà u so unicu figliolu, un omu perfettu, chì hà sempre fattu a vulintà di u babbu. Hè interessante nutà i paralleli trà Ghjudici 13 è John - Atti. In Ghjudici 13, Manoah, [u babbu di Samson] sacrificò una offerta di carne à u Signore, chì hà fattu meraviglie è l'ànghjulu hè statu purtatu in celu in fiamme. Ghjesù Cristu s'hè uffertu cum'è sacrifiziu à u Signore, hè statu cullatu in celu è 10 ghjorni dopu hè statu Penticoste, cù lingue cume u focu induve a ghjente puderia nasce di novu è avè Cristu in ellu. A parolla "maravigliosa" in Ghjudici, [in riferimentu à u messageru, Ghjesù Cristu] vene da a radica ebraica parola Pala [Strong # 6381] è significa esse superava o straordinaria. Cumu adattatu. Efesini 3: 19 "È per cunnosce l'amore di Cristu, chì passa a cunniscenza, per chì puderete esse pienu di tutta a pienezza di Diu". A parolla "passeth" hè a parolla greca huperballo [Strong # 5235] è figurativamente significa supera o trascende.
  • In Job 9:33, hè u ghjurnale; per definizione, questu hè un mediatore; 1 Timothy 2: 5 "Perchè ci hè un Diu, è un mediatore trà Diu è l'omi, l'omu Cristu Ghjesù"; Ebrei 8: 6 "Ma avà hà ottenutu un ministeru più eccellente, per quantu ellu hè ancu u mediatore di un allianza megliu, chì hè statu stabilitu nantu à prumesse migliori". Stu registru in Ebrei 8 hè in u cuntestu di Ghjesù Cristu essendu u suvranu sacrificadore, ch'ellu ùn pò esse chè s'ellu era u primu figliolu di Diu.
  • In Lamentazioni, hè u ghjudiziu di l'incredule; cum'è primu figliolu di Diu, hà tutta l'autorità ghjudiziaria di Diu, u so babbu. John 5: 22 "Perchè u Babbu ùn ghjudicheghja à nimu, ma hà datu tuttu u ghjudiziu à u Figliolu":
  • In Hosea, hè st'ultima pioggia;
  • Ose 6
  • 2 «Dopu dui ghjorni ci hà da rinvivisce: in u terzu ghjornu ellu ci hà da arricà, è noi vivemu à a so vista.
  • 3 Allora sapemu, se seguemu à cunnosce u Signore: u so urientu hè preparatu cum'è a matina; è vene à noi cum'è a pioggia, cum'è l'ultima è a prima pioggia nantu à a terra ".

Ghjesù Cristu hè risuscitatu in u terzu ghjornu è hè ancu chjamatu u luminosu è stella matina.

Ose 10: 12
Sembrate à voi stessi in ghjustu, arriccà in misericordia; rompe u vostru terrenu falaghjolu: perchè hè ora di cercà u Signore, finu à ch'ellu venga è piuvià a ghjustizia nantu à tè.

Rumani 5: 12
Ca comu u piccatu hà rignò à a morte, ancu accussì putissi razia maestre à traversu a ghjustìzia à a vita eterna da Ghjesù Cristu, u nostru Signore.

Rumani 1
3 Cuncerna à u so Figliolu Ghjesù Cristu U nostru Signore, chì era statu fattu di a pusterità di David secondu a carne;
4 è dichjaratu per esse u Figliolu di Diu cù u putere, secondu u spiritu di santità, per a risurrezzione di i morti:

Due volte in 2 versi Rumani dice u so nantu à Ghjesù Cristu, u figliolu di Diu.

Diu hà certamente chiuvutu a ghjustizia in a nostra vita per mezu di l'opera cumpletu di Ghjesù Cristu, l'ultima pioggia in Osea.

Ùn aghju micca avutu u tempu d'analizà tutti i libri di l'anzianu testamentu, ma finu à avà, tutti quelli chì aghju guardatu si inseriscenu in Ghjesù Cristu essendu u figliolu di Diu.

Illuminazione cù e 9 manifestazioni di spiritu santu

Ogni scrittura deve esse capita in u quadru di e 9 manifestazioni di u spiritu santu.

Quì sottu hè un esempiu di Ghjesù Cristu chì eserciteghja u so putere è l'autorità sopra l'avversariu in l'ambienti chì hè spessu sbagliatu per esse evidenza di a so divinità.

Scavemu in a dinamica spirituale per vede ciò chì accade veramente è perchè ...

Mark 4
35 U listessu ghjornu, quandu era ghjuntu ghjuntu, li disse: Passemu di l'altra parte.
36 E quand'elli anu mandatu a multitùdine, l'anu pigliatu cum'è ellu era in nave. È ci eranu ancu cun ellu altri picculi navi.
37 È sorgiò una grande tempesta di ventu, è e onde battevanu à u battellu, per chì era avà pienu.
38 È era in u battellu di a nave, addurmintatu nantu à un cuscinu; e si sveglièndulu, è li disse: Maestre, sì chì tu ùn perisessi?
39 È si alzò, è rimpicciò u ventu, è disse à u mare: Paci, stai fermu. È u ventu cessà, è ci era una grande calma.
40 È li disse: Perchè teme tantu? com hè chì no avete fede?
41 È avianu paura troppu, è li dissi unu à l'altru: Chì manera di l'omu hè questu, chì ancu u ventu è u mare ubbidianu?

Aghju intesu parechji cristiani dì chì nisuna persona hà u putere di calmà una timpesta nantu à u mare è solu Diu pò fà cose cusì, cusì Ghjesù deve esse Diu.

Ci hè veramente un kernel di logica è verità quì in quellu nè omu naturale pò calmà una tempesta sopra u mare cum'è Ghjesù Cristu hà fattu.

Un omu naturale hè una persona chì hè custituita solu di un corpu fisicu è hà una ànima chì anima stu corpu, perciò noi sò tutti nati cum'è omi è donne naturali.

I Corinti 2: 14
Ma l'omu naturali ùn riceve micca e cose di u Spiritu di Diu: perchè ghjè stupidità à ellu: ùn puderebbe ellu, perchè sò spiritually discerned.

L'interpretazione trinitaria di questi versi in Marcu 4 hè basata nantu à l'ignuranza di i 9 manifestazioni di u spiritu santu è cumu si funzionanu è e differenze distinte trà corpu, anima è spiritu.

Chistu pò guidà a mente di una persona à ghjunghje à alcune conclusioni assai sbagliate è strane cum'è Ghjesù, chì hè chjamatu omu 44 volte in a Bibbia, essendu in realtà Diu stessu.

L'unica volta chì una persona pò diventà un Diu hè in a categuria di mitulugia, chì hè l'idolatria è micca a realità.

Apparentemente, i trinitariani sò stati accecati da l'avversariu per a verità di Mark 4:41 quandu dice: "Chì manera di MAN hè questu "..., chì disproveghja decisivamente a divinità di Ghjesù solu per definizione.

Ghjesù Cristu hà sappiutu calmà a tempesta operando e manifestazioni di spiritu santu chì eranu dispunibuli davanti à u ghjornu di Pentecoste in 28A.D .:

  • Parola di cunniscenza
  • Parola di saviezza
  • Discernente di spiriti
  • Fede [crede]
  • Miraculi
  • Regali di curazione

John 3: 34
Per quellu chì Diu hà mandatu, parla e parolle di Diu: perchè Diu ùn dà micca u Spìritu per misura per ellu.

Ghjesù Cristu avia u donu di u spiritu santu nantu à ellu senza misura, senza alcuna limitazione cum'è altri profeti in l'OT. Questa è a so operazione spiegà perchè Ghjesù Cristu puderia fà tante cose miraculose.

Tutte e altre cose esse uguali, a spiegazione più simplice hè u megliu.

E manifestazioni di u Spìritu Santu sò elencate in I Corinzi 12 [+ 3 di più chì ùn eranu micca dispunibili durante u ministeru di Ghjesù Cristu], chì sò stati tradutti in male è capiti male cum'è doni di u spiritu.

I Corintini 12
1 Ara quantu spirituali doniI fratelli, ùn aghju micca avete micca ignoratu.
7 Ma a manifestazione di u Spìritu hè datu à tutti l'omu per prufittu.
8 Perchè unu hè datu da u Spìritu a parolla di saviezza; À l'altru a parolla di cunuscenza cù u stessu Spìritu;
9 À una altra fede cù u stessu Spìritu; À l'altru i regali di guariscenza da u stessu Spìritu;
10 À l'altru u travagliu di miràculi; à una altra prufezia; à un altru discernente di spiriti; À altri diversi tipi di lingue; à l'altru l'interpretazione di lingue:
11 Ma tutti questi travaglia cusì unu è u Spìritu stessu, dividendu à ognunu in parechji volti.

Diciamu elli doni è Diu vi hà datu 4 d'elli perchè site super speziale, hà datu à qualcunu altru 2, ma ùn m'hà datu nimu perchè sò statu un scruccone per Ghjesù tutta a mo vita.

Oh, bè, hè cusì chì u biscottu spirituale si sfonda, nò?

Ci hè parechji prublemi cun questu insegnamentu cumunu è falsa credenza.

Prima, in I Corintini 12: 1, a parolla "Rigali" hè in stampa itàlica, chì significa chì i traduttori di a versione King James ci dicenu ghjustu davanti à questu anu aghjustatu sta parolla in a Bibbia quandu ùn esiste micca in l'antichi manuscritti biblichi da quale hè stata tradutta!

U Codex Sinaiticus, a più antica copia completa di u novu testamentu grecu, chì data di u IV seculu, traduce stu versu in cusì:

I Corinti 12: 1
Ma riguardu à e cose spirituali, fratelli, ùn vogliu micca esse ignuratu.

Parechji altri manuscritti biblici antichi corroboranu sta traduzzione curretta.

In segundu, si leghje I Corinzi 12, versu 7 dice indiscutabilmente è chjaramente dichjara chì parlemu di u casu di u spiritu è micca u donu: «Ma u casu di u Spìritu hè datu à ogni omu per prufittà ".

Stu ci porta à u terzu puntu.

Se cercate e definizioni di parechje parole in sta sezione in u grecu, è applicate alcune regule di basa di grammatica, vedrete chì induve dice "À un altru" ùn si riferisce micca à un'altra persona, ma à u prufittu unicu o benefiziu chì sta manifestazione specifica porta.

U quartu puntu hè chì l'idea chì e manifestazioni sò rigali cuntradisce parechji altri versi di l'Scrittura. Stu versu in Atti hè una sola.

Sì Diu ti dà 4, qualchissia altru 2 è mè nimu, allora questu face Diu culpabilmente di favoritismu, altrimenti cunnisciutu cum'è un rispettu di e persone.

Atti 10: 34
Allora Petru hà apraticitu a bocca, è disse: Dò verità, aghju percevule chì Diu ùn hè nè rispettu di e persone:

Ogni cristianu hà a capacità di opera tutte e 9 di e manifestazioni di spiritu santu.

Devenu solu crede chì a ponu fà, chì hè a vuluntà di Diu, è esse amparati cumu.

A 5 e ragione hè fighjate à e cunsequenze.

Matthew 7: 20
Perchè da i so frutti, avete sapereli.

Se Diu pratica u favuritismu dendu i doni erroneamente chjamati di u spiritu, allora ùn duvete micca esse un scienziato di razzi per vede chì sta credenza pò generà solu dubbi, cunfusioni, cunflitti è una mansa di cose impie.

Una 6a ragione hè à vede à quelli chì prufittà di stu insignamentu!

Se credu chì Diu m'hà datu solu u donu di e lingue, allora adupru solu 1/9 di i doni = 11% di u putere di Diu.

Questu ostacola i scopi di Diu è prufittà à u diavulu, u diu di stu mondu.

Stu "rigalu" di l'insignamentu spirituale hè statu decisivamente scunfittu senza alcunu:

  • Opzioni parsunali
  • Teorii teologichi cumplessi è confusori
  • Bias Denominational

U diavulu hè paura di noi chì pichjava a so testa cù tutte e risorse di u Signore Diu, omnipotenti in a cumpetizione spirituale, hè per quessa chì questu struitu hè ghjuntu.

Efesini 6
10 Finalmente, i mo fratelli, forse forte in u Signore, è in u putere di a so putenza.
11 Mettite nantu à tutta a armaturi di Diu, chì vo pudete esse capaci di piglià u Wiles di lu diavulu.
12 Per noi ùn si fate micca contru à a carne è u sangue, ma contru i principale, contr'à e putenzi, contra i capipopuli di a bughjura di stu mondu, contru a mità spirituale in i lochi altìssimi.
13 Perchè piglià ver di u friscalettu U friscalette armaturi di Diu, chì vo pudete esse capaci di sustiniri a lu iornu u male, e aviri fattu tutti, a l'addritta.
14 Dumanda quessa, chì i vostri reni avendu una cu a verita, è avendu nantu à u breastplate & di a ghjustìzia;
15 È i vostri pedi firrati cù i priparazioni di u Vangelu di la paci;
16 sopra tuttu, ca pìgghiunu lu scudu di a fede, u vituperiu vo saranu capaci pi biviri, tutti i frecci sciarra di i gattivi.
17 È piglià u cascu di a salvezza, è la spata di u Spìritu Santu, chì hè a parolla di Diu:
18 Pricà sempre cun preghiera è supplicazione in u Spìritu, è fighjendu cusì cun tutta perseveranza è supplicazione per tutti i santi

FacebookTwitterMihaelaAgriculture rss
FacebookTwitterserata inpaysage pinterestMihaelaemail

Capisce a Bibbia: parte 2 - ordine divinu

A lingua

Diu hè perfettu è per quessa, a so parolla hè perfetta. U significatu di e parolle sò perfetti. L'ordine di e parolle sò perfetti. Tutti l'aspetti di a so parolla sò perfetti.

Dunque, a biblia hè u documentu u più avanzatu scrittu mai.

Hè ancu u libru più unicu di u pianeta perchè era scrittu da parechje persone in parechji seculi, in parechji lochi sfarenti, ma hè sempre hà solu un autore - Diu stessu.

Puderemu avè un apportu assai impurtante se semplicemente prestemu attenzione à l'ordine di e parolle.

Stu ordine divine di e parolle insignate hè divisu in 3 categurie principali:

  • In u versu
  • In u cuntestu
    • In u capitulu
    • In u libru
    • Ordine di i libri
    • Intertestinali
  • Cronologicu

Salmu 37: 23
A passi di un omu di bè sò urdinatu da u Signore: e iddu delighteth in a so manera.

Salmu 119: 133
Ordinate i mo passi in a vostra parolla: è chì nessuna iniquità hà dominatu annantu à mè.

I Corinti 14: 40
Chì ogni cosa si tratta in decente è in modu.

L'ORDINE DIVINE DI PAROLE IN VERSE

Ose 7: 1
Quandu avissi curatu à Israele, allora a scuperta di Efraim hè stata scuperta, è a gattivezza di Samaria falsità; è u u ladru vene, e a truppa di i ladri sò spugliati senza.

Avvisate l'ordine perfettu di e parolle in questu versu: a falsità si trova prima, allora a parolla ladru vene in secunna perchè hè esattamente cumu u ladru vola: da bugie [falsità].

Eccu unempiu.

A bugia di u diavulu:
Ùn avete bisognu di nisun omu di Ghjesù! Ùn perde u vostru tempu! Simu tutti unu cù l'universu. Sò in perfetta armunia cù tutte e piante, l'animali, i fiumi è e stelle. Sentite l'amore è u perdonu intornu à noi.

E CONSEQUENZE:
Finu à quandu credu a bugia di u diavulu, allora mi hà arrubatu a pussibilità di guadagnà a vita eterna è uttene un novu corpu spirituale à u ritornu di Cristu. Restu un omu naturale di solu corpu è anima. A vita ùn hè altru chè 85 ​​anni è un foru in terra.

L'avversariu hà arrubbatu ancu u dirittu di santificazione di u mo figliolu, chì hè statu separatu da u mondu contaminatu chì hè guidatu da Satan.

Ma solu per esse chjaru, u diavulu ùn pò micca literalment rubà qualsiasi di i nostri diritti di figlioli di distanza.

Ellu pò solu arrubà fora di a nostra mente è solu cun u nostru permessu per mezu di inganni, chì pigghia a forma di bugie.

Forse chì hè ciò chì a frasa "sì fora di a vostra mente" hè tutta - u diavulu hà arrubatu a parolla fora di a so mente cù e so bugie.

A VERITÀ DI DIO:
Attu 4
10 Siate voi cunnisciuti da tutti è da tutti i populi d'Israele, chì per u nome di Ghjesù Cristu di Nazaretta, quellu chì avete crucifissu, chì Diu hà risuscitatu trà i morti, ancu da ellu, sta persona stà quì davanti à voi interi.
11 Questa hè a petra chì hè stata posta à nunda di voi custruttori, chì hè diventatu u capu di l'angulu.
12 Nemmenu ùn ci hè salvezza in alcun altru; perchè ùn ci hè nimu altru nome sottu à u celu datu trà l'omi, per quessa duvemu esse salvati.

Eppuru, u ziu incredibile pò, in ogni mumentu, sceglie di vede a luce perchè Diu dà à tutti l'omu a libertà di vuluntà.

II Corinziuni 4
3 Ma se a nostra bona nova hè stata ammucata, hè scurdata per elli chì sò persu:
4 In quale u diu di stu mondu ci hà ammantatu l'mente di quelli chì ùn creeanu micca, perchè micca chì a luz di l'evangelu glucèu di Cristu, quale hè l'imaghja di Diu, deve brillanu.

I BENEFICI DI CREDERE A VERITÀ:

  • a liberazione
  • Ghjustificazione
  • Ghjustìzia
  • Sanctification
  • Parolla è ministeru di riconciliazione
  • Audizione, accessu è cunfidenza
  • a speranza perfetta di u ritornu di Ghjesù Cristu
  • ecc, ecc ecc ... troppu da listà!

Ùn sapemu micca chì una falsificazione hè una falsificazione studendu solu e falsificazioni. Duvemu lampà a luce di a parolla perfetta di Diu nantu à i falsificati per vede una differenza.

Dunque avà chì sapemu cumu travaglia avversariu, pudemu scunfighjàlu cun fiducia perchè no simu in ignuranza di i so dispositi [schemi è piani].

L'ORDINE DIVINE DI PAROLE IN U CAPITULU

Camina in Amore, Luci è Circunaspettamente

Efesini 5
2 è caminari in amoreCum'è Cristu hà amatu ancu, è hà datu per noi una offerta è un sacrifìziu à Diu per una savore dolci.
8 Perchè vi era à volte bughju, ma ora site luce in u Signore: camminanu comu figlioli di luce:
15 Vede dunque chì voi caminarii circustrariamenteÙn cum'è prugettu, ma cum'è sàviu,

Hè più faciule per capisce l'ordine divinu di sti versi è cuncetti se applicemu i principii di l'ingenieria inversa.

Chì ghjè l'ingenieria inversa?

L'ingenieria in reversa, ancu dinò l'ingignirate, hè u prucessu di quale un ughjettu articulu hè statu deconstruitu per revelà i so disinni, l'architettura o da scrive u cunniscenze di l'ughjettu; simile à a ricerca scientifica, l'unica diferenza chì a ricerca scientifica hè un fenomenu naturale.
Questu hè spessu fattu da un concurrente di u fabbricante in modu chì possanu fà un pruduttu simile.

Cusì avemu da scumpientà i versi 2, 8 è 15 in ordine inversu per vede l'ordine perfettu di Diu in a so parolla.

In u versu 15, a parolla "vede" hè a concordanza di Strong # 991 (blépō) chì deve esse attenta o attenta. Implica di vede cose fisiche, ma cù una percezione spirituale approfondita è sensibilizazione. U scopu hè cusì chì una persona possa piglià l'azzioni adatta.

A parolla "marchjà" hè a parolla greca peripatéo, chì pò esse più suddivisa in u prefissu peri = intornu, cù una vista cumpleta à 360 gradi, è questu rende ancu a parolla greca pateo, "marchjà", più forte; per marchjà cumpletamente intornu, venendu in piena circonda.

"Circumspectly" hè a parolla greca akribos chì significa accuratamente, esattamente, cun precisione è hè aduprata in letteratura greca per discrive l'ascensione di un scalatore di muntagna in cima di una muntagna.

Sè vo site nantu à una barca in l'oceanu in un ghjornu chjaru, u più luntanu chì pudete vede hè solu 12 miglia, ma in cima à u monte Everest, u puntu più altu di a terra, pudete vede 1,200.

Pruvate a vista panoramica cumpleta di 360 gradi, senza spots ceci.

Eccu induve pudemu esse spiritualmente ...

Ma u standard di a parolla hè ancu più altu!

Efesini 2: 6
È m'hà noi hà risuscitatu nsemmula, e fici a nuatri assittatu 'nsemmula in lochi divina a Cristu, Cristu:

Simu spiritualmente seduti in u celu, esercitendu a nostra citatinanza celeste, luntanu sopra i nubi di u bughju, a cunfusione è a paura.

Prerequisitu?

100% pura luce di Diu.

Questa hè a raghjoni spirituale perchè camminà in luce in Efesini 5: 8 vene prima di camminà circumspectivamente in Efesini 5:15.

Camminà hè un verbu, una parola d'azione, in u presente di u tempu. Per piglià azione nantu à a parolla di Diu, ci vole à crede, chì hè un altru verbu di azzione.

James 2
17 Ancu tantu a fede [da a parola greca pistis = crede], s'ellu ùn funziona, hè morta, esse sola.
20 Ma a sapete, o omu vain, chì a fede [da a parola greca pistis = crede "senza opere" hè morta?
26 Perchè u corpu senza u spiritu [a vita ànima] hè mortu, cusì a fede [da a parola greca pistis = credendu] senza opere hè morta ancu.

Ci hè dettu, micca una volta, micca duie volte, ma 3 volte in solu 1 capitulu chì crede hè mortu salvu chì ùn ci hè accionu.

Dunque, se camminemu in luce, credimu.

Ma chì hè u prerequisite per crede?

L'amore perfettu di Diu.

Galiziani 5: 6
Perchè a Cristu nè fècenu availeth qualunqui cosa, nè uncircumcision; ma a fede chì worketh par amuri.

A parola "fede" hè di novu, a parola greca pistis, chì significa crede.

Verificate a definizione di "worketh"!

HELP Studi di letteratura
1754 energéō (da 1722 / fr, "impegnatu in", chì intensifica 2041 / érgon, "travagliu") - currettamente, energizà, travagliendu in una situazione chì u porta da un stadiu (puntu) à l'altru, cum'è una corrente elettrica energizante un filu, purtendu lu à una lampadina chì splende.

Cusì u riassuntu è a cunclusione per quessa Efesini 5 hà versi 2, 8 è 15 in questu ordine esattu hè u seguente:

L'amore di Diu energizeghja a nostra cridenza, chì ci permette di camminà in luce, chì ci permette di vede spiritualmente un pienu 360 gradi intornu à noi.

L'ORDINE DIVINE DI PAROLE IN U LIBRU

Unu di i primi temi è sughjetti citati in u libru di Ghjacumu chì avemu bisognu di maestru ùn hè micca vacillante à crede a saviezza di Diu.

James 1
5 Si qualchissia di voi ùn averebbe saviezza, permettenu dumandà di Diu, chì dà à tutti i omi liberalmenti, è ùn deve micca; è serà datu per ellu.
6 Ma permettenu dumandà à a fe [crede], nunda di vache. Perchè quellu chì passioni hè cum'è una onda di u mari impunite cù u ventu è hà tossu.
7 Perchè micca chì l'omu pensate chì ellu riceve ogni cosa di u Signore.
8 Un omu doppia coppiu hè inescubile in tutti i so modi.

Fighjate u bellu esempiu di Abraham, u babbu di crede!

Rumani 4
20 Ùn si ferò à a prumessa di Diu per l'incredulità; ma era forte in fede [credendu], dendu gloria à Diu;
21 È essendu pienu cunvintu chì, ciò chì avia prumessu, era ancu capace di fà.

Ma perchè hè u scempiu è doppia intenzioni dettu prima chì Ghjacumu menziona i 2 tippi di saviezza?

James 3
15 Questa saviezza ùn descenda micca da sopra, ma hè terrenu, sensuale, diablo.
Perchè induve l'envidiu è lotti hè, hè una cunfusioni è ogni travagliu male.
17 Ma a saviezza chì hè da quì hè prima pura è pacífica, gentile, è faciule d'intreatu, pienu di misericòrdia è frutti boni, senza parcellita, e senza ipocrisia.

Se ùn dominemu micca prima, forte, fermu, ci vacilleremu in dubbi è cunfusione trà a saviezza di u mondu è a saviezza di Diu è saremu scunfitti.

Hè per quessa chì Eva hà succorsu à l'ingenuità di u serpu chì hà risultatu in a caduta di l'omu.

Ella vacillò in dubbitu è ​​cunfusione trà a saviezza di u serpu è a saviezza di Diu.

Genesis 3: 1
Avà u serpente era più sottile [astutu, astutu, astutu, sàviu] chè ogni bestia di u campu chì u Signore Diu avia fattu. È disse à a donna: Iè, Diu hà dettu: Ùn manghjerete micca di tutti l'arburi di u giardinu?

Matthew 14
30 Ma quandu [Petru] hà vistu u ventu brusgiatu, era paura; è cumincià à lampassi, gridò, dicendu: Signore, salvami.
31 E immediatamenti, Ghjesù stese a manu, è hà pigliatu u mo figliolu è li disse: O tù di poca fede [crede], perchè ùn hai dubite?

U dubbitu hè unu di i 4 segni di una credenza debule.

Ma per avè successu cù Diu, cum'è avemu vistu in Ghjacumu 2 trè volte, duvemu piglià l'azzioni adatta nantu à a saviezza di Diu, chì, per definizione, applica a cunniscenza di Diu.

U Vechju Testamentu hè u Novu Testamentu eculta.

U Novu Testamentu hè u Vechju Testamentu rivilatu.

Matthew 4: 4
Ma ellu rispose: Ghjè scritta: L'omu ùn devi micca solu da u pane, ma da ogni parolla chì vene da a bocca di Diu.

L'ORDINE DIVINE DI LIBRI

E seguenti sò citazioni da sezioni di u numeru di EW Bullinger in u libru di e Scritture in linea, relative à u significatu biblicu di u numeru 2.

"Venemu avà à u significatu spirituale di u numeru Dui. Avemu vistu quellu unu escludi ogni diffarenza, è denota ciò chì hè sovranu. ma due affirmeghja chì ci hè una sfarenza - ci hè un'altra; mentre unu dice chì ùn ci hè micca un altru!

Questa sfarenza pò esse per u bonu o per u male. Una cosa pò differà da u male, è sia bonu; o pò differà da bè, è da esse male. Eccu, u numeru Two face una colorazione à duie volte, secondu u cuntestu.

Hè u primu numeru per quellu chì pudemu dividisce un altru, è per quessa in tutti i so usi pudemu tracciate sta idea fundamentale di divisione o differenza.

E duie pò esse, anche in un caratteru distintu, un anu per esse tistimone è amici. A Siconda chì vene in quarchi pò esse aiutu è liberazione. Ma, alas! induve l'omu interessa, questu numuru tistimunianza di a so cascata, perchè sporta più listessu significate a diffarenza chì implica l'opposizioni, l'inimità è l'oppressione.

A seconda di e trè grandi divisioni di l'Anticu Testamentu, chjamata Nebiim, o i Prufeti (Giosuè, Ghjudici, Rut, 1 è 2 Samuele, 1 è 2 Re, Isaia, Ghjeremia è Ezechiele) cuntene u registru di l'inimicità di Israele à Diu , è di a cuntruversia di Diu cun Israele.

In u primu libru (Giosuè) avemu a suvranità di Diu per dà a cunquista di a terra; mentre chì in u secondu (Ghjudici) vedemu a ribellione è l'inimicizia in a terra, purtendu à a partenza da Diu è l'oppressione di u nemicu.

U listessu significatu di u numeru dui hè vistu in u Novu Testamentu.

Induve ci sò duie Epistole, u sicondu hà qualchì riferimentu speciale à l'inimicu.

In 2 Corintini ci hè un enfasi marcatu nantu à u putere di l'inimicu, è u travagliu di Satana (2:11, 11:14, 12: 7. Vede pp. 76,77).

In 2 Tessalonicani avemu un cuntu speziale di u travagliu di Satanassu in a rivelazione di "l'omu di u peccatu" è "u senza legge".

In 2 Timoteu vedemu a chjesa in a so ruina, cum'è in a prima epistola a videmu in a so regula.

In 2 Petru avemu a prossima apostasia vene è descritta.

In 2 Ghjuvanni avemu l '"Anticristu" mintuvatu da stu nome, è sò interdetti di riceve in casa nostra à tutti quelli chì venenu cù a so duttrina."

INTERTESTAMENTALE

Mezzi intertestinali trà u testamentu vechju è novu.

Ci hè ancu un ordine divine di parolle quì.

Efesini 4: 30
E non affristate micca u Spiritu santu di Diu, per quale site site stampatu finu à u ghjornu di a redenzione.

Definizione di "sigillatu":

HELP Studi di letteratura
4972 sphragízō (da 4973 / sphragís, "un sigillo") - currettamente, per sigillà (appicà) cù un anellu di segnu o un altru strumentu per stampà (un rulli o sigillo), vale à dì per attestà a pruprietà, autorizendu (validendu) ciò chì hè sigillatu.

4972 / sphragízō ("sigillà") significa a pruprietà è a piena sicurezza purtata da u sustegnu (piena autorità) di u pruprietariu. U "sigillamentu" in u mondu anticu servia da "firma legale" chì garantia a prumessa (cuntenutu) di ciò chì era sigillatu.

[U sigillamentu era qualchì volta fattu in l'antichità cù l'usu di tatuaggi religiosi - significendu dinò "appartenenza".]

1 Curinzî 6: 20
Perchè site cumpratu cun un prezzu: glurificate dunque à Diu in u vostru corpu è in u vostru spiritu, chì sò di Diu.

Hè incredibile! Cumu pudemu mai rimbursà à Diu per ciò ch'ellu hà fattu per noi?!

Esse epistuli viventi, sacrifici viventi, per ellu.

1 John 4: 19
L'amiamo, perchè u primu hà amatu.

Estera 8: 8
Scrivite ancu per i Ghjudei, cum'ella vi pare, in nome di u rè, è sigillatelu cù l'anellu di u rè: perchè a scrittura chì hè scritta in nome di u rè, è sigillata cù l'anellu di u rè, nimu pò riversà.

[Ghjesù Cristu, essendu l'unicu figliolu di Diu, hè ancu u so primu figliolu natu è hà dunque tuttu u putere ghjudiziariu è l'autorità di Diu.

Questa hè solu una di e parechje ragioni per quale puderia esercità tantu putere nantu à i spiritu di diavulu, tempeste, malatie è nemichi hè perchè a so parolla hè irreversibile cum'è Re d'Israele.

In u libru di Matteu, Ghjesù Cristu hè u rè di Israele, (cue Mission Impossible theme) allora site incaricatu, se accettate, hè di rileghje u libru di Matteu in questa nova luce

Cum'è figlioli nati di Diu, avemu u Cristu in noi, cusì pudemu marchjà cù tutta l'autorità è a putenza di Diu perchè e parolle di Diu chì parlemu ùn ponu micca esse invertite da Diu.

1 Timothy 1: 17
È à u Rè Eternu, immortale, invisibili, u Diu solu saggiu, fussi l'onore è a gloria per sempre è sempre. Amen.

Efesini 1: 19
E quale hè a grandezza eccessiva di u so putere per noi-Ward chì credenu, sicondu u travagliu di u so potente potente].

Intantu, torna à l'ordine di e parolle ...

Se u versu in Efesini nantu à noi esse sigillatu finu à u ghjornu di a redenzione era scrittu prima di u versu currispondente in Estera, allora una parte di u grande misteru averia statu svelata troppu prestu, rompendu a parolla di Diu, chì ùn pò micca esse rotta perchè Diu hà avutu a misteru ammucciatu prima chì u mondu accuminciò.

Colossians 1
26 Incluso u misteru chì hè stata oculta da e età è di generazioni, ma hè oghje manifestatu à i so sante:
27 A quale Diu hà fattu sapè quale hè a ricchezza di a gloria di stu misteru trà i pagani; chì hè Cristu in voi, a spiranza di gloria:

CRONOLOGICA

À leghje u novu testamentu, vedemu 7 libri scritti direttamente per i credenti, i membri in u corpu di Cristu, in età di grazia, in l'ordine canonicu seguente:

  1. Rumani
  2. Corintu
  3. Galati
  4. Efesini
  5. Filippini
  6. Colossians
  7. Salonicchi

L'ordine canonicu hè l'ordine accettatu, standard è, cum'è si vede quì sottu, l'ordine divinu di i libri di a Bibbia.

Screenshot di Cumpagnia Bibbia, Rumani - Tessalonici.

Cum'è se questu ùn fussi micca abbastanza stupente, Diu hà fattu un encore perchè ci hè un ordine cronologicu divinu di libri di a Bibbia.

In quantu à u libru di i Tessalonicani, eccu una citazione di a Bibbia di riferimentu di cumpagnu, pagina 1787, nantu à l'ordine cronologicu di i libri di u novu testamentu:

"Questa epistola hè a prima di i scritti di Paulu, statu mandatu da Corintu, versu a fine di u 52, o u principiu di 53A.D. Qualchidunu sustene chì, di tutti i libri di u novu testamentu, hè stata a prima scritta."

Eccu u tema principale di e 3 epistole duttrinali:

  • Rumani: crede
  • Efesini: amore
  • Salonicchi: speranza

I Tessalonicani eranu sottuposti à una pressione è una persecuzione tremende, [ùn ci hè micca surpresa!], Dunque per dà à i credenti a forza è a resistenza per tene à Diu prima, cuntinuvanu à campà a parolla è scunfiggenu l'avversariu, u so più grande bisognu era d'avè a speranza di u ritornu di Ghjesù Cristu in u so core.

Entra in Salonicchi.

QUÈ hè perchè Diu hà avutu Tesalonicini scrittu prima.

Chì Diu d'amore avemu!

Ma ci hè una verità più profonda ...

Paragunemu alcuni di i versi introduttori di e 7 epistole di a chjesa:

Rumani 1: 1
Paul, un servitore di Ghjesù Cristu, chjamatu per esse un apòstulu, siparati à l'evangelu di Diu,

I Corinti 1: 1
Paulu chjamatu à esse un apòstulu di Ghjesù Cristu per via di a vulintà di Diu, è Sostene u nostru fratellu,

II Corinti 1: 1
Paul, un apòstulu di Ghjesù Cristu per a vulintà di Diu, è u fratellu di Timoteu, à a chjesa di Diu chì si trova in Corintu, cù tutti i santi chì sò in tutta l'Achaia:

Galiziani 1: 1
Paul, un apòstulu, (micca di l'omi, nè di l'omu, ma di Ghjesù Cristu, è Diu u Patre, chì u hà risuscitatu trà i morti;)

Efesini 1: 1
Paul, un apòstulu di Ghjesù Cristu per a vulintà di Diu, à i santi chì stanu in Efesu, è à i fideli in Cristu Ghjesù:

Filippi 1: 1
Paulu è Timotu, i servitori di Ghjesù Cristu, à tutti i santi in Cristu Ghjesù chì sò in Filippu, cù i viscuvi è i diàoni:

Colossians 1: 1
Paul, un apòstulu di Ghjesù Cristu per a vulintà di Diu, è u fratellu di Timoteu,

Salonicchi 1: 1
Paulu, è Silvanu, è Timoteu, à a chjesa di i Tessalonikani chì hè in Diu u Patre è in u Signore Ghjesù Cristu: Grazia sia per voi, è pace, da Diu Babbu, è da u Signore Ghjesù Cristu.

Chì sò i scopi di i 5 ministeri di rigalu à a chjesa?

Efesini 4
11 E hà datu à certi, apostoli; è certi, prufeti; è certi, evangelisti; è certi, pastori è maestri;
12 Per a perfezione di i santi, per u travagliu di u ministeru, per l'edificazione di u corpu di Cristu:
13 Fin'à tutti venemu in l'unità di a fede è di a cunniscenza di u Figliolu di Diu, in un omu perfettu, à a misura di a statura di a pienezza di Cristu:

Ma à u ritornu di Cristu, seremu in i nostri corpi spirituali novi; a nostra redenzione serà cumpletata; ùn averemu più bisognu di i ministeri di rigalu.

Hè per quessa chì Paul, Silvanu è Timoteu ùn anu micca tituli in u libru di Tessalonici.

Hè per quessa chì sò elencati cum'è omi cumuni perchè à u ritornu di Cristu, ùn importa micca quale eramu di novu in terra.

Ebrei 12: 2
La maison à Ghjesù l 'auturi e finisher di a nostra fede; chi di la gioia chi fu lassata davanti ad ellu entrì in sa gruxi, despising la virgogna, è hè piazzatu à a manu diritta di u tronu di Diu.

L'esperanza di redimi l'umanità era ciò chì manteneva Ghjesù Cristu in traccia.

E ora chì avemu a speranza di u so ritornu, fighjate u nostru benefiziu!

Ebrei 6: 19
Chì speranza avemu cum'è un ancor di l'anima, sia sicuri è stritti, è chì si entranu in quella parte di u velu;

Hè stata a speranza di u ritornu di Ghjesù Cristu chì hà permessu à i Tessalonicani di cuntinuà cun Diu.

Pudemu fà u stessu.

FacebookTwitterMihaelaAgriculture rss
FacebookTwitterserata inpaysage pinterestMihaelaemail

7 manere insolite per capisce megliu a bibbia

Sapemu tutti chì ognunu hà u so parè nantu à ciò chì dice e significa a Bibbia.

Di conseguenza, secondu una fonte obiettiva, ci sò circa 4,300 religioni sfarenti di u mondu, è chì ùn include micca innumerevoli sottogruppi in queste religioni.

Tutte queste religioni deriveghjanu da una divisione sbagliata di a parolla di Diu!

Ancu se ci sò parechji fattori implicati in a divisione di manera ghjustu a so parolla, postu chì Diu ci ordene di fà cusì, allora deve esse pussibule di fà cusì.

II Timoteu 2: 15
Un studiu per spiegà cun ellu à Diu, un travagliador who needeth to not be ashamed, divinamente dividendu a parolla di a verità.

Vale, postu chì annantu à 4,000 diverse religioni ùn anu micca capitu cumu fà questu bè, allora cumu aspetta me à?

Hè perchè a Bibbia ci dice cumu.

II Petru 1: 20
Sapemu questu primu, chì nisuna prufezia di l'Scrittura hè di alcuna interpretazione privata.

Sì vede in ligna, un dizziunariu bible gratuitu dice chì a parolla "privatu" vene da a parolla greca idios, chì vole dì a propria. Dunque, una traduzzione più precisa di stu versu seria: "Sapendu prima, chì nisuna prufezia di e Scritture ùn hè di a so interpretazione.

Ma cumu pò esse questu ?!

Se nimu ùn la pò interpretà, allora à chì serve ancu avè a Bibbia scritta?

Site nantu à a strada bona, ma basta à piglià a vostra logica sonora un passu in più.

Siccomu u lettore di a bibbia ùn hè micca suppostu chì l'interpretassi, allura l'unica altra opzione logica hè chì deve interpretà si.

Ci hè solu modi di basa 3 chì a Bibbia interpreta stessu:

  • in u versu
  • in u cuntestu
  • induve hè stata utilizata prima

Dunque II Petru 1: 20 si interpreta in u versu, ma e parolle in u versu deve esse capite secondu u so usu biblicu.

A versione King James hè stata scritta annantu à 400 anni fà in Europa, cusì u significatu di e parolle hà cambiatu annantu à l'anni, a distanza è a diffarenza culturale.

#1. Cambiamenti di parolle da OT à NT

Jude 1: 11
Guai à elli! perchè si sò andati in u caminu di Cain, è currianu avidamente dopu l'errore di Balaam per ricompensa, è periscenu in u guadagnatu di Core.

Quale hè Core?! Ùn aghju mai ancu intesu parlà di stu tippu!

Hè perchè questu hè l'unicu locu in tutta a Bibbia chì u so nome hè scrittu cusì.

Hè u # 2879 di Strong, chì hè a parolla greca Kore, chì vene da a parola ebraica di l'Anticu Testamentu Qorach: un nome Edomita, ancu un nome israelita è hè traduttu Korah Tempi 37 in l'Anticu Testamentu di u KJV.

Cusì stu versu si interpreta in u versu secondu l'usu biblicu, ma ancu induve era usatu prima in l'Anticu Testamentu.

Eccu un altru:

Capìtulu 3: 36
Culu era u figliolu di Cainan, chì era u figliolu d'Arfaxad, chì era u figliolu di Sem, chì era u figliolu di Noe, chì era u figliolu di Lamech,

Una volta di più, quale hè Noe?! Ùn aghju mai ancu intesu parlà di stu tippu!

Sta volta, u so nome hè traduttu "Noe" 5 volte in u Novu Testamentu.

Ma sapete subitu quale hè "stu tippu" solu lighjendu sti 2 versi.

Matthew 24
37 Ma cum'è i ghjorni di Noe eranu, cusì serà ancu venuta u Figliolu di l'omu.
38 Cum'è in i ghjorni chì eranu prima di l'inundazione si manghjavanu è bevianu, si maritavanu è dete in matrimoniu, finu à u ghjornu chì Noe hà intrutu in l'arca;

Se pensate chì "Noe" hè Noè, avete ragione, ma per ùn esse culpèvule di u nostru

propria interpretazione, verificatemu questu da un dizziunariu biblicu.

Comu pudete vede, Noe hè in verità a parolla greca chì significa Noè.

Tuttavia, ci hè un pocu di cunfusione derivante da a traduzzione arbitraria è inconsistente di Noe!

Hè adupratu 8 volte in u Novu Testamentu, ma in 5 di l'usi 8 [62.5% per i topi di dati cum'è mè (aghju avutu a frase da un spettaculu Netflix)], hè traduttu "Noe", è in l'altri usi 3 , [37.5%], hè traduttu in u nome famosu di "Noè".

Cumplicendu u prublema, in una di e mo bibbie KJV, u nome di Noè hè scrittu "Noe", ma in una altra bibbia KJV, a so ortografia "No'e"!

Semu in una cumpetizione spirituale, cusì tutte ste traduzioni inconsistente è cunfusu di e parolle sò l'opera di u Diu di stu mondu, u diavulu chì stà sempre attaccannu a verità.

#2. SIGNIFICAZIONE BIBLIALE DI NUMERI

Curiosamente, u significatu biblicu di u numeru 8 hè a risurrezzione è un novu principiu.

Sicuramente hè statu un novu principiu per l'umanità quandu Noè hà ubbiditu à l'istruzzioni di Diu è hà impeditu à tutta a razza umana di annientà tutale da u diluviu glubale.

U significatu biblicu di i numeri pò ghjucà un rolu impurtante per avè una comprensione più profonda di le Scritture.

Videremu un altru esempiu di questu più tardi in questu articulu.

Tuttavia, siate cuscenti chì a numerulugia hè u ramu di a cunniscenza chì tratta di u significatu occultu di i numeri, chì hè a falsificazione di u mondu di u significatu biblicu originale è divinu di i numeri, allora ùn siate ingannati.

#3. FORGERI

Credi o micca, ci sò numerosi falsi in a bibbia!

Sò una di e molte forme d'attacche contr'à Diu è a so parolla, è cun alcuni strumenti è logica assai semplici, pudemu scunfighjà facilmente.

Cù i risorse chì avemu dispunibuli è sapendu i principii di cumu a Bibbia s'interpreta sè stessu, pudemu sempre ricuperà a parolla originale respira da Diu.

Revelazione 1: 8
Sò Alfa è Omega, u principiu è a fine, dice u Signore, chì hè, è chì era è chì vene à vene, l'Onnipotente.

In Revelazione 1: 8 di l'edizione di lettere rosse di a Bibbia, avemu una interpretazione privata [propria] in forma di lettere rosse chì si suppone esse e parolle di Ghjesù.

Tuttavia, cum'è avemu da vede prestu, sta interpretazione privata hè interamente sbagliata!

Comu lu sacciu?

#4. L'USO DI AUTORITÀ OBJETTIVI MULTIPLI

#4 hè un pacchettu di falsificazioni #3 perchè l'usu di parechje autorità oggettive ci permette di detectà è scunfighjà a falsificazione.

Quandu si tratta di verità, l'opinioni ùn contanu.

Cum'è u Sergente Friday hà dettu in l'antica seria criminale Dragnet, "Ghjustu i fatti, signora".

Questa hè simplicemente una variazione di 1 di e manere basiche 3 chì a bibbia si interpreta: in u versu.

Pruverbi 11: 14
Cumu ùn avete un cunsìgliu, u pòpulu cascanu: ma in a multitùdine di cunsiglieri, ci hè a sicura.

Cusì e parechje autorità obiettive servinu cum'è una mansa di consiglieri.

Basta à seguità stu ligame per u mo articulu nantu à a falsificazione di crimine di Revelazione 1: 8 à u ligame chì va à u "Chì verità rivelanu l'antichi manoscritti biblichi di Revelazione 1: 8?" sezione per capisce u principiu di parechje autorità oggettive in azzione.

Tutti i manoscritti biblichi più antichi anu a parolla "Diu" dopu a parolla "Signore" in Revelazione 1: 8 è 1 travagliu di riferimentu supplementu a cunferma.

#5. U CONTEXT REMOTU

Ci hè tippi di cuntestu 2: immediata è remota.

U cuntestu immediatu cuntene a mansa di versi prima è dopu à u versu in quistione.

U cuntestu luntanu pò esse tuttu u capitulu, tuttu u libru di a Bibbia chì site lettura, o largu quant'è tuttu u vechju o u novu testamentu.

Jude 4 hè solu u capitulu 1 [versi 29] prima di Revelazione 1: 8!

In parechji capituli di a Bibbia, se tu mossa o falà versi 29, tu avissi sempre esse in u stessu capitulu, ma perchè stu cuntestu luntanu hè in un libru differente di a Bibbia, a maiò parte di a ghjente u manca cumplettamente.

Jude 4
Perchè ci sò certi omi arruvinati in sunnature, chì prima eranu vechji ordinati à sta cundanna, omi impudenti, trasformendu a grazia di u nostru Diu in lascività, è nigà u solu Signore Diu, è u nostru Signore Ghjesù Cristu.

Chì significa "nigà"?

Benchì ùn avemu micca una faccia, un locu o un nome nantu à u perversu chì hà colpitu a parolla, Diu hà trovu u difettu di u falsificatore.

U falsificatore di Rivilazione 1: 8 hà deliberatamente cacciatu a parolla "Diu" fora di u versu, "nigendu [è cuntraddittendu] l'unicu Signore Diu, è u nostru Signore Ghjesù Cristu".

  • U falsificatu hè un crimine di crimini
  • Tutte e falsificazioni includenu frode, l'intenzione deliberata di ingannà per u so prufittu persunale, chì hè u secondu crimine
  • U furtu accumpagna spessu e falsificazioni, dunque, caccendu solu 3 lettere da a bibbia [a parolla "Diu"], u falsariu hà ancu fattu un furtu d'identità - u trinitariu Ghjesù oramai impersona à Diu, u babbu, senza u so accunsentu.

U veru Ghjesù impiegeria à Diu ?!

Ci hè una differenza devastante di motivazione trà l'impersonazione di Diu fora di l'invidia è a rivelazione fora di l'amore.

Difficiule da vede, u latu bughju hè ...

Forse per quessa I Ghjuvanni 1: 5 chì ci dice "... Diu hè luce, è in ellu hè mancu bughjura"Hè ancu esattamente u stessu libru chì dice" Nisun omu hà vistu à Diu in ogni mumentu ".

U Ghjesù trinitario riflette u listessu mutivu chì u diavule avia versu Diu in a guerra di u celu: "Seraghju cum'è l'Altissimu". - Isaia 14:14 è ciò ch'ellu hà dettu à Eva in u giardinu di l'Eden "... sarete cum'è dei ..." Genesi 3: 5.

Innota i paralleli trà sta falsa trinitaria è u nostru avversariu, u diavulu:

  • Commette almenu crimini 3 riflette l'innocità di l'addittu, u diavulu
  • U furtu vene da u latru, chì u so unicu scopu hè di furtà, tumbà è distrughje
  • A frode hè u tentativu deliberatu di ingannà è u diavulu hè chjamatu l'ingannatore
  • Fucalizà a verità u trasforma in una minzogna è u diavulu hè un bugiardu è u so uriginale

Ghjesù Cristu hè chjamatu u figliolu di Diu, micca menu di 68 volte in a Bibbia!

2 John 3
Grazia sia cun voi, misericordia, è paci, da Diu Babbu, è da u Signore Ghjesù Cristu, u Figliolu di u Babbu, in verità è in amore.

Cusì questa informazione in Jude 4 hè una descrizzione esatta di a natura di u falsificatore di Revelazione 1: 8.

#6. NUMERU E DISTRIBUZIONI PATRINI DI PAROLE

A frasa "Regnu di u celu" hè usata volte 32 in a Bibbia, ma solu in u vangelu di Matteu!

Mi dumandu perchè hè?

Da una perspettiva numerica, 32 = 8 x 4.

8: u numeru di risurrezzione è un novu principiu - Ghjesù Cristu hè statu risuscitatu da i morti.

4: u numeru di cumplessità di u materiale è u # di u mondu.

Ghjesù Cristu hè chjamatu u pane da u celu è Israele hè un paese assai impurtante in u mondu è hè usatu assai volte in tutta a Bibbia.

Definizione di regnu = governanza di un rè

Dunque u numeru è u schema di distribuzione di a frasa "Regnu di u celu" si adatta perfettamente à ciò chì sapemu di a Bibbia, ma ci hè ancu una comprensione più profonda in a prossima è ultima sezione.

#7. JESU CRISTU, U FILU ROSSO DI A BIBLIA

Ghjesù Cristu hà una identità unica in tutti i libri 56 di a Bibbia.

A sò, a sò, mi dici chì ci sò 66 libri, è micca 56, ma dipende da cume li conti.

Cù u sistema di cuntate attuale, ci sò 66 libri sferenti in a bibbia, ma 6 hè u numaru di l'omu cum'ellu hè influinzatu da u diavulu. 2 hè u numeru di divisione, cusì 66 rapprisintaria l'influenza da u diavulu radduppiatu chì causa divisione! Micca bè.

Tuttavia, se contate I & II Kings cum'è un libru, I & II Corinthians cum'è un libru, ecc è capite chì à l'origine, i libri di Ezra è Nehemiah eranu un libru, ghjunghjite à 56 libri.

56 hè 7 [u # di perfezione spirituale] volte 8 [u numeru di risurrezzione è un novu principiu].

Studià è applicà a Bibbia in a vostra vita hè un novu principiu cù a perfezione spirituale di Diu.

U veru mutivu chì a frasa "Regnu di i celi" hè adupratu solu in u libru di Matteu hè perchè l'identità unica di Ghjesù Cristu hè u rè d'Israele.

Cumu hè perfettu!

FacebookTwitterMihaelaAgriculture rss
FacebookTwitterserata inpaysage pinterestMihaelaemail