Bible Book Profiler Blog

Elihu, le 5-lagona malamalama

Talu ai o Iesu Keriso o le mataupu autu o le Tusi Paia atoa ma ei ai se faasinomaga tulaga ese i tusi taitasi, o ia o le filo lanu mumu o le Tusi Paia, o lo o faapipii uma ia tusi.

Ae talu ai o le tiapolo taufaʻafoliga toetoe lava o mea uma faale-Atua, o le tiapolo tamaiti o le filo pogisa o le Tusi Paia, o ai la o Elihu?

Job 32
1 O nei tagata e toʻatolu na latou le toe tali atu ia Iopu, auā na amiotonu o ia i ona lava mata.
2 Ona faʻaosoina ai lea o le ita o Elihu le atalii o Palale le Buzite, o le aiga o Ram [O Suria]: na tupu lona toʻasā iā Iopu, auā na ia taʻuamiotonuina o ia nai lo o le Atua.

O le Companion Bible na tusia e EW Bullinger o loʻo taua ai le “Ram = Aram, e fesoʻotaʻi ma Buz [Kenese 22:21].

O le igoa "Elihu" o loʻo taʻua 11 taimi i le Tusi a Tupu, ma le 7 o le 11 o loʻo i le tusi a Iopu ma atonu e le o faʻasino tonu i le tagata lava ia [ou te leʻi suʻesuʻeina e suʻe].

E taua le maitau mai le numera a le EW Bullinger i tusi o tusitusiga paia le uiga o le numera 11:

"If lea o le fuainumera lea e faailogaina le atoatoa o le poloaiga a le Atua, ona sefulutasi lea o se faʻaopoopoga i lea mea, faʻavaivaia ma le faʻaleleia o lena poloaiga.

If sefulu ma le lua o le fuainumera lea e faailogaina le atoatoa o pulega a le Atua, ona toilalo ai lea o le sefulutasi.

Ma e tusa pe tatou te manatu i ai o le 10 + 1, poʻo le 12 - 1, o le fuainumera lea o faailoga, le atoatoa, le faʻamaopoopoina, le atoatoa, ma le faʻamavae."

O faauigaina e Strong's Elihu o le, "O ia (loʻu) Atua"; lima Isaraelu. O le igoa tuʻufaʻatasia, mai ia El - God ma hu pe hi - he, ia poʻo ia.

E tusa ai ma le Exhaustive Dictionary of Bible Names, itulau 66, o le Elihu o lona uiga: “o le Atua lona Atua; o ia o loʻu Atua; o ia lava le Atua; o loʻu Atua o Ieova ”.

O le igoa "Barachel" e naʻo le faʻalua faʻaaogaina i le Tusi Paʻia: Iopu 32: 2 & 6 ma Strong's concordance faʻauigaina o le "El bless"; “O le tama o se tasi o uo a Iopu”. O le igoa tuʻufaʻatasia, mai le barak, ia tootuli; faamanuia, ma el = Atua.

O le igoa lolomifefiloi fai mai Barachel o lona uiga, "Faamanuiaina e le Atua; o lē e faʻamanuiaina e le Atua; Ua faamanuia le Atua ”.

Fai mai le faʻauiga a Strong, "Buzite" e sau mai le upu Eperu buzi ma o lona uiga, "o le suli o Buz" ma Buzite ua toe na faalua ona faʻaaogaina i le Tusi Paʻia: Iopu 32: 2 & 6. Buz o lona uiga, "lua Isaraelu" ma o loʻo faʻaaogaina 3 taimi i le Tusi Paʻia. I le Kenese 22, na iai le uso o Aperaamo o Nakori, e toʻa 2 ona ataliʻi: Huz ma Buz.

O le igoa lolomifefiloi fai mai Buzite o lona uiga, "inosia; e inosia ”, mai ia Buzi, na inosia e Ieova; loʻu inosia. Buz o le upu autu o le tutusa uiga.

Brown-Driver-Briggs Concordance:
le inoino e puna mai le faamaualuga ma le amioleaga

Fai mai le maliega a Strong, Ram o lona uiga foi "toalua Isaraelu" [pei o le buz]; faʻapea foi "aiga o Eliu" ma e faʻa 7 ona faʻaaogaina i le Tusi Paʻia.

E tusa ai ma le igoa lolomifefiloi, o le uiga o le mamoe poʻa, "maualuga; faaeaina; siitia ”.

Elihu, o le tusitusiga paia ma le faaleagaga

Pe a matou suʻesuʻeina le afioga a le Atua, e iai le tele o tusitusiga e mafai ona matou faʻaaogaina, e pei o fesoʻotaʻiga faa-Eleni, tusi lomifefiloi Tusi Paia, ma faafanua o le itu i sasae i aso anamua. O nei mea e mafai ona fesoasoani tele ma faʻamalamalamaina mo tamaiti aʻoga.

Peitai, e tatau ona tatou manatua o nei mea ua vaʻaia o galuega a le tagata ma o lea, e le atoatoa.

O se faʻataʻitaʻiga lelei o lenei mea faʻapitoa mai le faʻasalalauga faʻasalalau a EW Bullinger.

I lenei ata, o Elihu o loʻo i ai sana galuega a le puluvaga i le ogatotonu o le ata o le faʻavaeina o le tautala.

Ae ui i lea, o Iesu Keriso o le autu o tusi uma o le Tusi Paia ma ei ai sona faasinomaga tulaga ese i totonu taitasi.

Luka 24: 27
Ma na amata ia Mose ma perofeta uma, na ia faamatala atu ia i latou i tusitusiga paia ia mea e uiga ia te ia lava.

I le tusi a Iopu, Iesu Keriso o le puluvaga, ae le o Elihu!

I Timothy 2: 5
Auā e to'atasi le Atua, e to'atasi le puluvaga i le va o le Atua ma tagata, le tagata o Keriso Iesu;

Iopu 9: 33 [Septuagint, le faaliliuga Eleni o le OT]
Maimau pe ana o ia o lo tatou puluvaga sa i ai, ma se aʻoaʻi, ma se tasi e tatau ona faalogo i le mafuaaga i le va o le lua.

Na iloa e Iopu le manaomia o se puluvaga moni i le va o le Atua ma le tagata, ae le i ai i lena taimi ona e lei afio mai Iesu Keriso.

Ma o le a tatou vaai mai le afioga a le Atua lava ia, pe afai o Eliu o le tagata o le Atua, o le puluvaga lea o loo faailoa mai le galuega a Ieova, aisea la ua ia te ia le tele o uiga o se tagata na fanau mai i fanau a le Atua gata [le tiapolo]?

I le iuga, afai ei ai se feeseeseaiga i le va o le upu a le tagata ma le afioga a le Atua, e tatau lava ona tatou o ma le afioga atoatoa ma faavavau a le Atua.

Lalo o le a lisi vaega o uiga leaga na ou maua ia Elihu:

• Feita
• Lotoina o feeseeseaiga i le va o uso
• Le fili o le amiotonu uma
• Fautuaga pogisa
• O faatinoga e atagia ai le natura fuafuaina e ala i fatu faaleagaga

Feita

Job 32
1 O le mea lea na le toe tali atu nei tagata e toʻatolu iā Iopu, auā na amiotonu o ia.
2 Ona susunuina lea ita o Eliu le ataliʻio Parake le Pusi, o le aiga o Rame; ita susunuina, aua na ia taʻuamiotonuina o ia nai lo le Atua.
3 E le gata i ana uo e toatolu o lana ita na susunuina, aua latou te lei maua se tali, ae na latou taʻusalaina Iopu.
4 O le mea lea 'ua faʻatali ai Eliu,' ua tautala o ia, auā na sili i latou nai lo ia.
5 Ina ua iloa e Eliu e leai se tali i gutu o nei alii e toatolu, ona ia ita na susunuina.

E taua tele le upu "ita" e faʻa 4 ona faʻaaogaina i le na o le 5 fuaiupu i le Iopu 32, ae faʻasino uma ia Elihu.

4 o le numera o vaevaega ma le lalolagi ma le tiapolo o le Atua o ia.

I fuaiupu 2, 3, ma le 5, o le faʻauigaina o le upu 'ita ”e mai le upu Eperu i le Strong's Concordance # 639:

aph: o se paʻu, isu, mata, ita
Vaega o le Tautala: Noun Male
Sipelaga Faʻapitoa: (af)
Faʻamatalaga: o se vevela, isu, mata, ita

Lenei upu sau mai le upu aʻa Anaph: ia ita [Strong's Concordance # 599].

O le uluai faʻaaogaina o le aph o loʻo i le Kenese 4: 5

Kenese 4
1 Ma sa iloa e Atamu Eva lana ava; 'ona tō ai lea o ia,' ua fānau mai Kaino, 'ua faʻapea atu, "' Ua 'ou maua le tagata mai le Aliʻi.
2 Ma sa toe fanauina e ia lona uso o Apelu. Ma o Apelu o le leoleo mamoe, ao Kaino o se leoleo mamoe.
3 Ma i le faagasologa o le taimi, na oo ina aumai e Kaino mai fua o le eleele se taulaga i le Alii.
4 Ma Apelu, sa aumai foi e ia mai uluaʻi manu o lana lafu ma ona gaʻo. Ma sa silasila le Alii ia Apelu ma lana taulaga:
5 Ae o Kaino ma lana taulaga na ia le amanaiaina. Ma o Kaino lava ita, ma na paʻu foliga.
6 Ma sa fetalai mai le Alii ia Kaino, Se a le mea ua e ita ai? ma aiseā ua pa'ū ai ou foliga?

• O le uiga muamua lava a Eliu o loo taua i le Tusi Paia o le ita
• O le uiga muamua lava o Kaino o loʻo taʻua i le Tusi Paʻia o le ita
• O Kaino o le ulumatua na fanau mai i le fanau a le gata [le tiapolo].

I le Iopu 32, e taua foi le maitauina o le upu "faamumū" o loʻo faʻaaogaina foi faʻa 4 i lenei vaega e faʻatatau i le ita o Eliu:

Malosiaga Faʻatasiga # 2734
Sera: ia mumu pe faʻamaʻaina i le ita
Vaega o le Tautalaga: Verb
Sipelaina o sipelaga: (khaw-raw ')
Faʻamatalaga puupuu: susunuina

Faamatalaina o le ita [dictionary.com]
nauna
* malosi, stern, po o le ita tele; ita tele; ire.
* tauimasui po o le faasalaga o se taunuuga o le ita.

I se isi faaupuga, Elihu ita na i fafo atu o le siata, i tua atu o tuaoi o le masani ai ita tagata ma sopoia atu i le malo o le ita faʻaleagaga.

Efeso 4
26 Avea oe ita, ma 'aua le agasala;' aua neʻi alu ifo le la i luga o lou toʻasā;
27 Aua foi le tuʻuina atu i le tiapolo.

Vaʻai i le uiga o le ita i lalo:

Kenese 4
6 'Ona fetalai mai lea o le ALIʻI' iā Kaino, "Se a le mea 'ua e ita ai? ma aiseā ua pa'ū ai ou foliga?
7 Afai e te faia mea lelei, e le talia oe? ma afai e te le lelei, e taoto le agasala i le faitotoʻa. Ma o oe o lona manao, ma o le a e pule ia te ia.
8 'Ua talatala foʻi Kaino ma Apelu lona uso;' ua latou i le fanua, 'ona tulaʻi lea o Kaino i Apelu lona uso ma fasioti' iā te ia.
9 Ma sa fetalai mai le Alii ia Kaino, O fea Apelu lou uso? Ma sa ia fai mai, Ou te le iloa: o aʻu o le leoleo o loʻu uso?

O lea na maua ai e Kaino le ita 5-lagona na taulai atu i le faasalaina o le iloa le tagata solitulafono [lona uso o Apelu, o le na te le faia se mea sese] nai lo le faamalieina o amioga o le solitulafono. Na ia faasalaina o ia i le fasioti tagata ona pepelo ai lea i le Atua.

O le fasioti tagata ma pepelo o 2 uiga sili ona taua o tagata na fanau i le fatu a le gata.

E leai se mea e leaga ai le ita faaleagaga, talu ai na faʻaalia e Iesu Keriso i taimi ma e leʻi agasala, ae o loʻo i ai mea taua 3 e tatau ona tatou manatua:

• o loʻo i ai 5 lagona le ita o tagata
• ei ai le ita faaleagaga, pe a musuia e le Atua po o le tiapolo
• e tatau ona tatou taofi le ita i lalo o le pule ma ia le tuʻuina atu le pule ia i tatou

O nisi nei o fuaiupu sili ona taua i le ita ma o le a sili atu ona taua ia i latou i isi vaega:

Faataoto 29: 22
O le tagata ita e faʻaosoina le finauga, o le tagata ita tele e tupu tele i le solitulafono.

Faataoto 15: 18
O le toʻasā e faʻaosoina le finauga; ao le e faʻagesegese lona toʻasā, e finauvale o ia.

Talu ai o lenei ita tele na mafua ai le vevesi, o lenei vaega i luga o le ita o Eliu na mulimuli mai ai loa ma le vaega o le luluina o feeseeseaiga i le va o uso i lalo.

Faʻauiga o le "finauga" [mai le dictionary.com]:
nauna

1. vevesi malosi pe vevesi, feeseeseaiga, poʻo le faʻasauā: ia i ai le finauga.
2. se fefinauaiga, tauiviga, po o se feteenaiga: taua faaauupegaina.
3. tauvaga po o le tauvaga: o le fefinauai o le maketi.
4. Archaic. taumafaiga malosi.

Lotoina o feeseeseaiga i le va o uso

O tagata e fananau mai i le fatu o le gata ma o latou uiga e taʻua i luga o 125 taimi i le atoaga o le Tusi Paia.

Ae peitai, e leai se isi vaega o tusitusiga paia e sili atu ona maualuga lona uiga nai lo faataoto 6.

Faataoto 6
16 O mea ia e ono 'ino'ino i ai le ALI'I; ioe, e fitu o mea inosia ia' iā te ia.
17 O se foliga faamaualuga, se laulaufaiva pepelo, ma lima e faamaligi ai le toto le sala,
18 O le loto e mafaufau i mafaufauga leaga, o vae e televave i le momoʻe atu i le leaga,
19 O le molimau pepelo e tautala i mea pepelo, o lē e luluina le fefinauaʻi i le va o uso.

Vaʻai i le faigofie o le fuaiupu 19: o le molimau pepelo e pepelo, e lulu ai le feeseeseaiga i le va o le au uso. Naʻo le lagona masani lava.

• Na tuuaia sese e Iopu ona atalii ma afafine e fetuu le Atua io latou loto [Iopu 1: 5];
• Na taʻu atu e le toʻalua a Iopu ia te ia, e faifai i le Atua ma oti ai e aunoa ma se mafuaaga. [Iopu 2: 9]
• Uma uo 3 a Iopu na liliuese ma le le fiafia ia te ia [Iopu 4 - 31], e ui lava ina ua uma ona faanoanoa faatasi ma ia ma faamafanafana ia te ia mo le atoa vaiaso
• Na osofaia e Eliu Iopu mai le mataupu 32 - 37

Afai e le o ni faataitaiga o feeseeseaiga i le va o uso, o le a la le mea ?!

O le tuuaiga a Iopu faasaga i lana ia lava fanau o le gaioiga a le ua molia o loo galue ia te ia e vaevae le aiga ma mafua ai le faatafunaga.

Faʻaaliga 12: 10
Ma sa ou faalogoina se leo tele ua fetalai mai i le lagi, Ua oo mai nei le olataga, ma le malosi, ma le malo o lo tatou Atua, ma le mana o lana Keriso: aua ua lafoina le ua molia io tatou uso, tuuaʻia i latou i luma o lo tatou Atua aso ma le po.

I Korinito 2: 11
Aua o ai se tagata ua iloa mea a se tagata, vagana ai le agaga o le tagata ua i totonu ia te ia? e faapea foi ona le iloa e se tasi mea a le Atua, ao le Agaga o le Atua.

E pei ona faʻamaonia mai e le I Korinito, e leai se auala na iloa ai e Iopu le mea o tupu i loto o lana fanau, seʻi vagana ua aumai e le Atua ia te ia le faʻaaliga, na te leʻi mauaina.

Faatasi ai ma ana punaoa uma o se tagata sili ona maoae o le Atua i sasae, atonu na auina atu e Iopu ni sipai e faamaonia mea na faia e lana fanau, ae na te leʻi faia.

Sa ia lūlūina ona fefega mataga i lona loto seia oʻo ina afaina.

Iopu 3: 25
Ona o le mea na ou fefe tele ai ua oo mai i oʻu luga, ma o mea na ou fefe ai ua sau ia te aʻu.

Ma e pei ona tatou vaai i vaega ua mavae, sa i ai le ita o Eliu ma ua fai mai faalua o le ita e mafua ai fefinauaiga.

O ai na mafua moni lava ia vaega uma?

Iopu 2: 5
Ma sa fetalai mai le Alii ia Satani, Faauta, ua i ai o ia i lou lima; ae laveai lona ola.

O Satani, o le osofaiga tuusao mai le tiapolo, o le sili ona galue malosi e ala mai i lana fanau, oe le iloa pe puleaina pe o ai i latou faaleagaga pe o le a foi le mea o loo tupu.

Le fili o le amiotonu uma

Job 32
1 O lea na le toe tali atu nei tagata e toʻatolu ia Iopu, aua sa amiotonu o ia ona lava mata.
'Ona tupu ai lea o le toʻasā o Eliu le ataliʻio Paraleka le Pusi, o le fānauga a Rame; na faʻamumūina lona toʻasā' iā Iopu, auā na ia taʻuamiotonuina o ia nai lo o le Atua.

Iopu 32: 1 [Tusi a Lamsa, mai le 5th seneturi] Aramaic]
O nei tagata e toʻatolu na latou le toe tali atu ia Iopu, auā na amiotonu o ia latou mata.

I le Iopu 32: 2, o le upu "taʻuamiotonuina" o le upu Eperu:

Malosiaga Faʻatasiga # 6663
tsadeq poo tsadoq: ia saʻo pe amiotonu
Vaega o le Tautalaga: Verb
Sipelaina o sipelaga: (tsaw-dak ')
Faʻamatalaga: amiotonu

O lea na amiotonu Iopu i luma o le Atua. O lenei mea o loʻo faʻamatalaina i mea o loʻo taʻua e le Tusi Paia e uiga ia Iopu i le mataupu muamua.

Iopu 1: 1
Sa i ai le tagata i le nuʻuo Usa, o Iopu lona igoa; ma o lena tagata sa atoatoa ma amiotonu, ma o se tasi e matataʻu i le Atua, ma aloese i mea leaga.

Afai o Eliu o se tagata o le Atua, aisea la na mafua ai ona le fiafia i le faʻamatalaga a Iopu o le amiotonu i luma o le Atua?

E leai se uiga o lena mea seʻi vagana ua e vaai poʻo ai na fanau i le fanau a le gata i le feagaiga fou ma na fetalai le Atua e uiga ia te ia e faʻatatau i le amiotonu.

Galuega 13
8 A o Elima le tagata faataulaitu (auā o lona igoa lea i lona faʻaliliuga) tetee atu ia i latou, saili e liliu ese le sui mai le faatuatuaga.
9 Ona fai ane ai lea o Saulo, (o loʻo taʻua foʻi Paulo,) le Le Agaga Paʻia, faasaga atu ona mata ia te ia [le upu "le" na faʻaopopoina i tusitusiga Eleni (o lea e tatau ona aveʻesea) ma le Agaga Paia e sili atu ona saʻo faʻaliliuina agaga paia].
10 Ma 'ua faʻapea mai, "E,' ua tumu oe i mea taufaasesē ma mea leaga uma, oe le tama a le tiapolo, oe fili o le amiotonu uma, pe e te le tuʻuina ea e faʻapiʻopiʻo ala saʻo o le Alii?
11 Ma o lenei, faauta, o loo i ou luga le aao o le Alii, ma o le a tauaso oe, aua e te vaai i le la mo se vaitau. Faʻauta foʻi, o le puao ma le pogisa na pa'ū ifo i ona luga; ma sa alu o ia e saili nisi e taitaia o ia e le lima.
12 Ona vaai lea o le sui, ina ua ia vaai i mea na faia, talitonu, ma le ofo i le aoaoga faavae a le Alii.

O lenei tama tama na taʻua o le "fili o amiotonu uma".

Lea e faʻamatala ai le mafuaʻaga na tumu ai Eliu i le ita ia Iopu: ona o le amiotonu a le Atua ia Iopu ma Eliu o se tagata le faʻamaoni lava.

Fautuaga pogisa

O le upu aʻa "pouliuli" ma ona faʻavae na faʻaaogaina 230 taimi i le Tusi Paʻia ma 34 [14%] o ia tusi o loʻo i le tusi a Iopu, sili atu nai lo se isi lava tusi o le Tusi Paʻia.

Job 38
1 Ona tali mai lea o le ALIʻI 'iā Iopu i le asiosio,
2 O ai lenei e faʻapogisaina fautuaga i upu e aunoa ma se malamalama?

E tusa ai ma le Brown-Driver-Briggs tutusa, o lenei upu faʻapogisaina o loʻo faʻaaogaina faʻatusa e uiga i le "le manino, fenumiai", E fetaui lelei ma mea ua tatou iloa e uiga i le fili i le lautele.

O le veape "pouliuli" o le upu faaEperu chashak: ia poʻo pouliuli [Strong's # 2821] ma e faʻa 18 ona faʻaaogaina i le Tusi Paʻia.

O lenei mea o le matematika, faʻaleagalelei ma le faʻaleagaga faaleagaga, ona:

• Afai e te faaopoopo i ai numera o 18, e te mauaina le 1 + 8 = 9, le numera o le faʻamasinoga ma le faʻamaoni
• 18 o 9 x 2 = faʻalua faʻaiuga.
• “Faapouliuligia” e 9 foi mataitusi

Faʻamatalaga o le le malamalama [mai le dictionary.com]
veape (faʻaaogaina ma le mea faitino), faʻapipiʻiina, faʻasalaga.

• e nana pe natia e le mautonu (o le uiga o se faʻamatalaga, solo, ma isi).
• ia faʻapogisa, paʻu, leai se mea, ma isi.

E mautinoa lava le talafeagai o le faamasinoga mo atalii o le tiapolo o ē o loo natia le afioga a le Atua ma totō fenumiai ma galuega leaga uma.

James 3: 16
Auā o fea oi ai le mataua ma le feteʻenaʻi, o loʻo i ai fenumiai ma galuega leaga uma.

AFIOGA E AOAO AI LE LĒ ILOA

Job 34 [Ua faaopoopo le Tusi Paia]
34 O tagata malamalama o le a taʻu mai ia te au, e moni, o tagata popoto uma e faʻalogo mai ia te aʻu [o le a malie],
35 E tautala Iopu e aunoa ma le malamalama, ma o ana upu e leai se poto ma se malamalamaaga.
36 Iopu e tatau ona tofotofo i le tapulaa ona e tali mai e pei o tagata amioleaga!

I le fuaiupu 35, o fatu o le gata tagata [Elihu] tuuaia sese isi i taimi uma latou te agasala ai ia i latou lava - tautala e aunoa ma le poto ma tali pei o se tagata leaga.

Iopu 35: 16
O le mea lea 'ua tautala fua ai Iopu lona gutu; na te faʻateleina upu e aunoa ma le poto.

O le mea sili lenei i le taimi lona lua na molia pepelo ai Iopu e tautala e aunoa ma se malamalama.

O le faamaoniga o lenei mea o le mea na fetalai ai le Atua lava ia e uiga ia Eliu:

Iopu 38: 2
O ai lenei e faʻapogisaina fautuaga i upu e leai se poto?

Matau faʻaopoopo uiga o le fatu o le gata i le Iuta & II Peteru:

Iuta 1: 12 [Ua faaopoopo le Tusi Paia]
O nei tamaloloa ua natia malu [elemene o se mea matautia tele i isi] i a outou tausamiga fiafia pe a latou aai faatasi ma outou e aunoa ma le fefe, tausia [na oi latou lava]; [latou te foliga] ao leai ni vai, sopoia e matagi; laau fugalaau e aunoa ma ni fualaau suamalie, faalua ona oti, tuleia ma leai se ola;

II Peter 2
17 O mea nei vaieli [punavai poʻo vaipuna] e aunoa ma se vai, o ao e ave i le afā; o le ua faasaolotoina le puao o le pogisa mo le faavavau.
18 Mo afea latou te tautatala i upu mataʻutia o le valea, latou te tuʻinanau i tuinanau o le tino, e ala i le naunau tele, oi latou na mama mai ia i latou oe ola i mea sese.

1. O upu e leai se malamalama e leai se aoga
2. O vai e leai se vai e leai se aoga
3. O fualaau aina e leai ni fua e leai se aoga
4. O ao e aunoa ma vai e ola ai e le aoga foi. A le o lena, latou te le malamalama i le malamalama o le ola o le la, e pei lava o Elihu o loo punitia le malamalama faaleagaga o le Atua
5. O tagata e fananau mai i le fanau a le gata e leai se aoga a le Atua

Faʻaaliga o mea muamua o 4 o vai e taatele:

Ieremia 17: 13
Le Alii e, le faamoemoe o Isaraelu, oi latou uma oe tuulafoai ia te oe o le a maasiasi, ma oi latou oe o ese mai ia te aʻu o le a tusia i le eleele, ona ua latou lafoai o le Alii, o le punavai o vai ola.

Efeso 5: 26
Ina ia faapaiaina ma faamamaina le fufuluina o le vai i le upu,

1. Talu ai o le Alii o le punavai o vai ola, ma e fesootai mai ia i tatou e ala i lana upu, o se punavai faaleagaga o vai ola.
2. O vai e aofia ai vai
3. E le mafai e laau ona ola lelei e aunoa ma le vai
4. O ao e aofia ai le vai-vao

Faʻauiga o le "faʻatauvaʻa" i le fuaiupu 18:

Malosiaga Faʻatasiga # 3153
mataiotés: valea, gaogao
Vaega o le Tautalaga: Noun, Fafine
Sipelaga sipelaga: (mat-ah-yot'-ace)
Faʻaaogaina: faʻaaloalo, leai se aoga, leai se aoga, leai se aoga, leai se aoga, faʻaletonu, vaivai; lotu sesē.

FESOASOANI Upu-su'esu'e
Faʻailoa: 3153 Mataiōtēs (o le igoa) - leai se aoga ona o le leai o se faʻamoemoe poʻo soʻo se iuga aoga; leai se mea ona o le femalagaaʻi.

E manaia le maitau atu i le Iopu 34:35, o le upu autu o le "iloa" o le upu Eperu yada, i le tulaga o le tagata leaga pepelo pepelo le galuega o le tautala i upu e aunoa ma le malamalama.

O le tautala i upu e aunoa ma le poto e matua faigata lava aua o upu uma o le a faʻailoa atu le malamalamaaga o mea moni, faʻatusa, lagona, vaaiga, ma isi mea.

O se faauigaga faʻaonapo nei o le yada o le: "O se tali faʻalumaina, faʻaalia ai o se mea na taʻua muamua sa mafai ona valoia, toe fai pe faigata foi".

O Iopu 34:35 le amataga moni o Seinfeld's yada yada yada?

Elihu: o le natura e fuafuaina ai taga

Job 32
11 Faʻauta, na ou faʻatali mo au upu; Na ou faʻalogo i au mafuaaga, aʻo e suʻesuʻeina mea e te fai atu ai.
12 Ioe, na 'ou faʻalogo atu' iā te 'outou, faʻauta foʻi, e leai so outou na faʻasalaina Iopu, pe na tali mai i ana afioga

E faapefea ona iloa e Elihu lenei mea seʻi vagana ua i ai o ia ma latalata ia Iopu ma ana uo e mafai ona ia lagona mea o latou fai mai ai?

Jamieson-Fausset-Brown Faʻamatalaga a le Tusi Paia: "O le mea lea na i ai Elihu mai le muamua".

O uo a Iopu na amata lelei, ae ina ua mavae sina taimi na latou liliuese ma le le fiafia ia te ia. Faʻavae i luga o nei fuaiupu, ua tatou iloa na Elihu na mulimuli pe mataʻituina Iopu mo sina taimi.

Na mafai lava i lena taimi ona liliu ese le toalua o Iopu ma uo ia te ia ona o le temoni agaga faatosinaga o Eliu. I se isi faʻaupuga, o Eliu lea na luluina le feeseeseaʻi i le auuso i tua.

I Korinito 15: 33
Aua nei faaseseina: o upu leaga e faaleagaina ai uiga lelei.

Faʻauiga o "fesoʻotaʻiga":

Malosiaga Faʻatasiga # 3657
Kamilia: Kamupani, mafutaga

O Elihu sa siomia Iopu, lana ava ma ana uo 3, ma oi latou uma na agai atu i saute faaleagaga.

Na fai e Satani le osofaʻiga a le toʻalua o Iopu, peitaʻi ua le taulau, ona ia liliu lea o ana uo e toʻa 3 e tetee ia te ia. Na le manuia foi lena, o lea la o le isi auupega talafeagai o se tasi e sili atu le malosi ma sili atu ona tele mea e faʻaaoga e faʻasaga ia te ia. Tela la, ne uga atu ne Satani a Eliu, se tino ne fanau mai i te fanau a te gata.

Lalo o se vaega manaia o le talafaasolopito o le Feagaiga Tuai:

Gleason L. Archer, Jr. A Fuaina o le Tuai Feagaiga Tuai, 464.

III. ASO:
A. Aso o Mea na Tutupu: Atonu o le Muamua Mose, e oo lava i le peteriaka mai le Meleniuma lona lua o le TLM

1. O Iopu e leai ni mau faasino i mea na tutupu i le talafaasolopito ma e atagia mai ai se aganuʻu faaleaganuu e le masani ona iloa
2. nofoaga:

a. Usa sa i le itu i matu o ArapiNNUMX

e. O le uo a Iopu, o Elifasa, na sau mai Temana, o se aai i Etoma

i. O Eliu na sau mai tagata Buz oe na nofo latalata i Kaletaia i le itu i sasaʻe o Arabia4

https://bible.org/article/introduction-book-job

I le mea aupito sili ona itiiti, talu ai na ola ae Elihu i autafa o Kaletaia, sa tatau ona ia maua se malamalamaaga e uiga ia latou aganuu, gagana, geography, aganuu, ma isi.

E foliga mai, sa iai ana fegalegaleaiga ma i latou, na ia iloaina nisi o latou ma faia fegalegaleaiga ma i latou, pe na faia e se faamatalaupu ia te ia.

Mafaufau:

• Elihu's tele uiga o se tamaititi a le tiapolo
• o le mea moni na tupu ae o ia i autafa o Kaletaia ma atonu na i ai ni fegalegaleaiga ma i latou
• sa ia lalafi i tua o le olaga o Iopu, faletua ma uo mai le amataga

E maua ai le tulaga tulaga ese o Elihu lea:

• faʻataʻitaʻi le osofaʻiga a le Kaletaia ia Iopu, faʻaaoga lona fefe
• na uunaia ai Iopu e molia sese lana fanau i le fetuu i le Atua
• liliu lana ava e faasaga ia te ia, o le na fai atu ia te ia e fetuu le Atua ma oti
• liliu ana uo 3 e faasaga ia te ia

E tusa ai ma mataupu faavae o le solitulafono, o Elihu na ia:

• Motugaafa: o le manatu e faia se solitulafono [Ioane 8:41 “O mea tou te faia o amio a lo outou tama”…; ita tele]
• Faʻaaliga: o punaoa talafeagai e faia ai le solitulafono [agaga leaga]
• Avanoa: le avanoa e le mafaamatalaina e mulimuli ai i lona finagalo

O le isi itu taua o Elihu o galue i talaaga o Iopu, o lana ava ma ana uo i uluai mataupu o Iopu, ae e lei oo lava ina taua seia oo i le mataupu 32.

Ua taʻu mai ia i tatou, o fatu o tagata o gata e faalilolilo, tusa lava pe ua lauiloa [o se tasi o latou igoa o tamaloloa taʻutaʻua, ina ia latou lalafi i mea manino].

E mafua ona o le tusi a Iopu o le tusi muamua lea o le Tusi Paia na tusia, ma e le i malamalama atoatoa e pei o isi tusi o le Tusi Paia na tusia mulimuli ane.

Iopu 31: 35
Maʻimau pe a faʻalogo mai se tasi ia te aʻu! faauta, o loʻu manao ia, ia tali mai le Silisiliese ia te aʻu, ma ua tusia e loʻu fili se tusi.

Faatasi ai ma le tele o galuega, o nei tagata pogisa ma leaga e mafai ona faʻaalia ma faʻaumatia i punaoa uma a le Atua o loʻo avanoa mo i tatou.

Efeso 1
16 Aua neʻi tuʻuina atu le faʻafetai mo oe, ma taʻuina oe i aʻu tatalo;
17 O le Atua o lo tatou Alii o Iesu Keriso, o le Tama o le mamalu, e mafai ona tuuina atu ia te outou le agaga o le poto ma le faaaliga i le malamalama o ia te ia:
18 O le mata o lou malamalama ua faamalamalamaina; ina ia outou iloa le mea o le faamoemoe o lona valaauga, ma le mea o le oa o le mamalu o lona tofi i le au paia,
19 Ma o le a le sili atu i le tele o lona mana ia i tatou-o le uarota e talitonu, e tusa ma le galuega a lona mana malosi,
20 Na ia galue ia Keriso, ina ua toe faatuina o ia nai e ua oti, ma tuu o ia i lona itu taumatau i mea oi le lagi,
21 E sili atu nai lo pulega uma, ma le mana, ma le malosi, ma le puleʻaga, ma igoa uma ua faaigoaina, e le gata i lenei lalolagi, ae faapea foi i le mea o le a oo mai:
22 Ma ua tuu mea uma i lalo o ona vae, ma tuu o ia e avea ma ulu o mea uma i le ekalesia,
23 O lona tino lea, o le tumu o ia o lē faʻatumuina mea uma i mea uma lava.

O le upu Peretania "faʻamaoni" o loʻo faʻaaoga 16 taimi i le Tusi Fou, ma le 4 taimi i le tusi a Iopu, = 25%.

Faʻasologa, o le muamua 4 usages o loʻo i le tusi a Iopu, faʻaalia ai lona taua.

Iopu 2: 3
Ma sa fetalai mai le Alii ia Satani, Ua e manatu ea i laʻu auauna o Iopu, e leai se tasi e tusa ma ia i le lalolagi, o se tagata atoatoa ma amiotonu, o lē e mataʻu i le Atua, ma aloese i le leaga? ma o loo ia taofia pea lona faamaoni, e ui lava 'ina e faʻaumatia aʻu e faʻasaga ia te ia, e faʻaumatia o ia e aunoa ma se mafuaʻaga.

Iopu 2: 9
Ona fai atu lea o lona faletua ia te ia, Faʻaauau pea lou tumau i le amio saʻo? fetuu le Atua, ma oti ai.

Iopu 27: 5
Faʻasala e le Atua ona ou taʻutonuina oe: seia ou oti, ou te le aveeseina loʻu faamaoni mai ia te au.

Iopu 31: 6
Tuu mai ia ou fuaina i se paleni tutusa ina ia silafia e le Atua loʻu faamaoni.

Mafaufau e te maualalo? Toe mafaufau!

O le Igilisi upu "maualalo" naʻo le faʻa faʻa 4 ona faʻaaoga i le Tusi Paia, ma le 2 o latou [50%!] O loʻo i le tusi a Iopu.

I le mataupu 12 & 13, na tali atu ai Iopu ia Sofara le Naamata.

Iopu 12: 3
Ae ua ia te aʻu le malamalama e pei o oe; E le itiiti aʻu ia te oe: ioe, o ai se na te le iloa mea faapena?

Iopu 13: 2
O le mea ua e iloa, o le mea lava lea ou te iloa foi: E le itiiti aʻu ia te oe.

Lenei o nisi o loloto loloto uiga o le mataupu, faʻaalia e le ata o le tautala toe fesuiaʻi mai le EW Bullinger's Companion Reference bibli.

Nei o le itiiti ifo ma le 3 faatatauga o lenei mea moni, i la matou pulega o le alofa tunoa, o le faaupuga, "Ou te le maualalo ia te oe":

• Oe = le lalolagi = igoa = se tagata, nofoaga poʻo se mea. Le maua ni manatuaga lelei o tagata, nofoaga poʻo mea? Fai mai le Atua e te le maualalo ifo ia i latou!
• Oe = le tiapolo, o ai le atua o lenei lalolagi. Aua neʻi e faʻatagaina oe e faʻatalitonuina oe i le lalolagi o lou maualalo!
• Oe = lou tagata tuai amio leaga; aua neʻi avea lou mafaufau ma fili sili ona leaga! O le Keriso i totonu, o le faʻaleagaga le pala, o lou natura moni ma e le maualalo i lou tagata tuai natura!

Job 27
5 Le Atua e, 'ou te faʻamaonia atu' iā te 'outou; seʻia ou oti, ou te lē faʻaumatia laʻu amio saʻo mai' iā te aʻu.
6 O laʻu amiotonu ou te faʻamaoni, ma ou te le tuʻuina atu; e le faʻasauāina aʻu e loʻu loto i aso uma ou te ola ai.

Aisea e tatau ai ona tatou taofimau i lo tatou amiotonu?

Talu ai matou te i ai i se tauvaga faaleagaga.

John 10: 10
E le sau le gaoi, a 'ia gaoi, ma fasi, ma fa'aumatia; na ou sau' ina 'ia maua ei latou le ola, ma latou maua atili ai.

E masani lava, e oo lava i le tiapolo e le mafai ona ia gaoia moni lava a tatou meaalofa o le agaga paia, o lo tatou faaolataga, o la tatou amiotonu, ma isi.

Ae ui i lea, e mafai ona ia [e ala i lo tatou uiga tuai ma tagata o le lalolagi, pe afai tatou te faatagaina], e gaoia le afioga a le Atua mai o tatou mafaufau.

Mataio 13
4 Ma ina ua lūlūina, o nisi fatu na pau i tafatafa o le ala, ma na o mai manufelelei ma 'aina i latou:
19 Pe a faalogo se tasi i le upu o le malo, ma e le malamalama i ai, ona sau ai lea o le ua leaga, ma ave le mea na luluina i lona loto. O ia lea na maua fatu i tafatafa o le auala.

O le mafuaaga lea e matua taua tele ai le iloa pe faʻapefea ona faʻamatalaina e le afioga a le Atua ia lava ina ia mafai ai ona tatou malamalama i le loto ma le mafaufauga ina ia mafai ona tu i le olaga atoa.

I John 3
20 Auā 'āfai e taʻusalaina i tatou eo tatou loto, e sili le Atua io tatou loto, ma silafia mea uma lava.
21 Le au pele e, afai e le taʻusalaina i tatou eo tatou loto, ona tatou maua lea o le talitonuga i le Atua.
22 Ma o soo se mea matou te ole atu ai, matou te maua mai ia te ia, ona matou te tausi i ana poloaiga, ma faia mea e lelei i lana silafaga.
23 Ma o lana poloaiga lenei, ia tatou talitonu i le suafa o lona Alo o Iesu Keriso, ma alofa le tasi i le isi, e pei ona ia tuuina mai ia i tatou le poloaiga.
24 Ma o ia o lē e tausi i ana poloaiga e tumau i totonu ia te ia, ma o ia i totonu ia te ia. Ma o lenei ua tatou iloa ua mau o ia ia te i tatou, e ala i le Agaga na ia tuuina mai ia te i tatou.

Roma 8: 1
O le mea lea e leai se taʻusalaga ia i latou o loʻo ia Keriso Iesu, oe le savavali i la le tino, a o le Agaga.

O upu na osofaia e le oi totonu o ni upu Eleni taua, e pei ona faamautuina e le Tusi Paia le soa.

Iopu e le mafaagaofia!

Iopu 34: 7
O ai se tagata e pei o Iopu, o lē 'ua inu i le faʻafefete pei o le vai?

O le upu "scorning" o le upu Eperu Laag, o lona uiga "o se ulagia, ulagia" ma e na o le 6 taimi na faʻaaogaina ai i le Tusi Paʻia, le numera o le tagata a o aafia o ia e le fili o Satani.

O le faʻaaogaina muamua lea i le Tusi Paia, i le va o le [Kenese i le Faaaliga] ma faasologa taimi.

• Faʻamatalaina o tauemuga [mai le dictionary.com]:
• Veape (fa'aaogaina i le mea faitino)
• e osofaia pe togafiti i le ulagia, inoino, po o le taufaalili.
• ulagia e ala i le faʻatusaina o taga poʻo le tautala; manatu faʻamalosi.
• ia atagia, faataitai, pe taufaasese.

• Faʻamatalaina o le taufaalili:
• nauna
• ulagia; ulagia:
• O le le mautonu le faatinoga na mafua ai le taufaalili mai le aofia.
• se mea faitino.

• Faʻamatalaga o tauemuga:
• nauna
• tautalaga po o se gaoioiga e faamoemoe e faatupu ai le le fiafia i se tagata po o se mea; taufaalili.

Tatou maua le manatu.

Mafaufau i le malosi faalemafaufau ma le malosi na i ai ia Iopu e le gata ina tumau, ae ia faatoilaloina, tauemuga uma, taufaaleaga ma isi upu mai le:

• lana ava
• tele taʻamilosaga o osofaʻiga le toe manatuaina mai ana uo uma e 3 [9 taamilosaga, mai le mataupu 3 e oʻo i le 28 - foliga mai o se fusuaga!]
• le tele o le tele o osofaʻiga le saʻo mai Elihu
• i le pito i luga o le leiloa o lana:
• pisinisi
• tupe
• leo
• afafine
• aiga
• igoa lelei
• soifua maloloina
• auʻauna

O Iopu na avea moni lava o se alii sili faaleagaga e ala i le na o le aoaoina ma le faaaogaina o mataupu faatusipaia.

O le faia o lenei sili sili ofoofogia o lenei o se matua anamua taimi pe a leai se tusitusiga tusia mai le Atua! [e tele finauga i le va o tagata atamamai o le Tusi Paʻia poʻo ai na tusia le tusi o Iopu ma anafea].

Sa tatau ona aʻoaʻoina Iesu Keriso mai ia Iopu ina ia mafai ai ona faʻafetaui lelei osofaʻiga uma a le fili ia te ia.

O lea la, o nisi nei o mataupu faatusipaia ma mataupu faaleagaga na faaaogaina e Iopu ma le manuia ai fanafana mu uma a le au amioleaga;

Iopu 2: 9
Ona fai mai ai lea o lana avā ia te ia, Po o oe ea? taofia lou faamaoni? fetuu le Atua, ma oti ai.

Faʻamatalaina o taofia: chazaq [Strong's # 2388]: ia avea pe tuputupu aʻe pe malosi, faʻamalosia

O le tumau i lona faamaoni, uumau i le amiotonu a le Atua, o le mea na maua ai e Iopu le malosi e onosaʻi ai ma tuputupu aʻe ai i osofaʻiga.

Ma o nisi o ki i le manuia o Iopu o:

• tumau i lana amio saʻo; pipiimau i le amiotonu a le Atua ma iloa lona atoatoa i le Alii
• o le upu amiosaʻo o le tummah, o se tasi foi o maʻa natia i totonu o le ufifatafata faitaulaga sili o lona ofu
• tummah o loʻo taua foi ma le urim, le isi maʻa natia i le pale o le faitaulaga sili. Urim o lona uiga o le malamalama poʻo le afi ma faʻasino i le malamalama i le lagi sasaʻe
• i la matou pulega, o loʻo ia i matou le ofutau [ufifatafata] o le malamalama
• i la tatou pulega, ua ia i tatou le ofutau [ufifatafata] o le amiotonu
• mumusu e mafaufau pe talitonu o ia e itiiti ifo i soo se tasi

I le vaega 2, na matou tilotilo atu ai i le Tumema, o se tasi o maʻa natia i totonu o le ufifatafata o le ofu o le patele na faʻaalia ai le faamaoni o le Atua.

O lenei o le a tatou iloa le taua o le urima, lea e na o le faaaogaina o le 7 taimi i le Tusi Paia, le numera o le atoatoa faaleagaga.

O se tasi foi o maʻa lilo i le ufifatafata o le ofu o le faitaulaga e fesoʻotaʻi ma le tumutumu.

Esoto 28: 30
'E te tuʻu foʻi i le ufifatafata o le faʻamasinoga le ALIʻI Urima ma le Tumena; 'ia i ai foʻi i le fatu o Arona pe a ulu atu o ia i luma o le ALIʻI; e tauʻave e Arona le faʻamasinoga o le fānauga a Isaraelu i lona loto i luma o le ALIʻI i taimi uma.

Levitiko 8: 8
'Ua ia faʻaʻofu foʻi le ufifatafata i luga' iā te ia; 'ua ia tuʻu foʻi i le ufifatafata le Urima ma le Tumema.

Numera 27: 21
Ma o le a tu o ia i luma o Eleasaro le ositaulaga, o lē o le a ole atu mo ia pe a mavae le faamasinoga Urima i luma o le ALIʻI; o lana afioga latou te o atu ai, o lana afioga foi latou te o mai ai, o ia ma le fānauga uma a Isaraelu faʻatasi ma ia, o le faʻapotopotoga uma lava.

Teuteronome 33: 8
Na ia fai atu foi ia Levi, la e tuu lou Tumena ma oe Urima ia e faʻatasi ma lau tagata paʻia, o lē na e tofotofoina i Masa, na e finau i ai i le vai o Meripa;

1 Samuel 28: 6
'Ua fesili atu Saulo i le ALIʻI,' ua lē tali mai le ALIʻI 'iā te ia, po o miti,' ae leʻi faia Urima, e le perofeta foi.

Ezra 2: 63
Ona fai atu ai lea o le tupu 'iā te i latou, latou te lē' aʻai i mea sili ona paia, seʻia tulaʻi se ositaulaga faʻatasi ma ia Urima ma le Tumema.

Neemia 7: 65
Ona fai atu ai lea o le tupu 'iā te i latou, latou te lē' aʻai i mea sili ona paia, seʻia tulaʻi se ositaulaga faʻatasi ma ia Urima ma le Tumema.

I le 7 faʻaaogaina, o le upu Eperu urima o loʻo iai nisi faʻamalamalamaga:

LE FAAMANUIAINA O UPU MONI O LE TAIMI

Faʻamatalaga o le manaʻoga:

Brown-Driver-Briggs [vavalalata]
igoa tele o le malamalama, East

O le upu Eperu "urim" e sau mai le upu Eperu "ur" = mumū, lea e sau mai le upu Eperu "poʻo" [faʻauiga i lalo]

Malosiaga Faʻamaeʻaina Maliega
malologa, faaali atu le malamalama i luga o le afi, susulu
O le amataga anamua; ia (causative, faia) susulu (moni ma faʻatusa) - X malologa o le aso, mamalu, faamumu, (ia, tuuina, tuuina, faaali) malamalama (-en, -en), seti i le afi, susulu.

[sipuni] Taʻavale mataʻutia [/ pusa]

Vaavaai i le fesoʻotaʻiga ma le faʻaaogaina o lenei mea moni i lo tatou faʻatuatuaina ma Iesu Keriso, le malamalama o le lalolagi mai sasaʻe.

Faʻaaliga 22: 16
O aʻu o Iesu na auina mai laʻu agelu e molimau atu ia te outou nei mea i totonu o ekalesia. O aʻu o le aʻa ma le fanau a Tavita, ma le fetu susulu ma le taeao.

Mataio 2: 2
'Ua faʻapea mai, "O fea oi ai le na fānau mai o le Tupu o tagata Iutaia?" aua ua tatou vaaia lona fetu i sasae, ma ua o mai e tapuai ia te ia.

"Lona fetu" o le paneta o Jupiter, na lauiloa foi o le tupu lalolagi. O Iesu Keriso o le tupu o tagata Iutaia.

Mataio 24: 27
Aua e pei o le uila e sau fafo mai le sase, ma susulu atu i sisifo; e faʻapea foi le afio mai o le Atalii o le tagata.

John 12: 46
Ou oo mai se malamalama i le lalolagi, o se tasi e faatuatua ia te au e le tatau ona tumau i le pogisa.

Kolose 1: 27
Ina ia i ai le a faia iloa le Atua o le a le oa o le mamalu o lenei mea lilo i totonu o Nuuese; lea e Keriso ia te outou, o le faamoemoe o le mamalu:

Filipi 2: 15
'Ina' ia 'outou lē ponā ma faʻamaoni, o ataliʻio le Atua, e aunoa ma le aʻoaʻi, i le totonugalemu o le nuʻu piopio ma le faʻapiʻopiʻo, oi latou ia e susulu atu e pei o moli i le lalolagi;

O le malamalama o le Atua e aveʻesea ai le pogisa i taimi uma!

Aʻo leʻi mafai ona tatou faʻaaogaina le malosi o lenei lalolagi i le tauvaga faaleagaga o loʻo taʻua i le Efeso 6, o loʻo manaʻomia i le mataupu 3 mea manaʻomia muamua ile 5:

• savavali i le alofa
• savali i le malamalama
• Savali savali ma le faaaloalo

2 Ma Savavali i le alofa, E pei fo'i 'ona alofa mai o Keriso' iā te i tatou, ma tu'uina mai o ia lava mo i tatou e fai ma taulaga ma taulaga i le Atua, e fai ma mea manogi lelei.

8 Auā o isi taimi tou te pouliuli ai, a o lenei, o 'outou o le malamalama i le Ali'i. savavali e pei o tamaiti o le malamalama:
9 (Mo fua o le Agaga o loo i ai i le lelei uma ma le amiotonu ma le upu moni;)

I le fuaiupu 9, o le upu "agaga" o se faʻaliliuga sese! O le mea moni o le upu Eleni ata, o lona uiga māmā.

15 Va'ava'ai o oe savali savali ma le faaaloalo, e le pei o valea, ae pei o le poto,

O le upu "malamalama" e faʻa faʻa 5 ona faʻaaogaina i le Efeso 5: o le savali i le malamalama o se tulaga taua lea o le faʻatoilaloina o le malosi o le pogisa i le Efeso 6.

I John 1: 5
savali le o lea o lenei ua matou faalogo ia te ia, ma talai atu ia te outou, o le malamalama lava le Atua, ma ia te ia e leai se pogisa i uma.

I John 2
8 Faʻauta, o le poloaʻiga fou ou te tusi atu ai 'iā te' outou, o le mea moni lea 'iā te ia ma' outou. o le malamalama moni ua susulu nei.
9 O lē fai mai, o loʻo i le malamalama, ma 'inoʻino i lona uso, o loʻo i le pogisa e oʻo lava i le taimi nei.
10 O lē e alofa i lona uso, e nofo o ia i le malamalama, e leai foʻi se mea e tausuai ai o ia.
11 A o lē 'inoʻino i lona uso, o loʻo pouliuli o ia, e savali o ia i le pouliuli, e le iloa foʻie ia le mea e alu i ai, auā o le pouliuli na faʻaupupulaina ona mata.

O Iopu e mautinoa lava o se faʻataʻitaʻiga sili ona lelei o le vaivai ma le malosi o le tagata.

Lesona na aoaoina.

O LE TAGATA O LE MALAMALAMA MA LE TULAGA O LE TULAFONO

O le upu Eleni “hoplon” o lona uiga o se auupega po o se mea e faaaogā ma o loo faaaogāina na o ia lava po o se upu autū e 7 taimi i tusi a le ekalesia [Roma – Tesalonia] ma le 7 o le numera o le atoatoa faaleagaga.

Roma 13: 12
Ua leva le po, ua lata mai le aso: o lea ia tatou lafoai ai galuega o le pogisa, ma ia tatou ofuina le ofutau o le malamalama.

O le maʻa urim o loʻo nanaina i le ufifatafata o le ofu o le faitaulaga sili e faʻatusalia le malamalama mama a le Atua.

O le molimau tuai lea e tutusa ma le ofutau o le malamalama i tausaga o le alofa tunoa.

O le maa tumumotu o loʻo nanaina i totonu o le ufifatafata o ofu o le faitaulaga sili o loʻo faʻatusalia mai ai le faʻamaoni ma le amiotonu a le Atua, o le feagaiga tuai lea e tutusa ma le ofutau o le amiotonu a le Atua i tausaga o le alofa tunoa.

II Corinthians 6: 7
E ala i le upu moni, e ala i le mana o le Atua, e le ofutau o le amiotonu i le itu taumatau ma le agavale,

Efeso 6: 11
Fai iai le ofutau atoatoa o le Atua, ina ia mafai ona outou tu e tetee atu i togafiti a le tiapolo.

Efeso 6: 13
O le mea lea ia e ave ia te oe le ofutau atoatoa o le Atua, ina ia mafai ona outou tetee atu i le aso leaga, ma le faia o mea uma, ia outou tutu.

LE FUAFUAGA URIM & THUMMIM, JOSEPH SMITH MA LE TUSI A MAMONA

O le auala e maua ai e tagata o le Atua faaaliga mai le Atua, o le meaalofa o le agaga paia. I le feagaiga tuai, na i luga ia i latou i luga o se tulaga, ae i le matua o le alofa tunoa, o totonu ia i latou o se fatu faaleagaga e le pala, o Keriso i totonu.

O le meaalofa o le agaga paia na le faaaogaina e Iosefa Samita e faaliliu ai le tusi a Mamona i le 1830. Nai lo lena na ia faʻaaogaina mea faitino na faʻaalia faaaliga i le 5-senses malo, o le faʻaogaina lea o agaga leaga.

I ni nai tausaga ua mavae, sa ou sailiili ai i le tusi a Mamona ma tusia ai tala o le 3 i luga o mea na ou mauaina: o le tusi a mamona o se talitonuga taufaasese o le Tusi Paia!

Tau lava o le a le mea o fai mai ai le tusi a Mamona, mataupu 8, fuaiupu 12 e uiga ia te ia !!

E le gata i lea, talu ai ona taʻutaʻu e le tusi a Mamona o loo i ai ni "le atoatoa" i totonu, o lona uiga la o le mea lea e moni foi:

• Talu ai ona o le tusi a Mamona o loo faaaogaina ai le tele ituaiga o le upu "le atoatoa", ona tatau lea ona i ai, i le faauigaina, a itiiti mai 2 le atoatoa i totonu = sili atu 2 pepelo.
• Tatou te le iloa pe fia ni le atoatoa; a faʻapefea pe a iai le 19 poʻo le 163, poʻo le sili atu ???
• matou te le iloa poʻo fea o tuʻu iai pe tufatufaina
• tatou te le iloa foi le ogaoga o mea sese; e aofia ai pe o oe pe leai ni ola e faavavau pe o latou o se tamai tomai faapitoa?
• O le malamalama i mea sese e tupu mai ai le masalosalo [o se faailoga o le vaivai talitonu] ma le le mautonu [o se auupega mafaufau a le tiapolo], o nei mea uma ua taʻua o fua pala, lea e na o se laau leaga [Matthew 7]

Faatusatusa le tusi a Mamona ma le afioga a le Atua:

Roma 12: 2
Ma 'aua neʻi faʻatusaina' outou i lenei lalolagi; a 'ia' outou liua i le faʻafouina o le mafaufau, 'ina' ia 'outou faʻamaonia ai lea mea lelei, ma taliaina, ma atoatoa, finagalo o le Atua.

O lea e mafai ai ona tatou filifilia le finagalo atoatoa o le Atua i foliga o le Tusi Paia, po o le tusi a Mamona, lea e tautino mai ei ai ona le atoatoa.

E lē gata i lea, o le faaupuga “tusi sili ona saʻo” e lē o lona uiga e atoatoa. O lona uiga e sili atu nai lo isi tusi uma, o se pepelo manino aua o le Tusi Paia o le galuega silisili a le Atua ma e matua atoatoa ma faavavau.

O le ki ia Iopu e mafai ona tatalia osofaiga uma e faasaga ia te ia o loo taua i le Iopu 2: 9.

Iopu 2: 9
Ona fai atu ai lea o lana ava ia te ia, E te taofi ea i lou amio saʻo? fetuu le Atua, ma oti ai.

TULAFONO

Faʻauiga o le "faʻamaoni", mai le dictionary.com:
* usitai i mataupu faavae mama ma amio lelei; amio lelei o amio lelei; faamaoni.
* le setete o le atoatoa, atoatoa, poʻo le faʻaitiitia: ia faʻasaʻo le amio saʻo o le malo.
* o se leo, leai se faʻaletonu, poʻo se tulaga atoatoa: o le faʻamaoni o le vaʻa o le vaʻa.

UPU UPU MA LE TALAFAASOLOPITO MO TULAGA FAATUATUA

faamaoni
n.
c.1400, “mama, le pona; legavia, mamā, ”mai le Old French integrité pe saʻo foʻi mai le Latina integritatem (nominative integritas)" maloloina, atoatoaga, le pona, "mai le fuainumera" atoa "(vaai numera). Lagona o le "atoa, atoatoa tulaga" o le ogatotonu o 15c.
Online Etymology Dictionary, © 2010 Douglas Harper

O le upu autu mo le "faʻamaoni" o le numera:

Faʻauiga o le "numera":
Matematika. se tasi o mea lelei pe leai foi 1, 2, 3, ma isi mea, poʻo le zero. Faatusatusa le numera atoa.
o se tino atoatoa.

UPU UPU MA LE TALAFAASOLOPITO MO FUAFUAGA

Integer
n.
“Se numera atoa” (feteʻenaʻi ma vaega 'eseʻese, 1570s, mai le Latina integer (adj.) “Atoa, maeʻa,” faʻatusa, "untainted, faʻatulagaina," moni "untouched," mai totonu- "leai" (tagai totonu- ( 1)) + aʻa o le tangere "ia paʻi" (silasila i le tangent). O le upu na faʻaaoga muamua i le Igilisi o se nauna sooupu o lona uiga "atoa, atoa" (c.1500).
Online Etymology Dictionary, © 2010 Douglas Harper

Integer vitae [i-le-ger-sohy; Faʻa-Peretania i totonu-o-le-male-tee, vee-tahy]
lauiloa Latina.
leai se agasala i le olaga; le sala.
Dictionary.com Unabridged
Faʻavae i le Random House Unabridged Dictionary, © Random House, Inc. 2019

Faʻatulagaina, o le upu "faʻamaoni" i le Iopu 2: 9 e sau mai le upu Eperu tummah [Strong's # 8538] ma o lona faʻauiga e tutusa ma le i le gagana Peretania: faʻamaoni. 4 mai le 5 usages [80%] i le Tusi Paʻia o loʻo i le tusi a Iopu!

5 o le numera o le alofa tunoa o le Atua i le Tusi Paʻia.

E taʻu mai ai ia i tatou o lo tatou faamaoni moni e mai le Atua ae le oi tatou lava.

O lenei mea e toe faʻafoʻi mai i a tatou aia tatau i le fanau a 5 i le tusi a Roma, o loʻo lisiina i la latou faasologa tatau ma le faʻatulagaga faaleagaga:

1. Togiola: toe fanaufouina, faʻatulafonoina e le Atua ona ua faʻatauina tatou ile tau taua: soifua o Iesu Keriso.
2. Faʻamaonia: Ia faia saʻo pe sao i luma o le Atua.
3. Amiotonu: O le faamaoniga a le Atua e mafai ai e se tagata ona tu i luma o le Atua e aunoa ma se iloa o le agasala, tausalaina, po o le le atoatoa.
4. Faʻapaiaga: o le vavae ese ma vaetofia mai le faaleagaina faaleagaga o le lalolagi
5. Upu ma le galuega o le faaleleiga: Naʻo le upu atoatoa a le Atua e mafai ona toe faʻaleleia ai tagata i le Atua. E manaʻomia aliʻi ma fafine o le Atua tuuto i le faʻatinoina o le galuega o le leleiga

E ui e le mafaitaulia aʻoaʻoga e mafai ona aʻoaʻoina i na o nei mataupu 5, ae taua tele le nofouta ia i latou, malamalama io latou uiga autu, ma faʻatino lo latou moni io tatou olaga.

O le i ai o le amio saʻo faaleagaga mai totonu e aofia ai le anoanoai o mea. Na o ni nai vaega oi latou nei:

Mataio 5: 13
O outou o le masima o le lalolagi; a 'āfai e leai se manogi o le masima, e faʻafefea? e amata mai i lena taimi ona leai se mea aoga, ae lafo i fafo, ma soli i lalo o vae o tagata.

Mataio 5: 14
O outou o le malamalama o le lalolagi. O se aai ua tu i luga o le mafai ona lilo le mauga.

O le masima o se puipuiga faʻapitoa ma o le faʻatautaia o le pala ma le pala o le lalolagi. Malamalama e aveesea le pouliuli o le lalolagi ma oi tatou o fanau o le malamalama.

Filipi 2
13 Aua o le Atua lea e galue i totonu ia te oe e tusa ma le loto ma faia lona finagalo malie.
14 Faia mea uma e aunoa ma le muimui ma fefinauaiga:
15 Ina ia avea outou leai se agasala ma le le aoga, o atalii o le Atua, e aunoa ma le aʻoaʻi, i le lotolotoi o se atunuu faapiopio ma le faapiopio, o loo outou susulu i ai o ni malamalama i le lalolagi;
16 Faʻaalia le upu ola; ina ia mafai ona ou olioli i le aso o Keriso, ou te lei tamoe fua, pe galue fua foi.

I Peter 1: 23
O le toe fanauina, e le o le fatu pala, ae o le le pala, e ala i le afioga a le Atua, o loo soifua ma e tumau e faavavau.

2 Timothy 1: 7
Aua e le foaiina mai e le Atua ia te i tatou le agaga e mataʻu ai; ae o le mana, ma le alofa, ma a mafaufau lelei.

2 Timothy 1: 13
Taofimau le foliga o upu lelei, na e faʻalogo mai 'iā te aʻu, i le faʻatuatua ma le alofa o Keriso Iesu.

Galuega 9: 34
Ma sa fai atu Peteru ia te ia, Ainea e, Ua faamaloloina oe e Iesu Keriso: tulaʻi ia, ma fai lou moega. Ona tulaʻi loa lea o ia.

Le amiotonu a le Atua ma le amiotonu faalelalolagi

O le faʻamaoni faʻamaoni mai le lalolagi o le amiotonu a le tagata lea o loʻo taʻua i le Mataio 6, lea e faʻatusatusa i le amiotonu a le Atua.

O le amiotonu a le tagata lava ia e masani ona aofia ai le matagofie tele, tupe, atamai po o le poto, malosi, tulaga maualuga i sosaiete po o mea taua na ausia lea e aafia ai oe i auala e feteenai ma le afioga a le Atua.

O le faʻatinoina o galuega ia saʻo ma le Atua, lea e faʻavaeina e le tele o lotu na faia e tagata, ma oʻo atu ai i tulafono silisili i se taumafaiga le aoga e ausia le amiotonu lea e naʻo le alofa tunoa o le Atua e maua ai.

Fai mai le Tusi Paʻia, e leai se mea leaga o le tagata malosi, aulelei, mauʻoa ma poto. O mea uma lava e uiga i ou uiga ma le mea o i ai lou fatu moni.

Peitai, o le taua tele o le suʻesuʻeina o le Mataio 6 teisi ina ia iloa ai pe faʻafefea ona fesoʻotaʻi lenei ma Iopu agavaʻa e manumalo ai i faʻafitauli mataʻutia na faia ia te ia.

Faatusatusa le Mataio 6: 1 i le Tusi a Mamona i se tusitusiga Eleni mai 4th senituri:

Mataio 6: 1 [LISI]
Ia outou, neʻi outou faia a outou mea alofa i luma o tagata, ina ia iloa ei latou; a leai, e leai so outou taui i lo outou Tama oi le lagi.

Mataio 6: 1 [Codex Sinaiticus, o le kopi pito sili ona matua o le Feagaiga Fou i le Eleni, e lata mai i le 4th seneturi]
Ae ia faaeteete e te le faia lau amiotonu i luma o tagata, ina ia iloa ei latou; o isi e leai so outou taui ma lo outou Tamā oi le lagi.

Mataio 6: 33
A ia outou muai saili le malo o le Atua, ma lana amiotonu; ma o nei mea uma o le a faaopoopo atu ia te outou.

Faʻafefea ona faʻafesoʻotaʻi e le Atua le amiotonu o le amiotonu i le feagaiga tuai i Efeso ma ia manumalo ai o loʻo auiliiliina atu i lalo.

O le ufifatafata o le Amiotonu

Mai le Iopu 2: 9, o le upu "faʻamaoni" o le upu Eperu tummah, o le faʻamatalaga fafine o le upu Eperu tom:

tom: atoatoa, amio saʻo, o se vaega foi o le ufifatafata faitaulaga sili
Vaega o le Tautala: Noun Male
Sipelaga Faanatura: (tome)
Uiga: atoatoa, faʻamaoni, o se vaega foʻi o le ufifatafata faitaulaga sili

O le faʻamatalaga muamua o le tom o le atoatoa.

Kolose 2: 10
Ma o outou o atoatoa ia te ia, o le ulu o uma fanua o le tama'āiga ma le mana:

E mautinoa lava o se mea lelei lenei, ae i totonu o le Tusi a Mamona, e le mafai ona e mauaina le aofaʻiga atoa o le auala na tuʻuina atu pe a faʻatusatusa atu i le tusitusiga a le Estrangelo Aramaic.

E tuʻuina atu le Kolose 2: 10 pei o lenei:

"Tatou te atoa, atoatoa, matua atoatoa ia te ia!"…

Ana faʻapea na faafefeteina Iopu i le amiotonu pepelo a le tagata ae le o le amiotonu moni ma le amio saʻo a le Atua, o le fili, o Satani [o osofaʻiga le tuusaʻo a le tiapolo], semanu e lelea Iopu mai le vai i se taimi e leʻi leva.

E tutusa foi le moni mo i tatou: afai tatou te faalagolago ia i tatou lava, o tatou tomai, poto, poto masani, ma isi tulaga o le faatuatuaina o le Atua ma lana afioga, ona tatou mautinoa lea o le a le maua i le tauvaga faaleagaga.

O le 28th chapter atoa o le Esoto o loʻo taʻu mai ai le tele o auiliiliga o le ofusa atoatoa o le faitaulaga sili, o ia mea uma e taua i le faaleagaga ma o se suʻesuʻega na o ia lava.

Esoto 28: 30
Ma ia e tuʻu i totonu le ufifatafata o le faʻamasinoga o le Urima ma le Tumema; 'ia i ai foʻi i le fatu o Arona pe a ulu atu o ia i luma o le ALIʻI; e tauʻave e Arona le faʻamasinoga o le fānauga a Isaraelu i lona loto i luma o le ALIʻI i taimi uma.

Isaia 59: 17
Aua sa ia ofuina amiotonu e pei o se ufifatafata, ma se puloutau o le faaolataga i luga o lona ulu; ma sa ia ofuina ofu o le tauimasui mo lavalava, ma sa ofuina i le maelega e pei o se ofutele.

Efeso 6
ave 13 le mea lea ia te outou i le ofutau atoatoa o le Atua, ina ia outou mafai ona tetee atu i le aso leaga, ma ua faia mea uma, e tu.
14 O le mea lea, ia tutū, 'ia fusia o' outou sulugatiti i le 'upu moni, ma faʻaauau le ufifatafata o le amiotonu;
15 Ma ou vae faasee i le sauniuniga o le talalelei o le filemu;
16 mea uma, ma ave le talita o le faatuatua, ai outou o le a mafai ai ona tinei o ufanafana mu uma a le ua amioleaga.
17 Ma ave le pulou o le faaolataga, ma le pelu a le Agaga, o le afioga lea a le Atua:

Iopu 2: 9, Esoto 28, Isaia 59:17 & Efeso 6 e fusia faʻatasi e le filo mumu o le faʻamaoni a le Atua.

FAATOMUAGA

I se taimi ua leva, na ou aveina ai taavale i se vasega tusi, ma faatalitali i se moli tu i le itu tauagavale. Sa manaia le tau, o lea sa ou maua ai pupuni i luma o itu uma o lau taavale na taavalevale i lalo. I le laina i loʻu itu taumatau sa i ai se loli pikiapu uliuli lea sa i ai foi ona faamalama i lalo.

O le avetaavale sa i ai se finauga ma se tasi i lana telefoni.

Sa na o le malamalama na ou i ai e faalogo ai i nai filifiliga leaga upu na faasaga i le isi tagata na faatoa tupu lava lona igoa e tasi ia te aʻu.

Na o le tiapolo, le atua o lenei lalolagi, na mafai ona faatulagaina lena mea.

Ua tatou osofaia faalemafaufau ma faaleagaga i aso taʻitasi.

Faʻasalalauga, televise TV, feʻau tusitusia, faʻasalalau faʻasalalau lautele, faʻalogologo i se talanoaga a se tagata ese i luga o se pasi poʻo le vaaia o se pepa lautele i totonu o le potu malolo e te galue ai e mafai ona avea ma mafuaʻaga o le fenumiai, pouliuli ma le mea sese.

Susu maia i le lalolagi!

Efeso 6 o le faʻataʻitaʻiga lea o le tauvaga faaleagaga ma tatou maua ai se fuafuaga sili i le auala e tineia ai ufanafana mu uma a le au amioleaga.

Efeso 6
10 Mulimuli ane, oʻu uso e, ia outou malolosi i le Alii, ma le malosi o lona malosi.
11 Tuu i luga o le ofutau atoatoa o le Atua, ina ia outou mafai ona tutu e tetee atu i togafiti a le tiapolo.
12 Aua tatou te le tau ma tagata, ae sili, e faasaga i mana, e faasaga i le alii o le pouliuli o lenei lalolagi, ma agaga leaga i mea maualuluga.
13 O le mea lea ia ia te outou le ofutau atoatoa o le Atua, ina ia outou mafai ona tetee atu i le aso leaga, ma ua faia mea uma, e tu.
14 Tu o lea, ua sulu o outou sulugatiti i le upu moni, ma oofu i le ufifatafata o le amiotonu;
15 Ma o outou vae faasee i le sauniuniga o le talalelei o le filemu;
16 Mea uma, ma ave le talita o le faatuatua, ai outou o le a mafai ai ona tinei o ufanafana mu uma a le ua amioleaga.
17 Ma ave le puloutau o le olataga, ma le pelu a le Agaga, o le afioga lea a le Atua:
18 Tatalo e le aunoa ma tatalo ma le faatauanau i le Agaga, ma le matamata i ai ma le faapalepale ma le faatauanau mo le au paia uma;

I le fuaiupu 16, o loʻo taʻua ai "u fanafana mu uma lava a tagata amioleaga".

O le a la latou mea, i soo se auala?

Masalo e le mafai ona faanumeraina latou. Peitaʻi, e mafai ona tatou faʻavasegaina, malamalama, ma faʻatoʻilaloina i latou ma mea uma na foaʻi mai e le Atua ia i tatou.

I John 4: 4
O le fānauga a le Atua 'outou, ma' ua fa'ato'ilaloina i latou; auā e sili o ia 'iā te' outou, nai lo o lo'o i le lalolagi.

Mataio 15 faʻavasega ituaiga 2 o nei fanafana mu:

• Poloaiga a tagata
• Tu masani a toeaina

Mataio 15
1 'Ona ō ane ai lea o Iesu' iā te ia o tusiupu ma faresaio, oi latou mai Ierusalema,
2 Aisea ua solia ai e ou soo le aga masani a toeaina? aua latou te le mulumuluina o latou lima pe a latou aai.
3 Ae na tali atu o ia ma fai atu ia te i latou, Se a le mea tou te soli ai foi le poloaiga a le Atua i la outou uputuu?
4 Auā na poloai mai le Atua, "Faʻaaloalo i lou tamā ma lou tinā; o le fetuu foʻi i lona tamā po o lona tinā, ia oti o ia.
5 A 'ua' outou fai mai, 'Ai se tasi e fai atu i lona tamā po o lona tinā, o le mea alofa, e tusa ma mea uma e mafai' ona e manuia ai;
6 Ma ia le ava i lona tama po o lona tina, o le a saoloto o ia. Na faʻapea 'ona' outou faia le tulafono a le Atua e leai se aoga i la 'outou tu masani.
7 Outou pepelo e, 'ua vavalo Isaia e uiga' iā te 'outou, e fa'apea,
8 Ua faalatalata mai lenei nuu ia te a'u ma o latou gutu, ma latou faamamalu mai ia te a'u io latou laugutu; Ao latou loto e mamao mai ia te a'u.
9 A e leai se aoga 'ua latou tapuaʻi mai ai' iā te aʻu, ma latou aʻoaʻo atu i tulafono a tagata.

O se faʻataʻitaʻiga sili lea o u fanafana mu a tagata amioleaga, o le sili ona aoga o na o i totonu o se faʻavae faʻalelotu pepelo.

I le fuaiupu 6, vaʻai i le faʻauiga o le "leai se aoga":

O le vaega manaia o le suʻesuʻeina o le aʻa o le upu awayo: Kurios = Alii poʻo le matai.

Afai tatou te usitai i aoaoga faavae, poloaiga ma tu masani a alii, ona tatou le faia lea o Iesu Keriso le Alii pe tausia le Atua muamua.

Mataio 6: 24 [ua faaopoopo le Tusi Paia]
E leai se tasi e mafai ona auauna i matai e lua; aua a le o le a ita o ia i le tasi ae alofa i le isi, pe o le a tuuto atu i le tasi ae inoino i le isi. E le mafai ona e auauna i le Atua ma mamone [tupe, meatotino, lauiloa, tulaga, po o soo se mea e faatauaina nai lo le Alii].

O lea, o le a le uiga o nei mea uma i le faʻatauroina o Iesu Keriso?

I Peteru 2:24… O ona manuʻa ua tatou malolo ai…

I Peter 2: 24
O lē na tuʻuina atu e ia lava a tatou agasala i lona lava tino i luga o le laʻau, 'ina' ia tatou ola i le amiotonu; o ona faʻamaʻi na faʻamālōlōina ai 'outou.

O le upu "stripe" o le upu Eleni molops ma na o le pau lea o le nofoaga na faʻaaogaina ai i le Tusi Paʻia. O lenei e maua ai le tele o lagona aua o Iesu Keriso o le tasi ma na o le faaola moni ma o le tasi ma na o le faʻamalolo moni.

Faʻamatalaga o gaioiga:

Malosiaga Faʻatasiga # 3468
Moto: se tuʻimomomo
Vaega o le Tautalaga: Noun, Male
Faʻaaogaina: o le manua, fasi, tuʻu i luga o le tino e ala i le sasaina.

Ua tatou maua le faamagaloga o agasala e ala i lona faamaligi toto ma le faamalologa e ala i lona tino malepe.

Isaia 52 [NET Bible, New English Translation]
13 Vaʻai, o le a manuia laʻu auauna! O le a siitia o ia, siitia maualuga, ma faaeaina maualuga-
14 (e pei lava o le toatele o tagata na matua fefefe i le vaai atu ia te oe) sa matua le fiafia o ia ma ua le toe foliga mai o ia o se tamaloa;
15 o lona foliga na matua le fiafia na te le toe foliga tagata-i lea taimi o le a ia faateia ai le tele o atunuu. O le a faateia tupu ona o lona faaeaga, aua o le a latou molimauina se mea e le masani ai ia i latou, ma o le a latou malamalama i se mea latou te lei faalogo i ai.

Ae faʻapefea ona tiga o lona mafaufau? Latou te le itiiti ifo faʻataʻitaʻi nai lo ana osofaʻiga tino.

O Efeso, Roma, Iopu

Na le gata ina saunia e Iesu Keriso le faamalologa faaletino, ae o le mafaufau foi.

E faʻafefea ona tatou faatoilaloina u fanafana mu a le tagata amioleaga o loʻo taʻua i le Efeso 6?

Efeso 1: 1
O Paulo, o le 'aposetolo a Iesu Keriso e tusa ma le finagalo o le Atua, i le au paia i Efeso, ma ē faʻatuatua ia Keriso Iesu.

E tusia Efeso i tagata talitonu malolosi, matutua, oi latou o a latou meaʻai faaleagaga e aofia ai aano o manu o le afioga a le Atua. Ae ae leʻi oʻo i le pito i luga o lau taʻaloga, e tatau ona e faʻatautaia muamua mea taua.

I le faasologa o le [Kenese i le Faaaliga], o le tusi a Roma o le tusi muamua lea o tusi 7 o le Tusi Paia na tusia saʻo i tagata talitonu i le tino o Keriso ma avea ma faavae.

Lalo o se faʻamalama o le itulau 86 [itulau mulimuli] o le tusi o Galuega i luga o le initaneti o le Companion Reference Bible mai ia EW Bullinger.

O le totonugalemu o lenei tusi o aia tatau a le fanau a le 5 ma le puleaina o le tagata tuai leaga.

• Togiola
• Faamaonia
• Amiotonu
• Faʻapaʻiaina
• Le upu ma le galuega o le faaleleiga

E ui e lei i ai pe iloa foi e Iopu mea uma o loo ia i tatou i le taimi nei o ni atalii o le Atua i le puleaina o le alofa tunoa, o lea na lava ai lona manumalo, e tusa lava pe o se osofaiga matautia ma le matautia e le mafaatusalia.

E pei lava ona faavae Efeso i Roma, o le feagaiga fou e faavae i luga o le feagaiga tuai.

O le uluai tusi o le Tusi Paia na tusia faasologa taimi o le tusi a Iopu, tusa o le 1700 - 1500 TLM.

O le mea lea, o loʻo i ai talitonuga tutusa i le va o Roma, o le uluaʻi tusi o tusi a le ekalesia 7, ma Iopu, o le uluaʻi tusi o le Tusi Paia na tusia.

O le mea lea, e tele mea e mafai ona tatou aʻoaʻoina mai le tusi a Iopu ma ona aafiaga.

I le mataupu 2, ua uma ona leiloloa Iopu ia ona atalii, afafine, pisinisi, ma auauna i se afi, afa, ma osofaiga a Sabean ma Kaletaia.

Faʻafefea na e faʻateʻaina se "afa atoatoa" mai le fili faʻapena, pe a maeʻa ona avea ma se tamaloa sili poʻo se fafine o le Atua i lau itulagi?

Ma o le tiapolo na faʻatoa faʻamafanafanaina lava…

Iopu 2: 7
O lea na alu ese ai Satani mai luma o le Alii, ma taia Iopu i maʻi tigaina mai le gata o lona vae i lona palealii.

O ai e fai mai e tofotofoina i tatou e le Atua i maʻi, faʻamaʻi ma le oti? E le o le Atua.

Iopu 2: 9
Ona fai atu ai lea o lana ava ia te ia, E te taofi ea i lou amio saʻo? fetuu le Atua, ma oti ai.

Vaʻai faalemafaufau i lou toʻalua o taʻuina oe e fetuu le Atua ma maliu pe a maeʻa uma faʻalavelave faʻafuaseʻi ma faʻamaʻi e pei o se taifau i luga o lena mea!

E toʻatele ua fai mai o le sauaina o upu e sili atu ona leaga nai lo le faʻaleagaina o le tino ona o aʻafiaga ma manatuaga e mafai ona faʻafefe ia te oe i le olaga atoa, i se taimi umi pe a maeʻaeʻa le tino ma e alu ese.

Vaavaai po o le a le mea o loʻo fai mai le afioga a le Atua e uiga i ufanafana mu a le au amioleaga.

Salamo 57: 4
ai i totonu o leona loʻu agaga: ma ou te le pepelo lava i totonu oi latou ua tuu i luga o le afi, o le atalii o le tagata lava, o lona nifo o tao ma ufanafana, ma o latou laulaufaiva o se pelu maʻai.

Salamo 64: 3
O ē na fa'amafanafana o latou laulaufaiva e pei o le pelu, ma latou punou a latou aufana e fana a latou ufanafana,

Faataoto 16: 27
O le tagata amio leaga e faʻaputu le leaga; o ona laugutu e pei o le afi mumū.

O faʻataʻitaʻiga saʻo nei o ufanafana mu a le au amioleaga.

Iopu, Iesu Keriso ma i tatou: manumalo

Ma o lea la o le a tatou toe vaʻavaʻai i tua o se loloto loloto o le upu moni e uiga ia Iesu Keriso faʻasatauroina ma le mea na ia faʻamalieina mo tatou.

I Peter 2: 24
O lē na tuʻuina atu e ia lava a tatou agasala i lona lava tino i luga o le laʻau, 'ina' ia tatou ola i le amiotonu; o ona faʻamaʻi na faʻamālōlōina ai 'outou.

O Peter 2: 24 o loʻo sii mai le Isaia 53: 5.

Isaia 53: 5
Ae ua manua o ia ona oa tatou solitulafono, ua momomo o ia ona oa tatou amio leaga: o le aoaiga e filemu ai tatou sa i luga ia te ia; ma o ona faalavalava foi ua malolo ai tatou.

O le upu "totolia" o le upu Eperu daka [sipelaina o upu: daw-kaw '] ma o lona uiga ia tuʻimomomoina. E faʻa 18 ona faʻaaoga ile feagaiga tuai, e aofia ai le Iopu 19: 2, faʻaliliuina "ma malepe"!

[O le atoa mataupu 18 o Iopu o Bildad le Suhite o loʻo tautala ia Iopu. E tusa ai ma le lolomifefiloi faʻasolosolo o igoa faʻale-Tusi Paia, i le itulau e 43, o le igoa Bildad o lona uiga, "atalii o finauga; finau; Lord Adad; faauoga tuai, ma le alofa; fenumiai [e ala i le fefiloi] alofa. ”

E talafeagai.

Shuhite o lona uiga: "tupuʻaga o Shua = tamaoaiga; mauoa; manuia; tamalii. ”

Job 19
1 Ona tali mai lea o Iopu,
2 O le a le umi tou te faʻasauā ai loʻu agaga, ma malepe ou te vaeluaina i upu?
3 O nei mea e sefulu 'ua' outou 'upu leaga mai ai' iā te aʻu; tou te lē maasiasi 'ina' ia 'outou faʻatigā mai' iā te aʻu.

E sili atu le mafai e se tagata ona ave ?!

Ae e iai isi uo pepelo e toʻalua na faʻalauiloa a latou osofaʻiga faasaga ia Iopu i luga o osofaʻiga a Bildad.

Ma ina ua uma na mea, sa onosaia e Iopu isi osofaiga mai ia Elihu, o se tamalii na fai mai le tusitala o se tagata o le Atua.

Latou te leʻi taʻuina mai poʻo fea le Atua na avea ai o ia ma faifeʻau, ae o le autu lena o le isi aʻoaʻoga.

I tua i le Isaia 53: 5, o le upu "sasa" o le upu Eperu chabburah faʻamatalaina i lalo:

Malosiaga Faʻauʻu Malosi # 2250
uila, momomo, tiga, afaina, manua
Pe chabburah {khab-boo-raw '}; pe chaburah {khab-oo-raw '}; mai chabar; saʻo, fusifusia (ma faʻavalea), ie O se faʻamamaina (poʻo le uliuli-ma-lanumoana faʻailoga ia lava) - lanumoana, maʻila, tiga, sasa, manuʻa.

O lenei upu chabburah e faʻaaogaina 7 taimi i le feagaiga tuai, le numera o le faʻaleleia faaleagaga.

I le I Petelu 2:24, ua faamaloloina i tatou i lavalava a Iesu Keriso, o loʻo taʻua ai le Isaia 53: 5, lea e faaaoga ai le upu "sasa" i le Iopu 19: 2, faaliliuina "ma malepe".

O le masina fou, o le a tatou eli loloto ai ia Iopu ma vaʻai pe o le a le mea e teʻi ai ua oʻo mai…

O lenei faʻamatalaga ua faʻamaonia e le ICNR [International Center for Food nutritional, Langhorne, PA] o le na faʻamaonia le faʻamatalaga sese o chemo

Pe tusa ma le 3 minute, 50 sekone i le faʻatalanoaga, Dr. Peter Glidden, BS ND, na maitauina ma le saʻo [i le tulaga o le chemotherapy] ma taʻua ai se mea e uiga i fomaʻi: "Ua matua tauaso lava latou ..." 

Latou te le tauaso faaletino, ae tauaso faaleagaga, e pei lava ona aʻoaʻo mai le Tusi Paia.  

Na vaaia e Dr. Glidden le 5-lagona o se faʻamaoniga faaleagaga.

O le a le mafuaaga o lenei tauaso faaleagaga?

Esoto 23: 8 [NET Bible: New English Translation]
E le tatau ona e talia se mea taufaaleaga, aua o se mea faatosina e faatauaso ai i latou oe vaai ma liliuese upu a le au amiotonu.

Teuteronome 16: 19 [Ua faaopoopo le Tusi Paia]
E te le faʻaseseina le faʻamasinoga; 'aua tou te vaʻavaʻai, ma' aua tou te avane faʻatau tupe, auā o le mea faʻatauvaʻa e faʻamalama ai mata oe popoto ma faʻasese ai 'upu a ē amiotonu.

"Chemotherapeutic vailaʻau na o le pau faʻavasegaina o vailaʻau o le faʻatonuina fomaʻi maua se tipi saʻo o…"

“Pau lava le mafuaʻaga ua faʻaaogaina ai le chemotherapy ona e maua tupe a fomaʻi. Vaitaimi. ”

Faaleagaga ma le faaleagaga, o le tupe a fomaʻi e maua ai le togafitiga o fualaau o le chemotherapy mo o latou gasegase o se taufaaleaga e faʻapipiʻiina o se totogi.    

O lenei mea e faʻamatalaina ai le auala e mafai ai e le fomaʻi ona alu ese mai le faʻaaogaina o togafitiga e maua ai le 97% le le mafai ona fai.

Faamatalaina o le taufaaleaga [mai le dictionary.com]

nauna
1. tupe poʻo seisi aoga taua faʻatatauina na tuʻuina atu pe folafolaina ma le manatu e faʻaleagaina ai le amio a se tagata, aemaise i le faʻatinoina o lena tagata o se tagata taʻalo, tagata faigaluega lautele, ma isi.

2. soʻo se mea e tuʻuina atu pe tautua e faatauanau pe faatosina ai:

Faatasi ai ma mea taufaaleaga uma o loo i ai agaga leaga ua taua o agaga le mautonu o loo aofia ai, o lo latou faamoemoega e tasi o le gaoi, fasiotia ma faaumatia. 

O isi ituaiga o agaga leaga e masani ona fesootaʻi ma agaga taufaaleaga, e pei o pepelo pepelo, ma mafua ai le tele o faafitauli.

O le mea lea e mafua ai le tauaso faaleagaga ma le vaeluaina o le upu moni: faatosinaga a le tiapolo.    

Mobes o loʻo faʻamaonia le 50% o le 4 aupito sili ona lelei gaioiga o pisinisi o le falemaʻi faʻamalosi.

E i ai isi ituaiga faʻatau tupe i totonu o togafitiga faafomai, ae o le a tatou o atu i lena mea i le isi mataupu i le masina a sau.

O le amataga ma le tala faasolopito o le chemotherapy

O le a le mea e tutusa ai le taua o le lalolagi ma aʻu ma le chemotherapy?

Saili i lenei vitio i luga o le talaʻaga ma le amataga o chemo…

Faatasi ai ma nei mea uma ua fai mai, na ou faia i le taimi nei [i luma o le lomiga] ia iloa o 2 chem chemicals called vincristine ma vinclastine e maua mai i le laau o le periwinkle e tupu mai i Madagascar.

Ae ui i lea, e pei ona faaalia i suʻesuʻega, o aʻafiaga ma mea leaga mai le chemo e sili mamao atu i soʻo se faamanuiaga.

E le gata i lea, o isi togafitiga, e pei o le anapogi ma le tea essiac e mafai ona sili atu le saogalemu ma sili atu ona lelei i le taulimaina o le kanesa.

Le faʻalogologo o chemo

O le faʻamalamalamaga nei mai le mercola.com [Tesema 16, 2018].

Sei o tatou faʻamaonia nei mea moni ma ni nai faigofie faigofie.

E iloa e tagata uma o le tino o le tagata e tele auala eseese, e pei o le:

• Skeletal
• Muscular
• Talia
• Cardiovascular
• Le popole
• etc.

John Doe e maua i le kanesa.

I lena tulaga tonu lava, o le a le tino tino sili ona vaivai?

Lana faiga puipuia.

Talu ai ua taʻuina mai e tagata suʻesuʻe i luga o le fale e faapea o le chemo e fasiotia uma sela i totonu o le tino, [e le naʻo le kanesa o le kanesa], o le a le polokalama o le a faʻamalo muamua?

O le mea e sili ona vaivai, o lana faʻafitauli puipuia lea, o lona pau lea o puipuiga mai le kanesa.

Talu ai o le chemo e faʻavaivaia ai le tino o le puipuiga mai le kanesa, faʻafefea ona faʻamaloloina i tatou mai ?!

https://www.nydailynews.com/life-style/health/shock-study-chemotherapy-backfire-cancer-worse-triggering-tumor-growth-article-1.1129897

Vaʻai i mea sa maua e saienitisi i se suʻesuʻega e uiga i chemo e pei ona lipotia mai i le New York Daily News…

O lenei suʻesuʻega e faʻamaonia ai mea na iloa e Dr. Mercola ma isi: chemo mafuaʻaga ma faʻatelevave le faʻamaʻi e tatau ona tineia!

O lenei mea e mafua mai ai le mafuaʻaga o le maualuga o le pa'ū o le chemo ma pe aisea e mafua ai le tele o maliu nai lo se isi lava alamanuia.

John 10: 10
E le sau le gaoi, a 'ia gaoi, ma fasi, ma fa'aumatia; na ou sau' ina 'ia maua ei latou le ola, ma latou maua atili ai.

Eperu 2: 14
O le mea lea, ao fānau tamaiti i le tino ma le toto, o ia lava lea na faia foʻi lea mea; ina ia mafai e ia ona oti le tagata na i ai le mana o le oti, o le tiapolo lea;

Chemotherapy o se feeseeseaiga i fuaitau

O le "Chemo" o le taofiofia o vailaʻau, o lea la o le atoa ma le saʻo faaupuga o vailāʻau togafitiga.

Ae o le toʻatele o tagata e naʻo le faʻaaogaina o le upu "chemo" nai lo le ona o se puʻupuʻu, faigofie ma sili ona sologa lelei faʻaupuga leo.

Faʻauiga o le "euphemism" mai le dictionary.com

nauna
1. o le sui o se faaupuga agamalu, le tuusaʻo, poʻo le vavalalata mo se tasi e manatu e ono afaina, faʻamalosi, pe faʻalavelave.
2. le faaupuga lea ua suia ai:
"O le pasi" o se faʻamalologa mo le "oti."

Ae o togafitiga faʻamalositino e le naʻo se vailaʻau.

E maua mai i vailaau faʻatautaia o vailaau faʻasolosolo ua mamanuina faapitoa i fasioti.

British Dictionary faauigaga mo togafitiga

igoa tele -pies
le togafitia o maʻi faʻaletino, mafaufau, poʻo faʻalapotopotoga poʻo faʻamaʻi

Upu Origin ma History mo togafitiga
n.
1846, "togafitiga faafomai o faamaʻi," mai Modern Latin therapia, mai le Greek therapeia "faamaloloina, faamaloloina," mai therapeuein "e fofo, togafitia faafomai," moni "auai, faia auaunaga, tausia;" fesoʻotaʻi ma le fomaʻi "auauna, auauna."

Online Etymology Dictionary, © 2010 Douglas Harper

E faʻapefea ona mafai ona maua mai se fomaʻi vailaau faamaoni ma saʻo e taua o faʻamālōlō?

I se faʻauigaina, e le mafai.

Ua naʻo se isi pepelo a le tiapolo i le faʻafomaʻi faʻapolofesa e fasiotia le tele o tagata ma sili atu ona aoga nai lo se isi lava pisinisi.

Vailaau matautia: e mafai ona afaina ai le kanesa?

Ina ua ou iloaina muamua lenei mea, sa faateia au!

E faʻapefea ona avea se fualaau faasaina e foliga mai o [foliga vaaia i fafo] ua mamanuina e faʻamalolo ai i tatou e tatau ona faʻailogaina matautia?!

E le mafai faʻamaloloina moni i tatou aua e pei ona tatou vaʻaia i le muamua vaega, chemo o se feteʻenaʻi o faʻaupuga.

O le faʻamalamalamaga nei mai le: https://www.cdc.gov/niosh/docs/2004-165/pdfs/2004-165.pdf

Na e vaai i le fuaiupu muamua ?!

Ole faʻafomaʻi, faʻale-Tusi Paia male faʻafoliga faʻaleagaga lea e faʻatusalia le ofi atu i totonu, faʻaleagaina, faʻatumuina ma le pulepuletutu o le faʻafomaʻi ma aʻafiaga e mafua mai i lo tatou fili faʻaleagaga o Satani. E le o lona uiga o tagata faigaluega soifua maloloina e i ai a latou mafaufauga leaga. Leai leai leai

O loʻo latou mulimuli tauaso i faʻataʻitaʻiga a le faʻafomaʻi, latou te le o iloa poʻo le a le mea e tupu faʻaleagaga.

E faʻapefea ona faʻamatala e le fomaʻi fualaau matautia?

• Fualaau faasaina matautia: NIOSH taʻu mai so o se sooupu o faʻaalia:
• tino maliu: [mafua ai le kanesa]
• genotoxicity: [faʻaleagaina le DNA / RNA [genetic material] ma faʻapogai ai suiga)
• afaina o le okeni: [taua le faaleagaina o le toxicological lea e aʻafia ai le biochemistry, galuega, ma / poʻo le fausaga o se okeni faapitoa]
• isi faʻalavelave faʻaleagaina: [faʻaleagaina o aʻafiaga i le atinaʻeina o le tamaʻi pepe po o le fetus / fetus / embryo e se vailaʻau]
• gaioiga faʻapitoa:  [aafiaga matuia o se vailaʻau vailaʻau i galuega tau feusuaʻiga ma le fausiaina o tane ma fafine matutua, faʻapea foʻi ma aʻafiaga tau atinaʻe i fanau]
• tauatogagenicity: [O se teratogen o se sui e mafai ona faʻalavelaveina le atinaʻeina o le pepe po o le fetus. Teratogens taofi le maitaga pe maua ai se maʻi le atoatoa (o se faaletonu fanau)]
• e tatau ona togafitiga o se fualaau faasaina.

Mataio 7: 20
O lea latou te iloa ai i latou io latou fua.

O a fua o chemo?

• e faavaivaia ai i tatou i mea tautupe: e tusa ai ma se suʻesuʻega a le Iunivesite o Harvard, o aitalafu aitalafu o le mafuaʻaga lea o 75% o bankrupt uma. O nisi togafitiga faafomaʻi e mafai ona oʻo atu i le $ 100,000 / tausaga!
• e vaivai ai le tino atoa: e afaina uma ai siama, masini, totoga ma tino o le tino
• na te faʻavaivaia le faʻaogaina o le tino: o le immune system o le pau lea o le faʻavae e mafai ona faʻatoʻilaloina le kanesa, o lea mai le Tusi Paʻia ma le agaga vaʻaiga, o se fuafuaina, togafiti osofaʻiga faasaga i le onosaʻi, faʻafoliga o se togafitiga
• e faʻavaivaia ai le mafaufau ma lo tatou tomai e talitonu mo le faʻamalolo: "Chemo faiʻai" o se faʻamatalaga o le tele o faʻailoga o le mafaufau ma manatuaina le faʻaletonu e masani ona tupu pe a maeʻa togafitiga. E aofia ai:
• Le mautonu
• auō
• faigata faigata
• mafaufau maualuga
• faapuupuuina sina taimi puupuu
• faafitauli mo taimi pupuu
• faafitauli i le mafaufau
• faafitauli i le mafaufau vaaia
• etc.

Ma mai le Tusi Paia ma faʻaleagaga vaʻaiga, chemo o se fuafuaina, togafiti osofaʻiga faasaga i le onosaʻi mafai ona talitonu mo faʻamalologa, toe faʻafoliga o se talafeagai togafitiga faʻafomaʻi.

Ma afai e te vaʻai atu i leaga uma aʻafiaga o chemo, e manino lava e le mai le tasi Atua moni.

Chemo EPPE [Meafaigaluega Puipui a le Tagata Lava Ia]

E saʻo, o le tagofiaina o chemo e manaʻomia le fuafuaina lelei o mea e puipuia ai oe lava [PPE]!

O le a le mea e aofia ai?

ONA o le Oncology Nurses Society.

Talu ai ona o le tusitusiga e matua matapogia, o le muamua fuaiupu fai mai, "Lua paga o chemotherapy tofotofoina totigilima e tatau ona ofuina mo uma HD gaioiga gaioiga".

O se tasi o laupepa o le D6978-05 chemotherapy ua faamaonia e le ASTM [American Society for Testing and Materials] e le lava!

Lua ua fautuaina.

O le a se isi mea e manaʻomia?

O se ofutalaloa faapitoa-faʻamaufaʻailogaina lea e leai ni faʻailoga i le pito i luma e faʻaitiitia ai soʻo se avanoa o se kulimi fualaau faʻatau.

E iai se isi mea?

Ae sao foʻi. O nei mea uma e le lava.

Fai mai le tusitusiga mo le vaega e puipuia ai ou foliga, “Faʻaaogā taliga mata e faʻapipiʻi faʻatasi ai ma mata ina ia maua ai le puipuiga atoatoa mai le faʻasusu o mata ma foliga. ”

O foʻo poʻo se talipupuni puipui ia i latou lava e le lava le puipuiga!

E tatau ona laʻei uma mea e lua i le taimi e tasi !!

I le tulaga o le pepelo, vaai i mea na fetalai ai Iesu Keriso!

Mataio 23 [Ua faaopoopo le Tusi Paia]
1 'Ona fetalai atu lea o Iesu i le motu o tagata ma ona soʻo,
2 fai mai: "Ua nonofo tusiupu ma Faresaio i le nofoa o Mose [o le pule o ni faiaoga o le Tulafono];
3 faʻaaoga ma matau mea uma latou te tauina atu ia te oe, ae aua le faia e pei ona latou faia; aua latou te talaʻi atu [mea], ae le faʻaaogaina.
27 "Oi talofa ia te oe, [tagata amiotonu] tusiupu ma faresaio, tagata pepelo! Auā tou te pei o tuugamau paʻepaʻe, e matagofie i fafo, ao totonu 'ua tumu i ivi o tagata oti ma mea leaga uma.
28 E faʻapea foi oe, i fafo e foliga mai e tonu ma amiotonu i alii, ae totonu totonu oe tumu i le pepelo ma le amioleaga.

Ua faʻaofu e fomaʻi ofu tino paʻepaʻe paʻepaʻe lalelei, faʻamanatu mai ia te aʻu paʻu papaʻe paʻepaʻe, ae faʻamaonia fualaau e oʻo ai i le oti vave.

Faataoto 22: 3
O le tagata poto e vaʻavaʻai i le leaga, 'ua lafi ai o ia;

Faataoto 27: 12
O le tagata poto e vaʻaia le leaga, ma lafi ai o ia; ae o le faigofie ona pasia, ma ua faasala.

Ua lavea oe e se gaoi soli tulafono!

Tomai Faʻaleagaina, Puipuiga, ma Faiga Faʻavae [2016]

Tagata lauiloa e fesoʻotaʻi ma fualaʻau maliliu: O se suʻesuʻega felavasaʻi

E tusa ai ma lenei suʻesuʻega suʻesuʻega, e toʻa 220 tagata lauiloa na feoti i le feoti i fualaʻau i le va o le 1970 - 2015!

[O le isi faʻavae tuʻuina atu lena numera i luga o 400. O le lona tolu faʻavae faʻapea mai o 200+, o lea matou te faʻamaonia ai iinei].

A e faʻamamaina le 'ava malosi ma fualaʻau faʻasaina, e 135 - 140 tagata lauiloa na feoti naʻo fualaʻau na o fualaʻau na o oe.

E faʻapefea ona e tuʻuina se tau ile tau mo i latou, o latou aiga ma le aʻafiaga i sosaiete?

O lona maliu na folafolaina o se fasioti tagata ona o le tuʻufaʻatasia o benzodiazepines ma propofol o loʻo maua i lona tino.

O le upega tafailagi a le malo pub chem fai mai, "Benzodiazepine o se vaega o lua-mama heterocyclic tuufaatasiga aofia ai o le benzene mama fusi i se diazepine mama."

Benzodiazepines o se vasega o vailaʻau taʻutaʻu o tamaititi tranquilizers ma anticonvulsants ma aofia ai le 50% benzene, o se petrochemical ma se elemeni i suauʻu mama, vailaʻau, vali, mea pāpā, lubricants, vailaʻau faʻamama ma lapisi.

Pau lava le mea tatou te mananaʻo uma e fufuluina o tatou potu faiʻai!

O nisi o faʻamatalaga taatele o le benzene o le tapaa tapaa, faʻamaʻavale afi ma faʻalauiloaina o fale gaosi oloa.

Benzene o se taʻutaʻua foʻi tagata kanesa o le tagata, o le mafuaʻaga lea o lona aano i le kesi e le faʻatagaina ona sili atu i le 1%. Peitaʻi, o le EPA na faʻatulaga ni tulafono fou i le 2011 na faʻatapulaʻa le aofaʻi tele o le keseni o le kesi i le 0.62%, ma faʻamamafa atili ai lona oʻona.

O le Ofisa mo vailaʻau oona ma faʻamaʻi o faʻamaʻi [ATSDR] lisiina le benzene o le numera 6.

Mātau o benzene ma benzene o loʻo aofia ai mea faʻapitoa o loʻo lisiina i le pito i luga o le 3, sili atu nai lo se isi lava mea.

Ma le isi, biphenyls [polychlorinated] o #5 i luga o le lisi ma e afuaga o le benzene, o le benzene o loʻo aʻafia i 40% o le pito i luga 10.

O se tasi o faataitaiga mataʻina o biphenyls o le BPA, o loʻo i totonu o le tele o fagu paʻu vevela, o pepa faʻasalalau pepa vevela ma o loʻo tuʻu ai foʻi le tele o meaai kuka.

Ua faʻavasegaina o se endocrine disrupter ua uma ona faʻasa e Kanata ma le Iuni a Europa, ae o loʻo faʻaaogaina pea i le Iunaite Setete, e ui o lona faʻaaogaina ua faʻaititia.

E faʻapefea ona faʻatagaina le tuʻuina o le benzene i soʻo se vailaau e fuafua mo le taumafa a tagata?!?!

O le FDA, o ia lea e tatau ona faʻafoeina le falemaʻi falemaʻi, ua malamalama lelei i lenei faʻamatalaga, ae o loʻo latou faatagaina pea le faʻaauau, o lea e tatau ai ona avea i latou ma vaega o le faafitauli.

O le mea lea, e tatau ona i ai se tala le lelei, e pei o le faʻatau, faʻamalosi poʻo se feteʻenaʻiga.

E tele taimi, o le Ofisa Sili o Pulega o se kamupani tele o le a faamutaina la latou galuega ma ia faafaigaluegaina e le matagaluega a le FDA o loo vaaia le pisinisi lea na faatoa faigaluega ai le Ofisa Sili o Pulega!

O lena lava Ofisa Sili e masani ona ia te ia se aofaiga tele o oloa i le kamupani na ia pulea muamua.

I se isi faaupuga, o loʻo i ai se feeseeseaiga manatu faapito o le tului.

I le avea ai o se mea moni, ua silia ma le 800 pepa faʻamaumauga o le feteenaʻi o le feteenaiga i le malo.

Ole tulaga lea ole piʻopiʻo oloo matou feagai ma le vaega o vailaʻau ma e faʻavae uma ile faʻanana ile tupe.

I Timothy 6
9 Ae o i latou o le a mauoa latou te pauu atu i faaosoosoga ma mailei, ma i le tele o tu'inanauga valea ma le faatiga, lea e malelemo ai tagata i le faafanoga ma le malaia.
10 mo le alofa o tupe o aʻa o mea leaga uma: lea e ui lava ina naunau nisi, ae ua latou sese mai le faatuatua, ma ua tuia i latou lava i le tele o faanoanoaga.
11 A o oe, le tagata o le Atua, ia e sola ese i nei mea; ma mulimuli i le amiotonu, amioatua, faatuatua, alofa, onosai, agamalu.

Matau le afi ma ulupoʻo & kolosi ponaivi faʻailoga i le itu tauagavale o le fagu! O lenei taʻu mai ia matou e matua mu gofie ma matua 'oʻona.

Ae e sili atu le leaga.

O le Iunaite Setete o le Siosiomaga Puipuiga Ofisa [EPA] ua setiina se Maximum Contaminate Level [MCL] mo benzene i vai inu i na o le 0.005 mg / L [5 ppb], e pei ona folafolaina e ala i le US National Peraimeri inu vai Faatonutonu.

O lenei tulafono faʻavae e faʻavae i luga o le puipuia o le benzene leukemogenesis [lea e mafua ai leukemia = "soʻo se tele o kanesa o le ponaivi ponaivi e puipuia le gaosia masani o mumu ma papaʻe sela toto ma platelets, mafua ai i le anemia, faʻateleina aʻafia i siama, ma faʻaletonu toto toto ”.

Levitiko 17: 11
Auā o le ola o le tino 'ua i totonu o le toto;' ua 'ou tuʻuina atu foʻi' iā te 'outou i luga o le fatafaitaulaga e faia ai le togiola mo o' outou agaga; auā o le toto lea na te faia le togiola mo le agaga.

Vaʻai le mea o loʻo osofaʻia ai i tatou e le fili [Satani - le osofaʻiga tuusao a le tiapolo] e ala i faiga faʻafomaʻi: o le “fatu” lava lea o le tino = le toto.

Afai o le toto e mafai ona afaina pe faʻavaivaia i soo se auala, o le ai ai le aafiaga tutusa i le tino atoa.

O le American Petroleum Institute (API) na taua i le 1948 e faapea "e masani lava ona manatu o le pau lava le saogalemu faʻatonuina mo le benzene o le zero". E leai se saogalemu faʻaalia tulaga; e oʻo lava i sina aofaʻi e mafai ona afaina ai.

Le maualuga maualuga o le faʻaleagaina o le sini [MCLG], o se sini e le mafai ona faʻamalosia le soifua maloloina e mafai ai ona lava le saogalemu mo le puipuia o aʻafiaga leaga, zero benzene concentration in drinking water.

Ua tatou iloa nei le mafuaʻaga.

FAI LE MATA!

talu mai le aupito tele le faʻamaʻiina o le maualuga o seti na faatulagaina 5 vaega ile piliona [0.005 mg / L ile vai inu], o loʻo tauina mai ai ia i tatou le matua matautia o le vevela.

E tusa ai ma le drug.com, e fuafua i le maʻi na togafitia, klonopin, o se tasi o ituaiga ituaiga o benzodiazipines [benzos mo le pupuu], o le maualuga o le aso ua fautuaina o le 20 mg.

Ae ui i lea, o le fautuaina i aso uma metotia masani na o le 1 - 5 mg, faʻamoemoe i suiga.

Seʻi tatou faʻapea e faʻamautinoa o le tagata e naʻo le tasi le 4 mg klonopin pill i le aso.

O nisi fofo o le benzodiazepine o valium, onfi, atavan, T-tab transxene ma malamalama.

E fia miliona miliona tagata ua afaina i nei fualaau oona?

O le feterale Controlled Substances Act [CSA] o le 1970 e le DEA [Fualaʻau Faʻamalosia Ofisa, o se lala o le malo a le US] faʻavasega vailaʻau i totonu o le lima taimi [vasega] faʻavae i luga o le ono mafai mo le sauaina ma pe o le vailaʻau na faʻamaonia ma taliaina mo togafitiga faʻafomaʻi.

O faʻatulagaga taʻitasi e pulea e tulafono eseese e faʻatatau i le gaosiga o fualaau faʻatau, faʻatau atu, umiaina, ma le faʻaaogaina, ma, e fuafua i le faʻasologa, o le faasalaga mo se soliga atonu e sili atu ona ogaoga.

O faasologa mai le 1 i le 5, faʻatasi ai ma le 1 o le sili ona ogaoga ma le 5 o le laʻititi.

Faamatalaga I fualaau faasaina ei ai se maualuga maualuga mo le faʻaleagaina, faʻapea foi ma se maualuga maualuga mo le faʻatupuina o le faʻalagolago. Talu ai e leai se faʻaaogaina o togafitiga faafomaʻi mo nei vailaʻau, o mea uma lava e faʻaaoga pe faʻaaogaina e le tusa ai ma le tulafono.

O nisi o faʻataʻitaʻiga o faʻamaumauga o 1 o vailaʻau o cannabis [o lenei faʻavasegaga e sili ona feteenai ma nisi o setete ua faʻataʻalo i tulafono a le malo tele], ecstasy, heroin, ma psychedelics [o ituaiga o musipolo, DMT ma le LSD].

Faʻamatalaga 5 fualaau e i ai le maualalo gafatia mo sauaina ma se maualalo pe faʻatapulaʻaina gafatia mo le faʻamoemoeina. O nei vailaʻau ua taliaina nei le faʻaogaina o vailaʻau, ma e mafai ona maua se faʻatonuga faʻatulafono mo latou. O faʻataʻitaʻiga e aofia ai syrups tale vivii codeine-infused, ezogabine, ma isi.

O Benzodiazepines ua faʻavasegaina o fuainumera 4 fualaau faasaina.

Pe o se mea faʻapitoa poʻo se mamanu e mafai foi ona avea ma mea e ono avea ma vaisu o ia mea matautia?

Manatu tau solitulafono?

Talu ai o le FDA ma kamupani vailaʻau ua uma ona iloa muamua le faʻaleagaina e mafua mai le benzos, ae latou te faia foi ma le loto i ai, faʻamaonia, faʻatonutonu ma faʻatau atu ia latou, e le o lenei, i le mea moni, solitulafono faʻamoemoe?

Talu ai ou te le o se loia, ou te le iloa, ae e mafua ai ona e matua mafaufau e uiga i amioga lelei o nei mea uma.

Mai le blackslawdictionary.org:

O le "Solitulafono le faamoemoe o se vaega talafeagai o se" masani "solitulafono ma e aofia ai se malamalama lelei faʻaiuga i le vaega a le tasi itu e manuʻa pe toʻesea le isi.

O se tasi o tolu vaega o le "mens rea," o le faʻavae mo le faʻamautuina o le nofosala i se soligatulafono. E tele ituaiga o faʻamoemoega faʻasolitulafono e ono faʻaaogaina i ni tulaga e amata mai i le muaʻi fuafuaina e oʻo i se gaioiga e faia faʻafuaseʻi ".

E manino lava, o le tusia o faʻamaumauga mo nei vailaʻau e pei o klonopin poʻo valium e le o ni tulafono faaletulafono, ae faʻavae i:

• se filifiliga e faia ma le loto i ai e taitaia se fualaau faasaina ma aʻafiaga matautia
• faʻamaoniga e ono mafai ona fai mo vaisu poʻo le faʻaleagaina

e le tatau ona latou?

Ma e le tatau ea i kamupani o loʻo gaosia, faʻatonutonu, faʻatau atu ma faʻatautaia na mea ona tali atu?

Na o meaai mo mafaufauga.

Ma o le tasi lenei o fualaau oona mai le faitau afe.

E le o le taʻua o fegalegaleaiga e le mafaitaulia ma le le mautonu o nei fualaau faasaina faatasi ma isi.

Ona faʻaopopo atu lea i isi uma fesuiaiga e le faʻaaogaina, e pei o le faʻatautaia o vailaʻau A, B, C ma D i le tasi pe a oʻo i luma o:

• mercury [mai fuga nifo]
• glyphosate [o le mea oona i le lapisi, o se vaovao ua maua i le toetoe lava o laau uma, manu, puna vai, palapala, ma le ea]
• chlorine ma ona mea e maua mai vai inu, vaita'ele ma le ta'ele
• siama auala mai i vaalele
• taavale vaivai
• out-gassing o le VOC's [Volatile Organic Compounds] mai le fola o le vinalama faatoa e faapipiiina i lau umukuka

O le aofaʻiga o faʻamalositiga faʻamaʻi faʻatasi ai ma isi vailaʻau ma 80,000 eseese vailaʻau o le siosiomaga atonu e le mafai ona fuafuaina.

O le mea lenei ua lauiloa o le faʻaaogaina o le mea sese, pe afai e aafia se isi vaega o mea sese, e aafia ai le isi, ma isi.

Faʻamatalaina o fualaau oona, o latou gaioiga ma le solia o mataupu o le Tusi Paia

E tele auala eseese e faʻavasega ai vailaʻau. Na o ni nai faʻataʻitaʻiga o:

• Tulaga faaletulafono: tulafono pe leai foi
• Tulaga lamatia: saogalemu pe matautia
• igoa: Igoa lautele poʻo le igoa
• Faʻataʻitaʻiga:  oa maʻi ua fuafuaina e togafitia
• Pharmacodynamics: faiga o gaioiga i totonu o le tino
• puna: laau totō poʻo vailaʻau
• Faʻasologa:  e tusa ai ma le talipupuni Blue / blue shield, o vailaʻau e tuʻuina atu i se tasi o le fa, lima poʻo le ono vaega o loʻo taʻua o le kopiina poʻo le suʻeina o vaega, e faʻavae i luga o le faʻaaogaina o fualaau faasaina, tau ma le aoga.

Ua ou i ai i le faagasologa o le faatulagaina o fualaau faasaina mai se vaaiga faale-tusitusiga paia ma faaleagaga.

O le mea lenei na ou mauaina mamao mai o se suʻesuʻega vave i luga o vailaau mo togafitiga ma aʻu lava matauga:

• Paʻu: nisi fualaʻau, pei o benzos, faʻapipiʻi moni le tino ma le lauiloa sili onaona vailaʻau, pei o le benzene, e leai se aoga taumafa, ina ia maua ai le manaʻoga aʻafiaga. O le mea lea, e le mafai ona avea ma se faʻamaoni pe faʻalelagi ituaiga o vailaʻau, ae o le mea moni, o se osofaʻiga faasaga i le Atua lona lua galuega sili, le tino o le tagata, faʻafoliga o faʻafomaʻi.
  • Roma 1: 30
    O tagata faifai mea, o ē ita i le Atua, faʻamaualuga, faʻamaualuga, matamuli, tagata na faia mea leaga, le usiusitai i matua,
  • O ai na fausiaina le manatu e tatau ona tuu se vailaʻau oona i totonu o se vailaʻau talavai? I loʻu manatu, e tatau ona faʻamalosia e agaga temoni, ae le o le Atua moni e toʻatasi.
• Faʻamatalaga:  isi vaila'au talavai, e pei o le thyroxine, o se mea fa'afoliga fa'afoliga o se mea e gaosia fa'alenatura e le tino o le tagata. I lenei tulaga, o le thyroxine o se fa'afoliga o le hormone thyroid. E matua ese lava le vailaʻau e mafai ai ona faʻaalia o se mea uiga ese, ma o le mea lea e mafai ona pateni ina ia mafai ai e le au gaosi vailaʻau ona maua ni tupe se tele mai ai, ae e tutusa lelei ma le uluai hormone thyroid e ausia ai se aafiaga e latalata atu i le mea muamua. Ose faiga fa'apaleni kemikolo faigata.
  • O le Tusi Paʻia e tumu i fuaiupu e faʻatatau i le faʻasese e le tiapolo toetoe lava o mea uma e fetalai ai le Atua pe fai foi. Ma, afai o se vailaʻau faʻaseseina se vailaʻau i le tino ina ia mafai ai ona maua se aʻafiaga, o ai moni na faʻamalosia ia?
• Faʻatonu: tele vasega o fualaʻau ua fuafuaina ma le iloa e faʻalavelave ai le tino manaʻoga tino. O se tasi faʻataʻitaʻiga o le PPI's [Proton Pump Inhibitors], e matua faʻaititia ai le suka na gaosia e le manava. Ole mea lea e ono mafua ai le tele o faʻaletonu o minerale ona e manaʻomia le faʻamaga lelei o le suka ile manava. O le ua maliu ai Dr. Linus Pauling, o le na manumalo i ni faailoga e 2 nobel, na ia mauaina e toeititi lava o faʻamaʻi uma e mafai ona maua mai i tua i le le lava o le minerale. Atonu e le na o le pau lea o le mafuaʻaga, ae e mautinoa o se tasi lea o mafuaʻaga.
  • Faʻafefea mafai ona mafai ona faʻamaloloina le tino o le tagata pe a fai o se vailaʻau ua faʻalavelaveina gaioiga o se gaioiga manaʻomia i totonu o ia? E le mafai. I se taimi umi, e faʻaleagaina ai le tino atoa o le tino ma faʻamaʻi ai, lea e masani ai ona toe asia e se isi fomaʻi, ma e toeititi lava o isi taimi e toe maua ai se isi vailaʻau, atonu e tutusa lava le aafiaga o le upega. O lenei faiga e masani ona faia pea seʻia maliu le tagata maʻi i se maliu vave, e pei lava o le selau o selau tagata ma le faitau miliona o tagata i le lalolagi atoa faʻasauāina ma fasiotia e fualaʻau faʻasaina.

Tulaga lamatia ma le manuia

O lenei e toe foʻi i le tautoga Hippocratic: muamua aua le afaina. Ae o le faʻauigaina o le tulaga lamatia o lona uiga "faʻaalia i le avanoa o manuʻa pe leiloa", o lea la ua toe solia foi le tautoga Hippocratic.

O le aveina o se fualaau maualuga mo le maʻi vaivai e le talafeagai.

Ae ui i lea, o se tagata o loʻo i ai se gasegase ogaoga atonu e naunau e talia se tulaga sili atu ona lamatia pe afai o le a maua ai le gasegase e pulea.

Faatasi ai ma le tele o fualaau oona, o le tulaga na maua mai i le lima.

O loʻu tina faaletulafono [na maliu i le 2020] sa i ai i le falemaʻi ma se maʻi afi. Atrial fibrillation (fa'aigoa fo'i AFib po'o le AF) ose fatu fa'atetetete po'o le faaletonu o le fatu (arrhythmia) e mafai ona o'o atu ai i le pa'u toto, stroke, fatu gau ma isi fa'alavelave fa'atatau i le fatu.

O se tasi o vailaʻau na manaʻo le falemaʻi e avatu ia te ia e moni lava e 20% le aofaʻi o le oti o se aʻafiaga!

O oe o le a sili atu le saogalemu i le taʻalo Rusia ma se taʻavale ono tuai (17% avanoa o le oti) nai lo le aveina o vailaʻau mo le fatu fatu [20% avanoa o le oti].

Na faʻapefea ona faʻamaonia lea ituaiga vailaʻau?

E leʻi lava le faʻataʻitaʻiga?

I nisi o faʻalavelave faʻafuaseʻi, oe tatau ona inu soʻo se vailaʻau o le a ausia le manaʻoga aafiaga i se taimi puʻupuʻu ina ia mafai ona sefe le ola o se tagata pe ia puipuia le tele o faʻaleagaina.

Mo lena, e tatau ona tatou faafetai.

Ae mo le tele o faʻamaʻi masani poʻo le faʻamaʻiina o faʻamaʻi, faʻaleleia atili a matou meaʻai, faʻamalositino, ituaiga olaga, mea faaopoopo, ma isi mea e sili atu le saogalemu ma sili atu ona lelei le fofo lea e mafai ona maua ai le toomaga sili ma i nisi tulaga, e toe vaʻaia ai le maʻi.

FAATOMUAGA

O le tautoga a le Hippocratic e le muamua afaina, ae o tagata atamamai i togafitiga faafomaʻi e taʻu mai ia i tatou o fualaau uma e mafua ai le afaina i foliga o aafiaga [e afua mai i mea le lelei i le oti], o le mea lea o fomaʻi uma e solia ai le tautoga Hippocratic ma faasologa uma latou te tusia.

E fia isi faʻalapotopotoga e masani ona solia mataupu faavae latou te faavae ma ola pea?

O le mea moni lava, o le falemaʻi faʻafomaʻi e tali atu i se tasi, o loʻo fautua mai ai le faʻamaonia ma le faʻamalosi ma le latou vaega pule, o le FDA, o le manatu ia tausia kamupani vailaau i laina.

Faaleagaga ma le faaleagaga, o le amioleaga ma le pepelo.

I le Tusi Paʻia, o le tiapolo ua taʻua o le le amio leaga ma o Iesu Keriso na taʻua le tiapolo o fanau a le tiapolo [o se vaega faapitoa o taʻitaʻi lotu] tagata pepelo 7 taimi i le Mataio 23.

O le amio leaga ma le pepelo i le faiga faʻafomaʻi ua na ona atagia mai ai le faʻaleagaina e le tiapolo o le tino atoa e ala i ana fanau.

BTW e 3 mea i le Tusi Paʻia o loʻo faʻapea mai le Atua e tatau ona aunoa ma le faʻataʻitaʻi:

• Talitonu [I Timoteo 1: 5; II Timothy 1: 5]
• alofa [Roma 12: 9; II Corinthians 6: 6; I Peter 1: 22]
• le poto [James 3: 17]

O isi auala masani i togafitiga o fualaau oona e itiiti ifo ma le itiiti ifo le ogaoga o aʻafiaga o aʻafiaga, ma e masani ona leai ni aʻafiaga e faʻaleagaina pe a faʻaaoga lelei mo mafuaʻaga tatau.

BTW Suʻesuʻega faʻafomaʻi ose mea sese ona sa i ai mo le fia afe o tausaga aʻo leʻi o vailaʻau faʻaponaʻi faʻaonaponei na oʻo mai i le vaaiga 100 tausaga poʻo tausaga ua mavae.

O le mea lea, o togafitiga faafomaʻi faʻaonapōnei o vailaau faafomai moni i le tulaga o le tausiga o talafaasolopito.

FAAALIA I LE FEAGAIGA TUAI

E 4 fesuiaiga o le upu Eleni pharmakeia o le a tatou suʻesuʻeina i le feagaiga tuai, o lea e sau mai le Septuagint, le faaliliuga Eleni o le OT o loʻo lisiina i lalo:

pharmakeia 5331 [veape]
O le faʻatautaia o vailaʻau, faʻataulaitu, vailaʻau.

pharmekeuo 5332.1 [veape]
Ia faʻananau, faʻafoe vailaʻau; e tuʻufaʻatasi vailaʻau.

pharmakon 5332.2 [nounoa]
O se vailaʻau, vailaʻau; vailaʻau.

pharmakon 5333 [nounoa]
O se faataulaitu, o se pule o vailaau.

O nei 4 upu e faʻaaoga:

• 20 taimi i 11 tusi eseese o le feagaiga tuai
• 5 taimi i 2 tusi eseese o le feagaiga fou
• mo se aofaiga o 25 faʻaaogaina i le 13 eseese tusi o le Tusi Paia

13 o le numera o le teteʻe i le Tusi Paia.

E mātauina foʻi le mea moni e faapea o le upu autū o le pharmakeia o loo faaaogāina i tusi eseese e 11 o le Tusi Paia.

"If lea o le numera lea e faailoga ai le atoatoa o le Atua Poloaiga, lea sefulu ma le tasi o se faʻaopoopoga i ai, fa'aleaogaina ma fa'aleaogaina lena poloaiga. Afai sefulu ma le lua o le numera lea e faailoga ai le atoatoa o le Atua malo, ona pau ai lea o le sefulutasi. E tusa pe tatou te manatu i ai o le 10 + 1, po o le 12-1, o le numera lea e maka ai, fa'aletonu, fa'aletonu, le atoatoa, ma malepelepe".

O le a le mea e taʻu mai e le faʻasalalauga tulaga ese o le upu root pharkiaia?

O le aotelega fa'anumera ma le faaleagaga:

• O le a'a o le pharmakeia o loʻo faʻaaogaina i tusi e 2 o le NT ma le 2 o le numera o le vaevaega
• O le upu aʻa o le pharmakeia e sili atu ona faʻaaogaina i le Esoto nai lo se isi lava tusi o le Tusi Paia [7 = 35%], o le tusi lona 2 foi o le Tusi Paia; toe o le numera 2 mo le vaevaega
• E 4 eseesega o le upu a'a ma le 4 o le numera o le lalolagi; James 3: 15 – o le poto o lenei lalolagi e faalelalolagi, o le tuinanau ma le tiapolo; James 4: 4 – o le uō a le lalolagi o le fili lea o le Atua; 2 Ioane 15:XNUMX— afai tou te alolofa i le lalolagi, e le o ia te outou le alofa o le Atua;
• O le aʻa o le Pharmakeia o loʻo faʻaaogaina 11 taimi i le OT ma le 11 o le numera o le le atoatoa ma le faʻaleagaina.
• O le upu aʻa Pharmakeia o loʻo faʻaaogaina faʻa 13 taimi i le Tusi Paia ma le 13 o le numera o le fouvale

O lea la o le aotelega faaleagaga o le aotelega numera o Pharmakeia:

• Vaeluaga lua
• Faalelalolagi: fili o le Atua
• Fa'aletonu ma le malepelepe
• fouvale

O le pogai lea ua matuā uunaʻia malosi ai e Satani ituaiga uma o fualaau faasāina ma fualaau faasāina.

I luga o le 1 / 3 o faʻamaumauga tuai o faʻaaogaga o le phariakia o loʻo i totonu o le tusi e tasi: Esoto.

O le a se eseesega e faia e nei mea uma?

O le Esoto o le 2nd tusi o le Tusi Paia ma o le numera 2 o loʻo faʻamautu ai le faʻavae poʻo vāega, e faalagolago i le tala.

I le tala o le Faresaia, o se uiga lelei atoatoa lenei ona o fualaau uma na faaaoga e tagata na mafua ai fevaevaeaʻi faaleagaga i le va oi latou ma le Atua.

E le gata i lea, vaʻavaʻai i le fesoʻotaʻiga i le va o le phariakia ma le nofo pologa

O le upu Peretania "pologa" e faʻa 39 ona faʻaaoga i le Tusi Paʻia [Tusi Paia].

O lena muamua na faʻaaogaina i le tusi o Esoto ma tutupu ai 9 taimi, sili atu nai lo se isi lava tusi o le Tusi Paia.

O upu aʻa pharmakeia & pologa o loʻo faʻaaogaina tele i le Esoto nai lo se isi tusi o le Tusi Paʻia ona o vailaʻau o se ituaiga o pologa.

O le nofopologa faaletino o Isaraelu o le pologa i Aikupito.

Ina ua latou sosola ese mai Aikupito, o lo latou nofo pologa faalemafaufau ma faaleagaga o fualaau faasaina ia.

Lalo o se screenshot o se itulau mai le Companion Reference Bible e EW Bullinger. O loʻo faʻaalia ai le faʻatusa o le tautala e taʻu ole alternation e faʻaalia ai le faʻavae, mataupu o mea, ma uiga o le tusi o Esoto i se auala ofoofogia.

Na o le tupu lava o le pologa o se tasi lea o autu autū o le tusi o Esoto.

O le lona lua masani masani a le upu "nofo pologa" i le Tusi Paʻia o le fusi i le va o Kalatia & Teuteronome, uma i le 6, le numera o le tagata aʻo aafia o ia e Satani.

I tusi uma e lua, o tagata sa i lalo o le pologa i le tulafono tuai le feagaiga feagaiga ma le faaletino, mafaufau ma le faaleagaga pologa o fualaau faasaina.

Esoto: Sa nofo pologa tagata Isaraelu i Aikupito. O Iesu Keriso o le autu o tusi uma o le Tusi Paia ma o le Paseka tamai mamoe na togiolaina i latou ma tuuina atu ia i latou le saolotoga.

Kalatia: O tagata o le Atua sa nofo pologa i le tulafono ma elemene o le lalolagi, [e pei o fualaʻau], ae o Iesu Keriso na faasaʻolotoina i tatou mai le fetuu o le tulafono ma tuuina mai ia tatou le saolotoga. I le tusi a Kalatia, Iesu Keriso o la tatou amiotonu ae le o le tulafono.

I le faʻavasegaga faʻatulagaina, o le muamua faʻaaogaina o vailaʻau i le Tusi Paʻia o loʻo i le Esoto [mai le faʻaliliuga Eleni o le feagaiga tuai ina ia faʻateleina ai le faʻatasiga o feagaiga tuai ma fou].

FARMAKEIA: FAIGA 1 - 7

Esoto 7
10 'Ona ō atu lea o Mose ma Arona' iā Farao, 'ua latou faia e pei' ona poloaʻi mai ai le ALIʻI; 'ona lafo ai lea e Arona o lana tootoo i luma o Farao ma luma o ana' auʻauna, 'ona liu ai lea o le gata.
11 Ona valaau atu lea o Farao i tagata atamamai ma le failaitu [pharmakon Strong's # 5333]: o taulāitu o Aikupito, na latou faʻapea foʻi ona fai i a latou maaleale [pharmakeia 5331].
22 Ma sa faia e failaitu o Aikupito i latou maaleale [pharmakeia 5331]: 'ona faʻamaʻaʻaina lea o le loto o Farao, e leʻi faʻalogo foʻi' iā te i lāʻua; pei ona fetalai mai le Alii.

Esoto 8
16 'Ona fetalai mai ai lea o le ALIʻI' iā Mose, "'Ia e fai atu ia Arona,' ia e faʻaloaloa lou toʻotoʻo, ma e taia le efuefu o le lauʻeleʻele, 'ina' ia avea ma makeri i le nuʻu uma o Aikupito.
17 Ma sa latou faia faapea; auā 'ua faʻaloaloa e Arona lona lima i lana tootoo, ma taia le efuefu o le eleele,' ona liu ai lea i le tagata ma manu; o le efuefu uma lava o le eleele na avea ma meaʻai i le nuʻu uma o Aikupito.
18 Ma sa faia e le au faataulaitu ia latou maaleale [pharmakeia 5331] e aumaia le liki, ae latou te le mafaia: o lea sa i ai le liki i luga o le tagata, ma luga o manu.

E iai le mana a le tiapolo, ae sili mamao atu nai lo mea e mafai ona faʻaalia e tagata o le Atua pe a latou savavali ma le mana o le Alii.

Esoto 9
10 'Ona latou' ave lea o lefulefu o le ogaumu, ma latou tutū i luma o Farao; ma sa luluina e Mose i luga i le lagi; ma na avea ma se mea e tupu i luga o le tagata, ma luga o manu.
11 Ma le taulaitu [pharmakon 5333] e le mafai ona tu i luma o Mose ona o le maʻila; aua o le maʻi na i luga o le taulaitu [pharmakon 5333] ma luga uma o Aikupito.

Esoto 22: 18
Aua e te faatagaina [faataga] a faʻataulāitu [pharmakon 5333] ia ola.

I aso anamua o le feagaiga, e le mafai ona tuliesea se agaga leaga mai se tasi, o lea na o le filifiliga lava e tuueseese ai le agaga mai le tagata o le a oti.

Peitai, i lo tatou vaitaimi o le alofa tunoa, ona o le maeʻa galuega a Iesu Keriso, e mafai e Kerisiano ona tutuliesea se temoni agaga mai se tasi ma latou laveaʻiina ma faamalolo mai le lima o le tiapolo.

Leai se mea e osofaia ai le faaKerisiano ma le tele naua le faaleagaina.

Ou te mafaufau pe o le fuaiupu lea na faʻaaogaina e faʻamaonia ai le tautau o tagata ua molia o le avea ma se taulaitu i le Salem witch trials mai ia Fepuari 1692 ia Me 1693.

O nisi sa i ai maʻi na le malamalama i ai i le taimi, o lea na latou faitioina ai agaga leaga ma faasalaina ai na tagata ina ia oti.

O nisi o tagata ua ta'ua o tagata faataulaitu, o ni tagata leaga moni lava, e faagaioi agaga leaga ma faaleagaina tagata ia latou ava i tuafale.

Ae ui i lea, o le toʻatele o tagata lelei o loʻo faʻaogaina le homeopathy ma isi togafitiga faʻamaonia ma na molia sese i latou o se taulaitu leaga ona o le faʻamalolo ma le lelei o loʻo latou aumaia i tagata.

O le mea lava lea e tasi o loʻo faʻaauau i aso nei lea e matua saogalemu, aoga ma taugofie togafitiga faʻalenatura ua faʻasaina e puipuia ai tupe maua a le au amioleaga o loʻo tuleia a latou mea oona i luga o sosaiete.

Afai e faufau pe maua e se tasi se vaifofō moni o se faʻamaʻi, e masani ona faʻalumaina, faʻaleagaina, ma i nisi tulaga, e fasiotia i le toto malulu ona o togafitiga masani e mafua ai se isi tagata o loʻo faʻatau atu se vailaʻau taugata ma le aoga lea e tatau ona foia ai le faafitauli. e leiloa tupe.

I nisi, o le faʻataunuʻuina o se "fafine faʻataulaitu" e foliga mai o se faʻasalaga le faʻamaonia lea e sili atu nai lo le ogaoga o le solitulafono.

Ae peitai, o nei tagata faataulaitu sa le gata ina faaaogaina fualaau faasaina po o vai, sa latou faagaoioia agaga temoni i le faagasologa, faaona faaleagaga le faapotopotoga atoa ma i taimi o le feagaiga tuai, na o le pau lava le auala e tuliesea ai se agaga temoni mai se tasi o le fasiotia lea o i latou.

Kalatia 5
7 Na e sola lelei; WHO Na taofia oe e le tatau ona e usitai i le upu moni?
8 O lenei faatauanau e le mai ia te ia o loo valaau mai ia te oe.
9 O sina mea faafefete e faʻafefeteina le mea atoa.

Manatua le fesili i le fuaiupu 7 e le o le a, aisea, o fea, o afea pe na faapefea foi ona taofia oe, ae o ai.

Aisea?

Aua o le taimi e te iloa ai o na taofia ai oe, ona e iloa o oe i le tauvaga faaleagaga ma ua e malamalama nei i le a, aisea, o fea, o afea ma pe faapefea.

Efeso 6: 12
Aua tatou te le tau ma tagata, ae sili, e faasaga i mana, e faasaga i le alii o le pouliuli o lenei lalolagi, ma agaga leaga i mea maualuluga.

O se tasi o faʻamoemoega faʻaleagaga a le fai togafiti faʻataulaitu o le tatalaina o le mafaufau o le tagata mo le faʻaosofia o le agaga temoni ina ia mafai ai e le tiapolo ona faʻatinoina ana galuega leaga e ala ia latou.

O leisi mea o le tuʻuina atu lea i le mafaufau e le mafai ona mafaufau lelei i mafaufauga ma faʻamasinoga, faʻalavelaveina le mafai e se tagata ona:

• malamalama i le afioga a le Atua
• talitonu i le afioga a le Atua
• eseese upumoni mai mea sese 
• faagaoioi lelei le faaaliga 9 o le agaga paia

O le mea tonu lava lea e masani ona fai e a matou vailaʻau faʻasoifua i aso nei.

Ua va'ai i le lisi maila le umi o a'afiaga mai vaila'au o lo'o e inuina?

[E le taʻua uma fegalegaleaiga faʻavaivai ma e oʻo lava i le oti o na vailaʻau le fetaui].

O le mea moni ia te oe.

Fa'avauvau, momoe, fenumia'i, fa'amama le ulu, faufau, tiga ulu, ma'i, gutu mago, fa'aleagaina o le ate, fatu fatu, ma isi.

I le tele o tulaga, latou te faalavelaveina lau savaliga ma le Alii nai lo le fesoasoani i ai.

Na ou vaʻai i le tele o tagata ua mamaʻi lava mai vailaʻau na latou inu ai:

• maʻi tele e alu e faigaluega
• maʻi tele e alu i le lotu
• maʻi tele e maua ai soʻo se mea aoga e faia

ma mafua ai ona sili atu le atuatuvale ma faafitauli.

FARMAKEIA: FAIGA 8 - 10

Teuteronome 18
10 E leai se tasi na te faʻauʻuina lona ataliʻi ma lona afafine i le afi, po o le fai togafiti faʻataulāitu, po o se tagata vaʻavaʻai taimi, po o se tagata faataulaitu, po o se taulaitu.
11 Po o le a faamemelo [pharmakon 5333], poʻo se tagata faʻatalanoa ma agaga masani, poʻo se taulaitu, poʻo se tagata faʻataʻitaʻi.
12 Auā oi latou uma o ē fai ia mea, o mea inosia ia i le ALIʻI; o le mea lea 'ua latou tutuli ai i latou i ou luma e le ALIʻI lou Atua.
13 Ia e atoatoa i le Alii lou Atua.

O anafea na "atoatoa" ai tagata Isaraelu?

Ina ua mavae o nei mea 9 mataʻutia ma mea leaga na tulieseina:

• Mai o latou loto
• Mai o latou fale
• Mai o latou olaga

aua o 9 uma e aʻafia ai le malosi ma le faʻaaogaina o agaga leaga.

I le fuaiupu 13, o le a le uiga o le “atoatoa”?

Malosiaga Faʻamaeʻaina Maliega
e aunoa ma se ila, atoatoa, atoatoa, atoatoa, faamaoni faamaoni, leo, leai se pona, le mama,

Mai le [upu Eperu} tamam; atoa (moni, faʻatusa poʻo le amio lelei); faʻapea foi (e pei o le nauna) faʻamaoni, mea moni - aunoa ma se ila, atoa, atoa, atoatoa, faamaoni (-ity), leo, aunoa ma se ila, le pisia, tu saʻo (-ly), atoa.

I se isi faaupuga, sa latou mama faaleagaga ma matutua, savavali lelei ma le Alii.

Afai e vave ona e agai i luma i nai afe tausaga i le pulega o le alofatunoa, vaai i mea tatou te faaleagaga o ni atalii o le Atua!

Kolose 2: 10
Ma o outou o atoatoa ia te ia, o le ulu o uma fanua o le tama'āiga ma le mana:

Ua tatou atoatoa faaleagaga ma amiotonu i le silafaga a le Atua, ae oi tatou ola lena amiotonu?

E ala i lo tatou saolotoga o le loto, e mafai ona tatou filifili e ola e tusa ai ma ala o le lalolagi, po o le upu faaalia a le Atua.

II Kings 9
21 Ona fai atu lea o loramo, Ina sauni ia. Ma 'ua saunia lona kariota. Ona o atu ai lea o lorama le tupu o Isaraelu, ma Aasaia le tupu o luta, taitasi i lona kariota, ua latou o atu e faafetaiai ia leu, ua latou fetaiai ma ia i le fanua o Napota le Isereelu.
22 'Ua iloa e Ierama' iā Ieu, 'ona fai atu ai lea o ia, "Ie filemu ea, Ieu? Ona tali atu ai lea o ia, Se a le manuia, o le faitaʻaga a lou tinā o Iesepela ma ia? togafiti faataulaitu [pharmakon 5332.2] e toʻatele?

Pau a le mea o le ifo i tupua, fualaʻau ma agaga temoni o loʻo galulue i le lalolagi, e leai se filemu. O le mafuaʻaga lena e le mafai ai ona maua le filemu o le lalolagi i lenei pulega faʻale-Tusi Paia.

Ae, faatasi ai ma le afioga a le Atua, e mafai ona tatou maua le filemu io tatou loto, e tusa lava po o le a le mea e tupu i le lalolagi:

Filipi 4: 7 [Ua faaopoopo le Tusi Paia]
Ma o le manuia mai le Atua, o le mea lea e sili atu nai lo le malamalama uma lava, o le mea lea e puipui ai o 'outou loto ma o' outou mafaufau ia Keriso Iesu.

I se lumanaʻi lumanaʻi, o le ai ai se lagi fou ma le lalolagi lea o le amiotonu a le Atua e naʻo le pau lea o le taʻaloga i le taulaga.

Na fanau mai Iesepela i le fanau a le gata [o ia o se atalii o le tiapolo], lea e faamaonia ai le mea o loo fai mai ai le feagaiga fou e uiga i nei ituaiga o tagata: ua latou faaseseina le lalolagi atoa i le ifo i tupua ma fualaau faasaina.

E le o se mea e ofo ai le iloa o lona tama o Ethbaal, o le tupu o Saitonu.

O le "Ethbaal" o lona uiga moni "ma Paala", ma e faasino i le ola i lalo o le fiafia a Paala.

I Tupu 16: 31
'Ua alu foʻi o ia i le agasala a Ierepoamo le ataliʻio Nepata, ma fai avā a Iesepela le afafine o Etepaala le tupu o sa Saitonū; ifo ia te ia.

British Dictionary faauigaga mo le peʻa
nauna

• soʻo se tele o atua anamua o le Fanau Fanau
• Phoenika myth, atua o le la, ma le atua sili maualuga
• (o nisi taimi e le o tupe faavae) soo se atua pepelo po o se tupua

O faʻamatalaga uma na ou vaʻaia o fai mai le igoa "Iesepela" e le o mautinoa poʻo fea na amata mai ai. Leai se mea e teʻi ai iina: o le tiapolo e masani ona nana ana galuega ma faʻailoga o lana fanau ina ia mafai ai ona ia faia ana galuega palapalā.

O se tasi o faʻamatalaga na fai mai foi o le igoa "Iesepela" o se fesuiaiga fuafuaina o lona igoa igoa Iesepela e nana ai le sootaga i le va o ia ma Paala!

Ou te iloa lena mea e sili ona lelei, aemaise lava o lona tama o Ethbaal.

E lē gata i lea, o le igoa “pelu” o se faaiʻuga o paala, lea e natia ai lona faasinomaga o se afafine o le tiapolo.

O Pele ma le tarako o le igoa lea o se tusi leaga o le apokalifa o lona faamoemoega o le faʻafememeaʻi, faʻasese ma faʻalavelave le tagata faitau.

II Chronicles 33
1 O Manase e sefulu ma le lua ona tausaga, 'ina' ua fai o ia ma tupu; e lima sefulu ma le lima o tausaga na ia pule ai i Ierusalema.
2 Na ia faia le amio leaga i luma o le ALIʻI, faʻapei o mea inosia a tagata faapaupau na tulia e le ALIʻI i luma o le fānauga a Isaraelu.

3 Auā na toe faia e ia o mea maualuluga na lepetia e Esekia lona tamā; na ia faʻatū foʻi fatafaitaulaga mo Paala, ma fai tupua o Asaira, ma ifo i le faʻapotopotoga uma o le lagi, ma 'auʻauna atu' iā te i latou.
4 'Ua ia faia foʻi fatafaitaulaga i le fale o le ALIʻI, na fetalai mai ai le ALIʻI, "E i Ierusalema loʻu igoa e faʻavavau lava.

5 'Ua ia faia foʻi fatafaitaulaga mo' au uma a le lagi i lotoā e lua o le fale o le ALIʻI.
6 'Ua ia faia foʻi lana fānau e ui atu i le afi i le vanu o le ataliʻio Hinoma. Na ia vaʻaia foʻi taimi, ma faʻaoga faʻaoga, ma faʻaogaina. Togafiti faataulaitu [pharmekeuo 5332.1] ma feutanaʻi ma le aitu vavalo, ma faʻataulaitu: na ia faia mea leaga e tele i luma o le Alii, e faaoso ai ia ia toasa.

Aisea e faatagaina ai e matua uma a latou lava fanau ia susunuina ola?

Faʻasesega.

Sa latou ositaulagaina a latou lava fanau i atua pepelo o ē na folafola atu mea sese, e pei o le ola e faavavau, o mea uma i le uiga o le ifo i tupua ma fualaau faasaina.

O atua masani o agaga leaga ia e masani lelei i se tagata ma e aoga tele i le faaseseina o le toatele o tagata ina ia talitonu o tagata ua oti ua ola.

Pau lava le auala e mafai ai ona tatou vavaeʻeseina le mea moni mai le mea sese o le iloa lea o le atoatoa atoatoa ma le faʻamaoni o le afioga a le Atua, o le Tusi Paʻia lea.

Ona mafai loa lea ona vavaeeseina le mea moni mai le mea sese.

Taugata.

FARMAKEIA: FAIGA 11 - 15

Salamo 58
1 E moni 'ea tou te tautala i le amiotonu, le faʻapotopotoga? Tou te faamasino tonu ea, outou le fanauga a tagata?
2 Ioe, o le loto tou te galulue ai i le amioleaga; Tou te fuaina le sauā o ou lima i le lalolagi.

3 'Ua vavae ese ē amio leaga mai le manava; latou te se ese i le taimi e fānau ai, latou te tautala pepelo.
4 O latou mea'ona e pei o le mea'ona o le gata; latou te pei o le tagata pipili e tutuli lona taliga;
5 Lea o le a le faalogo i le leo o suauu [pharmakon 5333], matagofie [pharmekeuo 5332.1] e leai se poto.

Isaia 47
8 O lenei, 'ia e faʻafofoga mai i lenei, o oe o lē na foaʻiina mai i mea e fiafia i ai, o ē nonofo faʻamalosi, o ē fai ifo i lou loto, o aʻu lava, e leai lava se tasi na o aʻu; O le a ou le nofo e pei o se fafine ua oti lana tane, pe o le a ou le iloaina foi le leiloa o tamaiti:
9 Ae o nei mea e lua o le a oʻo atu ia te oe i sina taimi i le aso e tasi, o le maliu o fanau, ma le tulaga ua oti a latou tane: latou te oo atu ia te oe i lo latou atoatoa mo le toatele o oe togafiti faataulaitu [pharmakeia 5331], ma mo le tele tele o au faʻataulaitu.

10 Auā na e faʻamoemoe i lau amio leaga; na e fai mai, 'E leai se tasi na te vaʻai mai' iā te aʻu. O lou poto ma lou malamalama, ua faʻasesēina ai oe; ma sa e fai ifo i lou loto, O aʻu, ma e leai se tasi na o aʻu.
11 O le mea lea e oʻo mai ai le malaia i ou luga; e te le iloa le mea e tupu mai ai; e pa'ū foʻi le leaga i ou luga; e te le mafaia 'ona faʻaumatia; e faʻafuaseʻi foʻi ona oʻo mai le faʻatafunaga' iā te oe, e te lē iloa.

12 'Ia e tu mai ma au togafiti faʻataulāitu,' atoa ma le toʻatele o oe togafiti faataulaitu [pharmakeia 5331] na e galue ai talu mai lou talavou; afai e mafai oe o le a mafai ona faʻamalieina, pe afai e mafai ona e manumalo.

Matau le fasifuaitau, "O aʻu, ma e leai seisi i oʻu tafatafa" tupu faalua, faamautuina lo latou faamaualuga ma le faasausili.

O se faʻasese, faʻalelalolagi pepelo o uiga e faʻatatau i le Aliʻi, o le tisaini ma foafoaina le atulaulau.

E muamua le faamaualuga ao le i pau, e pei ona molimau mai ai nei fuaiupu.

Isaia 45: 5
O aʻu o le ALIʻI, e leai lava se tasi, e leai se Atua na o aʻu; na ou fusifusia oe, e te leʻi iloa aʻu;

Isaia 45: 6
Ina ia latou iloa mai le oso ae o le la, ma mai sisifo, e leai se tasi sei vagana ai au. O aʻu o le Alii, ma e leai se isi.

Ieremia 27
6 O lenei, 'ua' ou tuʻuina atu nei nuʻu uma i le lima o Nepukanesa le tupu o Papelonia laʻu 'auʻauna; ma manu vaefa o le fanua 'ua' ou tuʻuina atu foʻi 'iā te ia e' auʻauna 'iā te ia.
7 E 'auʻauna foʻi nuʻu uma' iā te ia, ma lona ataliʻi, ma le ataliʻi o lona ataliʻi, seʻia oʻoi ona po o lona lauʻeleʻele;

8 Ma o le a oo mai le malo ma le malo o le a le auauna atu ia Nepukanesa le tupu o Papelonia, ma o le a lē tuu o latou ua i lalo o le amo a le tupu o Papelonia, o le a Ou faasalaina lena nuu, ua fetalai mai ai le Alii, ma le pelu, ma le oge, ma le faʻamaʻi, seʻia 'ou faʻaumatia i latou i lona lima.
9 O lenei, 'aua tou te faʻalogo io' outou perofeta, ma o 'outou fai togafitiitu, ma o' outou miti, ma o 'outou failaitu, ma o' outou failaitu iā te oe, 'ua faʻapea atu, "Tou te lē' auʻauna i le tupu o Papelonia;

10 Auā latou te vavalo atu 'iā te' outou le pepelo, 'ina' ia faʻaumatia 'outou i lo' outou fanua; ma e tatau ona ou tuli ese outou i fafo, ma o le a outou fano ai.

O nei fuaiupu ua toe faʻamaonia ai le mea o loʻo taʻua e le isi vaega o le upu e uiga i fualaau faasaina, pepelo, ma le taufaasese i totonu o le fomaʻi.

Ae a oʻo mai i le 5-senes knowledge, e mafai ona umi se taimi e vavaeese ai le mea moni mai le mea sese aua e foliga mai e le uma le tele o suʻesuʻega, tupe ma mafatiaga e oʻo atu i le pito i lalo.

I le manatu tatou te puleaina le ola i mea uma i le tasi vaega.

O le mafuaaga lena e tele tausaga, e tele tausaga, pe oʻo lava i se olaga atoa e maua ai tali i o tatou soifua maloloina.

Ua faia e le tiapolo le lalolagi o se vao faaleagaga, ae o le alofatunoa o le Atua, poto ma le mafaufau lelei, e mafai ai ona ia taitaiina i tatou i le manumalo.

FARMAKEIA: FAIGA 16 - 20

Tanielu 2
1 Ma o le tausaga lona lua o le nofoaʻiga a Nepukanesa na fai ai miti a Nepukanesa, 'ona atuatuvale ai lea o lona agaga,' ona alu ese lea o lona moe mai ia te ia.
2 Ona faatonuina ai lea e le tupu e valaau atu i le au faataulaitu, ma le au suesue fetu, ma le failaitu [pharmakon 5333], ma Kaletaia, e faailoa atu i le tupu ana miti. Ona latou o mai lea ma tutu i luma o le tupu.

Mika 5
9 O le a sii aʻe lou lima i ou fili, ma o le a vavae ese ou fili uma.
10 Ma o le a oo mai i lena aso, ua fetalai mai ai le Alii, o le a Ou vavae ese au solofanua mai totonu ia te oe, ma o le a Ou faaumatia ou kariota;

11 Ou te faʻaumatia foʻi 'aʻai o lou nuʻu, ma faʻaumatia au' olo uma;
12 Ma o le a ou vavaeeseina togafiti faataulaitu [pharmakon 5332.2] mai i lou lima; ma e le toe i ai ni aitu vavalo.

Fuaiupu 11 fai mai o le a soloia i lalo e le Alii 'olo. A faʻaseseina e se atunuʻu atunuʻu uma i le lalolagi, ma mafua ai le tele o faʻafitauli i sosaiete i le salafa o le lalolagi, o le malosiaga faʻaleagaga lea o le fili, le tiapolo.

II Corinthians 10
3 Aua e ui lava tatou te savavali i la le tino, tatou te le taua pe a uma le tino:
4 (Aua o auupega o la tatou taua e le faaletino, ae malosi e ala i le Atua i le tosoina o mea malolosi;)

5 O le faʻaumatia o mafaufauga, ma mea maualuluga uma e faʻasiliina e tetee atu i le poto o le Atua, ma taʻitaʻiina atu i le faʻapologaina mafaufauga uma i le usitai o Keriso;

O loʻo ia i matou le paoa e ave ai i lalo le malosi a le fili!

O a ni faʻataʻitaʻiga o 'olo o' au a le fili?

• Le tele o fualaau faasaina ma pepelo uma i totonu ole fomaʻi
• le toleni le paia
• homosexuality

O le lisi e toetoe a le uma.

Nahum 3
1 Oi talofa i le aai totoʻa! ua tumu uma i pepelo ma le faomea; e le alu ese le manu;
2 O le taalili o le sasa, ma le taalili o le uili o uili, ma solofanua tietie solo, ma kariota osooso.

3 O le tagata tietie e tietie i luga, o le pelu pupula ma le tao pupula; e toʻatele foʻi na fasia, ma le tele o tino oti; ma e leai se gataaga oo latou tino oti; latou te tautevateva io latou tino;
4 Ona o le toatele o le faitaaga o le fafine talitane, o le tamaitai sili o le togafiti faataulaitu [pharmakon 5332.2] e faʻatau atu malo e ala i ana faitaʻaga, ma aiga e ala atu ia te ia togafiti faataulaitu [pharmakon 5332.2].

Malaki 3
4 Ma o le taulaga a Iuta ma Ierusalema o le a fiafia i ai le Alii, e pei o aso anamua, ma e pei o tausaga ua mavae.
5 Ma o le a Ou faalatalata atu ia te outou i le faamasinoga; ma o le a ou vave molimau faasaga i le failaitu [pharmakon 5333], ma faasaga i tagata mulilulua, ma faasaga i tagata pepelo, ma faasaga ia i latou o loo faatigaina le tagata faigaluega i ana totogi, fafine ua oti lana tane, ma e leai ni tama, ma e liliuese ai le tagata ese mai lana aia tatau, ma le fefefe ia te au , o loʻo fetalai mai ai le ALIʻI o 'au.
6 Aua o Aʻu o le Alii, ou te le suia; o le mea lea 'outou, o le fānauga a Iakopo e leʻi faʻaumatia.

Roma 14: 12
O le mea lea o le a tatou taʻutaʻuina atu ai lava o ia lava i le Atua.

Mo i latou ua filifili e toe fanaufouina i le agaga o le Atua ma avea ma se tasi o ona atalii pele, o le a faamasinoina i tatou mo galuega a le Alii na tatou faia, lea e aofia ai e oo i 5 eseese taui ma pale!

E maeu le matagofie o le faamoemoe ua tatou maua.

II Timoteo 4
7 Ua ou tauina se taua lelei, ua maeʻa laʻu tausinioga, ua ou tausia le faatuatua:
8 mai le taimi nei ua saunia mo aʻu le palealii o le amiotonu, e tuuina mai ia te au i lea aso e le Alii, o le faamasino amiotonu, ae le na o au, aoi latou uma foi e fiafia i lona faaali mai.

Talosia ia tatou savavali i le agamalu, lotomaualalo ma le poto, faatoilaloina o tatou fili ma ia malosi ma maloloina i aso uma oo tatou olaga.

FAATOMUAGA

O le a le tala a le Tusi Paia e uiga i fualaau faasaina?

Talosia ua e luluina lau polotini faaleagaga ile aso nei.

E te manaʻomia.

II Timothy 3: 16
O tusitusiga paia uma e mai le musumusuga a le Atua, ma e aoga:

• Mo aoaoga
• Mo le aoaiga
• Mo le faasaʻo
• Mo faatonuga i le amiotonu

Siaki le faʻauigaina o le "faʻasaʻoga".

FESOASOANI Upu-su'esu'e
1882 epanórthōsis (mai le 1909 / epí, "on, talafeagai" faʻateleina 461 / anorthóō, "faʻasaʻo") - lelei, talafeagai aua saʻo, ie toe faʻaleleia i lona (faʻavae) tulaga saʻo; o le mea lea, faasaʻoga (faasino i se mea e fetaui lelei "faasaʻo").

Lenei lalolagi atoa mautinoa e manaʻomia le "faasaʻo i fafo".

Filipi 2
14 Faia mea uma e aunoa ma le muimui ma feupuaiga:
15 Ina ia outou le pona ma le le aoga, o atalii o le Atua, e aunoa ma le aʻoaʻi, i totonugalemu o o se ala piʻopiʻo ma le faʻapiʻopiʻo, i totonu ia te outou ua susulu atu e avea ma malamalama i le lalolagi;

16 Tuuina atu le upu o le ola; ina ia ou olioli ai i le aso o Keriso, ou te lei tamoe fua, pe galue fua foi.

O le a le loloto i lalo o le lapiti pu e te manaʻo e alu ???

E 4,000 isi mea… o faʻailoa mai ai le tuʻufaʻatasia o mataupu taʻutaʻua o le lalolagi, e ova atu ma le 2 tausaga, e tele mea aoga, [e aofia ai piliona o tala], ma se mea e matua faʻananau tele i ai mo le faʻafanoga…

Pharmakeia: le tiapolo aupega o filifiliga?

O le tusi o Kalatia o se tusi o le faasaʻoga lea e faasaʻo ai aʻoaʻoga sese a le aʻoaʻoga lea na gaoia ma faasolosolo malie lava e avea o se mea saʻo e talitonu i le lotu muamua o Kalatia.

O le faasaʻoga i le tusi a Kalatia.

Peitai, i le poto le mafuatia o le Atua, tatou te manaʻomia uma lenei taua tele.

O le upu Eleni pharmakeia ma o ona upu aʻa o loʻo faʻaaogaina 5 taimi i le feagaiga fou: tasi i le Kalatia ma le 4 taimi i le Faʻaaliga.

Kalatia 5
19 O lenei ua faaalia galuega a le tino, o mea nei; O le mulilua, faitaaga, le mama, mataaitu,
20 Ifo i tupua, Togafiti faataulaitu, inoino, feeseeseaiga, atuatuvalega, ita, fefinauaiga, fevaevaeaʻiga, talitonuga sese,
21 O le matauʻa, o le fasioti tagata, o le 'onā, o le faʻafefeteina, ma mea faapena; o mea ia ou te fai atu ai muamua, e pei foʻi' ona 'ou taʻu atu' iā te 'outou i aso anamua, e lē fai mo latou tofi le malo o le Atua.
22 Ae o le fua o le Agaga o le alofa, olioli, filemu, onosai, mataalofa, agalelei, faatuatua,
23 Agamalu, le gaoia: faasaga i ia ituaiga tulafono e leai se tulafono.

I le fuaiupu 20, o le ki upu o le faʻauigaina o le "faʻataulaitu".

Malosiaga Faʻatasiga # 5331
Faʻataʻitaʻiga: o le faʻaaogaina o vailaʻau, fualaau poʻo vailaʻau
Vaega o le Tautalaga: Noun, Fafine
Sipelaga sipelaga: (far-mak-i'-ah)
Faʻamatalaga: togafiti faʻataulāitu, togafiti faataulaitu, faʻataʻitaʻi.

FESOASOANI Upu-su'esu'e
5331 pharmakeía (mai le pharmakeuō, "faʻafoeina fualaʻau") - lelei, faʻatatau i fualaʻau togafiti faataulaitu, e pei o le faiga o faatufugaga, ma isi (AT Robertson).

O le phariakia ua vavaeina o se galuega a le tino, e ese mai i le fua o le agaga.

O a matou upu faʻasalalau faʻasalalau faʻasalalau ma vailaau faʻapitoa e sau mai le upu Eleni pharmakeia.

Toto faʻamatalaga [www.dictionary.com]
igoa, telefoni.
o faatufugaga, masaniga, poʻo sosolo a se tagata ua manatu ia faaaoga mana faalelagi e ala i le fesoasoani a agaga leaga; faʻanoanoa uliuli; failaitu.

O le mea lava lea e tasi o loʻo tupu i lo tatou lalolagi i aso nei !!

O taʻitaʻi leaga i le vaega o fualaʻau faʻasaina [faʻatulafono = i latou o loʻo faʻatautaia le kamupani vailaʻau ma le faʻatulafonoina = aliʻi o fualaʻau] o loʻo faʻagaioia le malosi agaga temoni na mafua ai

• aitalafu
• Maʻi
• oti
• Lalolagi atoa

Faʻaaliga 9: 21
Latou te leʻi salamō foʻii latou fasioti tagata, po o latou togafiti faataulaitu po oa latou faitaʻaga, po oa latou gaoi.

O le faitaaga o loo talanoa e uiga i faaleagaga faitaaga = ifo i tupua, ae le o feusuaiga.

Faʻaaliga 18: 23
Ma o le malamalama o se moligao o le a lē toe susulu atu ia te oe; e le toe lagona foʻi 'iā te oe le leo o le faato'āfaiavā ma le faato'āfaiavā; auā o ou tagata faʻatauʻoa o tagata sili ia o le lalolagi; aua o lou togafiti faataulaitu [phariakia] na faaseseina malo uma.

O le taufaasese e fai ai le pepelo, lea e faʻamatalaina ai le mea na fai mai ai Iopu 13: 4 e uiga i togafitiga faafomaʻi i se tusiga muamua.

Faʻauiga o le "olegia":

Malosiaga Faʻatasiga # 4105
planaó: e mafua ai ona feoaʻi solo, e feoaʻi ai
Vaega o le Tautalaga: Verb
Sipelaina o sipela: (plan-ah'-o)
Faʻamatalaga: Ua ou taitaiese, faaseseina, mafua ona ou se ese.

FESOASOANI Upu-su'esu'e
4105 planáō - saʻo, alu ese, aluese-taʻavale; ia aluese mai le ala sao (matalaga, kosi), feoai i sese, feoai; (pasi) ia faaseseina.

[4105 (planáō) o le aʻa o le upu Peretania, paneta ("feoai tino"). O lenei faaupuga toeititi lava a faʻailoa mai le agasala o le feoaʻi solo (mo se faʻataʻitaʻiga - tagai Epe 11:38).]

O le a le mea e fai e paneta?

Alu i lio.

E leʻo le mea lena o loʻo faia e piliona o tagata i nei aso, ma le feoaʻi solo i liʻo, ma mafaufau poʻo le a tonu le olaga?

II Peter 1
3 E tusa ai ma lona mana paia ua ia tuuina mai ia te i tatou mea uma e faatatau i le ola ma le faaleatua, e ala i le malamalama o ia o lē na valaʻauina i tatou i le mamalu ma le mama:
4 Lea ua tuuina mai ia te i matou silia folafolaga tele ma le taua: e ala i nei ia mafai ona outou avea ma ee tofusia i le natura paia, ua sao ai i le leaga o loo i le lalolagi e ala i le tuinanau.

Talu ai o malo uma ua faaseseina e "alii sili o le lalolagi", o le iloa e uiga ia i latou ina ia mafai ona tatou manumalo ia i latou o le mautinoa o se vaega taua o le ola i se olaga faale-Atua.

O ai la nei "tamalii maoaʻe o le lalolagi"?

Kenese e aumaia ia i tatou nisi malamalama i luga o "alii sili o le lalolagi".

Kenese 6: 4 [ua faaopoopo le Tusi Paia]
Sa i ai tagata Nefilima (tamalii ma taʻutaʻua) i luga o le fogaeleele i na aso-ma mulimuli ane-pe a nonofo faatasi atalii o le Atua ma afafine o tagata, ma latou fanauina a latou fanau. O alii sili ia, o tagata tautaua, o tamalii taualoa (lauiloa, taʻutaʻua).

"I na aso" e faatatau i aso o Noa. "Ma mulimuli ane" toe faatatau foi ia i latou ina ua uma le lolo tele.

O le fasifuaitau "atalii o le Atua" na mafua ai ituaiga uma o le le mautonu ma le taumatemate taumatematega po o ai latou, amata mai agelu lelei, i agelu paʻuʻu ma e oʻo lava i se tagata ese ituaiga o tagata mai fafo fafo!

Ae e matua faigofie lava, fetaui ma tuʻusaʻo.

Afai o oe o se tama, e na o 2 auala e avea ai ma se vaega o se aiga: fanau mai poʻo le vaetamaina.

I le feagaiga tuai, e le mafai ona fanauina faaleagaga e le Atua talu mai lena mea e le i maua seia oo i le aso o le Penetekoso i 28A.D. aua o le fanauina faaleagaga i le Atua e manaʻomia ai le fatu faaleagaga.

O le agaga faaleagaga na faatoa mafai ona maua seia maeʻa galuega a Iesu Keriso = le aso o le Penetekoso.

O le mea lea, o ataliʻi o le Atua i le Kenese 6: 4 sa tatau ona vaetamaina. O i latou o suli o Setu [gafa o le tagata talitonu], e ese mai i le fanau a Kaino [le tagata le talitonu le toto], o ia o se atalii o le tiapolo ma o le muamua fasioti tagata i le lalolagi.

O taʻutaʻua o le lalolagi o tagata ua faʻatau atu o latou agaga i le tiapolo. O latou moni o atalii faʻaleagaga o le tiapolo o latou foi o "tamaloa taʻutaʻua" ie lauiloa o la latou aganuu ma taimi.

E leai se mea fou i lalo o le la.

O nisi, ae faafetai i le Atua, e le o mea uma, oo matou tagata lauiloa i aso nei ua avea le tiapolo ma o latou tama, ae o le a latou le iloaina lava ona ua faaseseina i latou.

Mataio 7: 20
O lea latou te iloa ai i latou io latou fua.

O le mea taua e uiga i "aliʻi sili o le lalolagi" e le o ai latou, ae:

• La latou tulaga i le sosaiete
• O lo latou faamoemoega faaleagaga moni
• O latou uiga

Faataoto 6 lisi nisi o latou uiga nai lo se isi vaega o tusitusiga paia.

Faataoto 6 [Ua faaopoopo le Tusi Paia]
12 O le tagata le aoga, o le tagata amio leaga, o lē savali i le gutu o le amio leaga.
13 O ai na te pupula i ona mata [e ulagia ai], o lē na te faʻasalaina ona vae [e faʻaali], O ai e faasino i ona tamatamailima [e tuʻuina atu ai aʻoaʻoga faʻapitoa];
14 O ē faʻasauā i lona loto o loʻo faʻapipiʻi pea le leaga ma le leaga; O ai na te fofola feeseeseaiga ma finauga.
15 O le mea lea o le a oʻo faʻafuaseʻi ai lona malaia; O le taimi lava lena o le a malepelepe, ma o le a leai se faʻamalologa poʻo se fofo [ona e leai sona loto mo le Atua].
16 O nei mea e ono e inosia e le Alii; O le mea moni, e fitu o loʻo inosia ia te Ia:
17 O foliga mitamita [o le uiga lea e manatu ai le tagata ia te ia lava ma taufaasese isi], se laulaufaiva pepelo, Ma lima e faamasaaina toto le sala,
18 O le loto e fatuina fuafuaga leaga, o vae e tamoe vave i le leaga,
19 O le molimau pepelo, o lē na te manavaina tala pepelo, e tusa ma le afa o mea moni.

Teu manino e Teuteronome o latou tulaga i sosaiete ma a latou galuega:

Teuteronome 13: 13
O nisi tagata, o tamaiti a Belial, ua o ese mai ia te outou, ma ua latou o ese mai [Taufaaseseo ē nonofo i lo latou 'aʻai, o loʻo faʻapea mai, "Tatou ō ma o ifo i atua' ese, tou te leʻi iloa;

O Belial o se tasi o igoa e tele o le tiapolo.

I Timothy 6
9 Ae o i latou o le a mauoa latou te pauu atu i faaosoosoga ma mailei, ma i le tele o tu'inanauga valea ma le faatiga, lea e malelemo ai tagata i le faafanoga ma le malaia.
10 mo o le alofa i tupe o le aʻa lea o mea leaga uma: lea e ui lava ina mananao nisi, ae ua latou sese mai le faatuatua, ma ua tuia i latou lava i le tele o faanoanoaga.

O le isi mea e mautinoa-o le afi e iloa ai pe faapefea ona latou galulue o le mulimuli lea i le tupe.

Afai o le tuʻinanau mo le tele o tupe, mana ma le pule e pulea ai tulafono, mataupu faavae, amio mama, tusitusiga paia po o mataupu faavae faaleagaga, ona e iloa ai lea o au e le faaleatua na galulue.

John 10: 10
E le sau le gaoi, a 'ia gaoi, ma fasi, ma fa'aumatia; na ou sau' ina 'ia maua ei latou le ola, ma latou maua atili ai.

O mea uma o nei alii sili o le lalolagi e faia i lalo o le:

• gaoi
• fasioti
• Lepeti

A e tuufaatasia uma o latou uiga, tulaga i le sosaiete ma le faamoemoe, e mafai ona e malamalama lelei i le mafuaʻaga ua matua piopio ai lenei paneta, leaga, taufaasese, fenumiai, ma isi.

A o tatou loloto loloto i le loloto o le pogisa o le vailaʻau pisinisi [uma i le tulafono ma le faʻatulafonoina], tatou maua se taua taua tele o le olaga e mafai ona maua i se isi lava mea ae o le matagofie afioga a le Atua.

O le igoa o le fale e aumai mai le upu upu pharmakeus.

Malosiaga Faʻatasiga # 5332
pharkiaus: failaitu.
Sipelaga sipelaga: (far-mak-yoos ')
Short Definition: failaitu

FESOASOANI Upu-su'esu'e
“Faʻailoa: 5332 vailaʻau - o se tagata o loʻo faʻaaogaina ni fualaʻau faʻavae poʻo ni fualaʻau faʻalelotu. o se tagata poto i vailaʻau oona e "palu faʻatasi ma vailaau faʻalelotu sesē" pei o se faataulaitu.

Latou te taumafai e "faia a latou togafiti faʻamalosi" e ala i le faia o faʻasesega "supernatural" stunt, lalagaina malamalamaaga e uiga i le olaga faʻaKerisiano e faʻaaoga ai "malosi" faiga faʻalelotu ("incantations") e faʻasese ai le Aliʻi i le tuʻuina atu o tele o meaalofa faʻaletino (faʻapitoa "soifua maloloina le mafaia ma le tamaoaiga ").

O lenei e i ai se "drugging" aafiaga i luga o le naunautaʻi lotu maelega, faatosinaina i latou e manatu latou te maua "mana faʻapitoa faʻaleagaga" (e le galue faʻatasi ma Tusitusiga Paia). Vaʻai le 5331 (pharmakeía). ”

O ata o se fomaʻi togafiti i se togavao o loʻo galue voo doo e manatua.

E ui lava o loʻo tupu pea lena mea i ni nai vaega laiti o le lalolagi i nei aso, ole 98% o le "voo doo" faʻaonapo nei e matua faʻafaigata lava, ma o loʻo lafi ile vaʻai manino.

Aisea ua taua ai fualaau faasaina i le tulaga o le gaoi ma le fasioti tagata?

pharmakos #5333

Faʻaaliga 21: 8
Ae oe matataʻu, ma e le talitonu, ma e inosia, ma fasioti tagata, ma tagata faitaaga, ma failaitu, ma tagata ifo i tupua, ma tagata pepelo uma, o le ai ai la latou vaega i le lepa e mu i le afi ma le teio; o le oti faalua lea.

Malosiaga Faʻatasiga # 5333
pharmakos: o se mea oona, failaitu, taulaitu
Vaega o le Tautalaga: Noun, Male
Sipelaina o sipela: (far-mak-os ')
Faauigaga: o se failaitu, faataulaitu.

FESOASOANI Upu-su'esu'e
Faʻailoa: 5333 phármakos - lelei, o se faʻataulaitu; faʻaaogaina o tagata faʻaaogaina fualaʻau ma "lotu faʻalelotu" e faʻamalosia ai tagata e ola e ala i a latou faʻamatalaga sese - pei o le i ai o mea faʻataulaitu (supernatural) e faʻagaoioi ai le Atua i le foaʻiina atu ia latou o mea totino.

Faaaliga 22
14 Amuia i latou e faia ana poloaʻiga, 'ina' ia latou maua ai le saʻo i le laau o le ola, ma latou ulu atu i faitotoʻa i totonu o le 'aʻai.
15 Aua a aunoa ma le maile, ma failaitu, ma faitaaga, ma fasioti tagata, ma ifo i tupua, ma soo se tasi e fiafia ma faia le pepelo.
16 O a'u o Iesu na auina mai la'u agelu e molimau atu ia te outou nei mea i totonu o ekalesia. O a'u o le a'a ma le fanau a Tavita, ma o le fetu susulu ma le taeao.

Tusa lava poʻo le a le pogisa i totonu o vailaʻau, o loʻo iai pea le faʻamafanafanaga ole malamalama mama ole Atua!

O Iesu Keriso o le autu o tusi uma o le Tusi Paia ma o ia o le susulu pupula o le taeao.

I le mataupu o sosoo mai, o le a faaauau pea a tatou suesuega o le phariakia ma eli i totonu o le feagaiga tuai mo le sili atu o le malamalama.

Ia faamanuia le Atua ia te oe uma

Pepelo! Pepelo uma!

O se upusii lena mai ia Frau Farbissina [Mindy Sterling] i le ata tifaga a Austin Power “The spy who shagged me” [1999] mai se vaaiga puupuu i le faaaliga Jerry Springer.

Ae i le olaga moni, o pepelo e le o se mea ula.

I le fomai, e mafai ona faauigaina le eseesega i le va o le ola ma le oti.

Faataoto 18: 21
O le oti ma le ola ua i ai i le mana o le laulaufaiva: o ē alolofa i ai, latou te 'ai ai i ona fua.

I se mataupu na muamua atu, na tatou iloa ai o le mafuaaga na mafatia ai le fafine na maua i le puna toto i le tele o togafitiga a le fomai ma na malepe ai ona sa faavae i luga o pepelo.

Lenei o le a tatou eli i le loloto pogisa ma palapala o le tiapolo MO [Latina upu Modus Operandi = Mo le Operation] ina ia mafai ai ona matou BOLO [o se leoleo leoleo = Be On Lalu Out] mo osofaʻiga faʻamoemoeina ina ia mafai ai ona faʻavaivaia faʻavaivaia i le tiapolo temoni faatosinaga i totonu o le faiga faʻafomaʻi.

Iopu 13: 4

I le tusitusiga talu ai, na tatou aʻoaʻoina ai o le Iopu 13: 4 o le lona fa faʻaaogaina o le upu aʻa "fomaʻi" aua o le 4 o le numera o le lalolagi.

Job 13
3 E mautinoa o le a ou tautala atu i le Silisiliese, ma ou te fia talanoa ma le Atua.
4 Ae o outou o tagata faʻamalo pepelo, o outou uma o fomai e leai se aoga.

O Satani o le atua o lenei lalolagi ma e ono fesiligia, o lana lava uiga e sili ona taʻutaʻua o le, o ia o le amataina o pepelo [Ioane 8:44], e iʻu i le fevaevaeaʻi.

I lenei suesuega o Iopu 13: 4, o le a ou faaali atu ia te oe le 3 faasinomaga i pepelo ma o latou punaoa: o le tiapolo ma ona atalii ma faataitaiga o auala na faaleagaina ai e le fili ia togafitiga faafomai ma pepelo.

TALANOA I LE LIES #1: O LE TALI

Job 13
3 E mautinoa o le a ou tautala atu i le Silisiliese, ma ou te fia talanoa ma le Atua.
4 Ae o outou faʻataurs o pepelos, o outou uma fomaʻi e leai se aoga.

E naʻo le 2 lava fuaiupu i le Tusi Paʻia atoa (O Le Tusi Paia) o loʻo iai upu autu uma "pepelo" ma le "pepelo": Iopu 13: 4 & Salamo 119: 69.

Salamo 119:69
O ē faʻamaualuga na latou faia le pepelo e faasaga 'iā te aʻu; a' ou te tausia aʻu tulafono ma loʻu loto atoa.

O ai “tagata faamaualuluga”?

O le upu "faʻamaualuga" e sau mai le upu Eperu zed [Strong's # 2086] ma o lona uiga: "tagata le amio Atua, fouvale; amioleaga; faasausili pe faasausili; tetee i taimi uma ".

E le o se mea e ofo ai, o lona faaaogaina 13x i totonu o le Tusi Paia, le numera o le teteʻe.

• 8x i salamo
• 1x i faataoto
• 1x i le Isaia
• 1x i Ieremia
• 2x i Malaki

Salamo 119: 21
Ua e vavao i le ALIʻI mimita e fetuuina, oe ua sese mai au poloaiga.

O nei tagata faʻamaualuluga na latou pepelo pepelo, ua faʻafanoina, o lona uiga ua latou faʻatau atu o latou agaga ia Satani ma e le mafai ona toe foʻi mai ona o loʻo i totonu ia i latou le fatu faʻaleagaga a le tiapolo.

I le Salamo 119, o fuaiupu 176 uma o loʻo taʻua ai afioga a le Atua.

O tagata faamaualuga e 6 taimi na taʻua ai i lena mataupu, e sili atu nai lo se isi lava mataupu o le Tusi Paia.

6 o le fuainumera o le tagata ao faatosinaina o ia e Satani.

Ma le isi, pe faapefea ona saʻo lelei.

O lenei faʻasologa faʻapitoa ma tufatufa faʻaalia e faaalia ai:

• E ui o le tiapolo o loo tetee i le afioga a le Atua, ae o le a sili atu lona tele naua ma ua matua faatoilaloina e le Atua.
• O lana auala sili ona faʻatosina o le faʻagaioia o le palu faʻatasi i pepelo ma le mea moni. I lena auala, na te manumalo ai ia te oe i luga o le mea moni aʻo e seʻe i pepelo e le maitauina. Ole MO lea a Satani ile faiga faʻafomaʻi.
• O le malamalama o le afioga a le Atua o loo faaalia ai pepelo a le tiapolo.
• Lenei o se faʻataʻitaʻiga o le "faamaualuga" i gaioiga:
  • Ieremia 43:
  • 1  'Ua uma' ona tautala atu Ieremia i le nuʻu uma i afioga uma a le ALIʻI lo latou Atua, o mea na 'auina mai ai o ia e le ALIʻI lo latou Atua, o nei upu uma lava,
    2  Ona fai atu ai lea o Asaraia le atalii o Hosaia, ma Ioanana le atalii o Karea, ma tagata faamaualuluga uma, ua faapea atu iā Ieremia: “Ua e pepelo.

E mafai ona tatou vaʻavaʻai atu i pepelo o ē faʻamaualuga na talitonu ma tautatala faasaga i le perofeta o Ieremia e ala i le faʻatusatusaina o le upu moni na tautala Ieremia le perofeta i le fuaiupu 1 i pepelo o loʻo tautala le mitamita i le fuaiupu 2.

O lea i luga o le # 2!

TALI I LE LIES #2: LIES

Job 13
3 E mautinoa o le a ou tautala atu i le Silisiliese, ma ou te fia talanoa ma le Atua.
4 Ae o outou o tagata faʻamagaloina pepelo, o outou uma fomaʻi e leai se aoga.

O lenei upu pepelo e sau mai le upu Eperu sheqer [Strong's # 8267]. E faʻa 113 taimi ona faʻaaogaina ile Tusi Paʻia ma ole faʻasinoga lona lua ile fanau a le tiapolo e aofia ai foʻi le numera 13, le numera o le fouvale.

Salamo 58: 3
'Ua vavae ese ē amio leaga mai le manava; latou te se ese i le taimi e fānau ai, latou te tautala pepelo.

O lenei fuaiupu e le o talanoa e uiga ia i latou faaletino fanau mai, ae o latou faaleagaga fanau mai.

E leai se pepe faatoa fanau mai e mafai ona tautala i soʻo se gagana, sili atu le lemu, itiiti ifo teuteu ma le atamai ia feteenaiga i le upu.

O le faamaoniga o lenei mea o loo i totonu o le tusi a Kenese.

Kenese 4
8 'Ua talatala foʻi Kaino ma Apelu lona uso;' ua latou i le fanua, 'ona tulaʻi lea o Kaino i Apelu lona uso ma fasioti' iā te ia.
9 Ma sa fetalai mai le Alii ia Kaino, O fea Apelu lou uso? Ma sa ia fai mai, Ou te le iloa: o aʻu o le leoleo o loʻu uso?
Ona fai atu lea o ia, Se a le mea ua e faia? O loʻo tagi mai le leo o le toto o lou uso 'iā te aʻu aʻi le eleele.
11 Ma o lenei ua malaia oe mai le eleele, ua faamaga mai lona gutu e talia le toto o lou uso mai lou lima;

Kaino, o le tagata muamua fanau i luga o le fogaeleele, o le tagata muamua lea na fanau mai i le fanau a le gata ma o ana upu muamua lava o se pepelo!

Aisea?

Faʻaaliga 12: 12
O lenei, 'ia' outou fiafia, le lagi e, ma 'outou o nonofo i ai. Oi talofa i ē nonofo i le lalolagi ma le sami! ona ua alu ifo le tiapolo ia te outou, ua i ai le ita tele, aua na ia iloa e puupuu lava lona taimi.

O le tiapolo ei ai sini autu 2:

• e taofia ai faamoemoega o le Atua e ala i le gaoi (lea e aofia ai le pepelo], fasiotia ma faaumatia
• ia tapuai e pei o le Atua na foafoaina

E pei o tama, pei o le tama.

I le John 8: 44, ua feagai Iesu Keriso ma se vaega faapitoa o Faresaio [taitai lotu].

Vaavaai i mea o loʻo ia fai e uiga ia i latou!

John 8: 44
O outou o lo outou tamā le tiapolo, o le a outou faia foi tuinanau o lo outou tamā. O ia o le fasioti tagata talu mai le amataga, ma e le nofo i le mea moni, aua e leai se mea moni ia te ia. Pe a tautala o ia i le pepelo, e tautala o ia i ana lava mea; auā o ia o le pepelo, ma lona tamā.

O le faʻaaogaina o le upu "tamā" o se faʻatusa o le tautala e taʻua o le faʻa-Eperu o le faʻaaliga tupuaga. O le upu tama o lona uiga o le amataga.

E manaia foi o pepelo o loʻo i totonu tuusaʻo o le fasioti tagata ma le faʻafomaʻi o le tino fasiotia tagata sili atu nai lo se isi lava pisinisi i le lalolagi ona o pepelo.

TALANOA I LE LIES #3: TALAFAASOLOPITO

Job 13
3 E mautinoa o le a ou tautala atu i le Silisiliese, ma ou te fia talanoa ma le Atua.
4 Ae o outou o tagata faʻamalo pepelo, o fomai uma outou leai se aoga.

O le fasifuaitau “leai se aoga” e sau mai le upu Eperu elil [Strong's # 457] ma o lona uiga “leai se aoga” ma le “leai se aoga”.

O le igoa "Belial" o se tasi o le tele o igoa o le tiapolo ma e 17 taimi na faʻaaogaina ai i le Tusi Paʻia: tasi i le II Korinito ma 16 taimi i le feagaiga tuai.

E tali tutusa lava ma le elil ma i mea uma na tutupu i le feagaiga tuai, e masani lava ona faʻasino i le tama a le Belial, o lona uiga "le aoga".

O le uluai faʻaaogaina o Belial i le Tusi Paia o le:

Teuteronome 13: 13
O nisi tagata, o le fanau a Belialiā te i latou, "Tatou ō ma ifo i atua 'ese, tou te leʻi iloa;

E tusa ai ma pepelo mai le tiapolo, o le numera 13 e sau faalua [i le taimi o le numera o le mataupu ma le tasi i le numera o le numera], o le aofaʻiga o taimi 4.

O lea i totonu o Iopu 13: 4, ua i ai a tatou 3 faʻasino i fatu o tagata gata, pepelo ma le fomaʻi:

1. Malosiaga: o lenei mea e faasino atu ie faamaualuga, oeo fanau a le gata [fanau a le tiapolo]  Kenese 3: 1 & 15
2. Lies: o lenei mea e faasino atu i le tiapolo, o le amataga o pepelo, ma ona atalii, oe tautala pepelo le minute latou te faatauina atu i le tiapolo, lo latou tama faaleagaga;  John 8: 44
3. E leai se aoga: Upu Eperu elil = leai se aoga. Belial o se tasi o igoa o le tiapolo o lona uiga foi le aoga o lona natura o le pepelo.  Teuteronome 13: 13

Le muamua faʻaaogaina o "fomaʻi" i le Tusi Paʻia FUAFUAGA o loʻo i totonu o le faʻamaumauga o le 3 faʻaaliga eseese i pepelo o tautalagia e fanau a le tiapolo.

O le upu faʻaEperu mo le "fomaʻi" i le Iopu 13: 4 o le rapha [Strong's # 7495] = "faʻamalolo, mafua ai ona faʻamalolo, fomaʻi, lipea, maeʻa lelei, ia lelei atoatoa".

O leova rapha o se tasi o le 7 togiola suafa o le Atua ma o lona uiga o le Alii loʻu faʻamalolo.

O "Fomaʻi e leai se aoga" o ni pepelo a le lalolagi a le Alii lo tatou faamalolo.

I Thessalonians 5: 21
Faʻailoga mea uma; taofi mau i mea lelei.

Faatasi ai ma le malamalama o le Tusi Paia ma le saienisi lelei, e mafai lava ona tatou vavae ese upumoni mai mea sese.

Nisi faʻataʻitaʻiga o pepelo pepelo

E tele pepelo eseʻese i totonu o faʻafomaʻi. Na ona matou suʻesuʻeina o nai.

O le mafuaaga lea o le toatele oi tatou o loʻo maʻi ma maʻi.

Pepelo #1: Ua maualuga tele lou cholesterol: e tatau ona e inuina se fualaau o le statin!

O loʻo i luga o le 300 faʻamaoniga leaga o le soifua maloloina e ala i le fuaina o fualaau.

O fuainumera o fuainumera ua faʻaaogaina ma le faʻaeteete e faʻasesē ai.

O le tele o isi pulega e tetee i fualaau faasaina, e pei o Dr. Joseph Mercola, DO.

5 mafuaʻaga sili e le faʻaaoga ai fualaau fualaau e Dr. Mercola.

Marion Nestle [Professor Paulette Goddard, o Meaʻai, Suesuega o Meaai, ma le Soifua Maloloina, Emerita, i le Iunivesite o Niu Ioka], i lana post blog Taumafa Meaʻai na taʻua i le aso Novema, 2013, na fai mai e tusa ai ma taiala fou a le cholesterol lea na lolomi talu ai nei e le AHA [American Heart Association]:

O le tele o tagata atamamai o le soifua maloloina e fautuaina e sili atu tagata e le tatau ona ave fua vailaʻau. O le AHA [Amerika Heart Association] ma le ACC [The American College of Cardiology] ua i ai uma sootaga tau tupe i le falemaʻi fualaau e maua mai a latou fautuaga fou.

Ma le isi, o le mafuaaga lea e tatau ai ona matou sailia mea uma ina ia mautinoa matou te iloa lelei le mea o loʻo tupu ma pe aisea.

Ou Peter 5 [Ua faaopoopo le Tusi Paia]
8 Ia mataala [lelei paleni ma pulea e oe lava], mataala ma mataala i taimi uma. O lena fili o oe, o le tiapolo, e fealualuaʻi solo e pei o le leona tagi, [o le fiaai], saili se tasi e 'ai.
9 Ae tetee ia te ia, ia mausali i lou faatuatua [e faasaga i lona osofaia-mausali, faatuina, le maluelue], i le iloa o aafiaga tutusa o mafatiaga o loo i ai i ou uso ma tuafafine i le lalolagi atoa. [E te le mafatia na o oe.]

Ou te ave fautuaga e ave statins ma le fatu masima…

Pepelo # 2: O le masima o le Himalayan sami o le masima sili lea e 'ai!

Lenei feʻau e le sau mai le Orthodox faiga faʻafomaʻi, ae o le soifua maloloina mea tau pisinisi! Na ou filifilia ma le tonu le masima piniki o le sami o Himalayan e faʻailoa ai ou te le faʻapito i le faiga faʻafomaʻi.

Fai mai fautua o le soifua maloloina e faapea o le masima Himalayan ua i ai i totonu o le 84 minerale eseese, lea ua faamaonia e le tele o pule tutoatasi ma e mautinoa lava tatou te manaʻomia ni minerale e sili atu.

Ae ui i lea, o se tasi o na minerale o le taʻitaʻia, o se tasi o mea sili ona matautia e iloa e le tagata.

List of top 10 toxic substances e le US Government.

[o isi vailaʻau, e pei o le meaʻai, vavao, cynanide, ma isi mea e mafai ona sili atu le vevela e isi pule, ae o loʻo faʻavae i luga o se faʻavae eseʻese o taʻiala o le faʻamaʻi].

O le a le tele o le taʻitaʻiga i le piniki lanu moana o le Himalayan?

O le faʻamalamalamaga nei mai le:

Tusi Faamaonia o le Suʻesuʻeina o le Original Himalayan Crystal Salt
Institute of Biophysical Research, Las Vegas, Nevada, ISA
Iuni 2001

O le mataupu autu o le masima suamalie Himalayan o le masima o le sami o 20 taimi e sili atu nai lo le maualuga ua manatu o se faafitauli.

O le lanumoana koluma latalata i le ogatotonu o le faʻatotoina o taʻitaʻi i piniki Himalayan sami masima. E saʻo, e naʻo le 0.10 ppm, o lona uiga o le 1/10 o le 1 vaega i le miliona, o se aofaʻiga e foliga mai e le iʻu lelei.

Peitai, 0.10 ppm = 100 ppb [vaega i piliona].

Dr. Sanjay Gupta, CNN's tele Emmy Award-manumalo pule sili failautusi, fai mai, "5 ppb o le mafuaʻaga e popole ai", peitai lanu piniki Himalayan sami masima 20 taimi!

Pepelo # 3: O le maʻisuka e le mafai ona togafitia

"Ae o le mea moni e leai se fofo mo le maʻi suka - e le o le ituaiga 1 maʻisuka poʻo le ituaiga 2 suka".

Lenei o se upusii mai www.webmd.com. Leo faʻamatalaga faʻafomaʻi e iloa e tagata uma e saʻo, a ea?

Maliu sese.

Vaʻai poʻo ai e faʻatupeina le webmd ma faʻasalalau atu i luga.

Kamupani faʻatau fale e pei o Eli Lily.

Kamupani faʻapolopolo ua faʻaleleia e pei o le General Mills.

Ua faʻatasi le FDA ma le upega tafaʻilagi, ae o le FDA o loʻo pulea e kamupanisi faʻakomepiuta ma faʻamalosolo kemisi pei o DowDuPont.

E leai se tasi o latou e popole mo lou soifua maloloina pe o le a le mea e sili ona e fiafia i ai.

Mai ia Dr. Mercola, DO: "O le WebMD matrix o se mea leaga tele, ma leaga o feeseeseaiga o aia na faatupuina ai ituaiga pepelo uma ma taufaasese. Ae o nei shenanigans e faigofie lava ona iloa ma aloese. Na ona Mulimuli i Tupe. ”

Faatusatusa le pogisa ma le faʻatafunaga o le webmd e uiga i le maʻisuka ma le laina muamua laina i le www.mercola.com:

O lona saʻo tonu lava.

Ae mai i le vaapiapi o le mafaufau i togafitiga faafomai, i se auala ua saʻo: e leai se fofo mo le maʻisuka ona e leai ni fualaau faasaina e mafai ona latou faatau atu oe e faʻamalolo ai oe i le maʻisuka!

FAAIUGA

O le tausiga o le soifua maloloina o se pisinisi e tolu miliona tala.

I Timothy 6: 10
mo o le alofa i tupe o le aʻa lea o mea leaga uma: E ui lava ina naunau nisi, ae ua latou sese mai le faatuatua, ma ua tuia i latou lava i le tele o faanoanoaga.

O pepelo mai i tama a le tiapolo ua ofi i totonu, faʻaleagaina, faʻatumuina ma pulepuletutu le faʻafomaʻi atoa [ma le vaega o totoe o le lalolagi] ma le iʻuga o le mauaina o le tele o tupe.

A e leai se mea e te manaʻonaʻo ai mo se mea, [aemaise lava tupe] leai se aofaiga e lava.

O le mafuaaga lena o le a le avea ai le lalolagi ma mea tatou te mananao i ai seia oo i le lagi lona tolu ma le lalolagi i se taimi mamao.

I le taimi nei, tatou te iloa le mea o loʻo tupu ma pe aisea, o lea e mafai ai ona tatou sauni ma manumalo.

I Thessalonians 5
2 Aua tou te iloa lelei lava o le aso o le Alii e oo mai e pei o se gaoi i le po.
3 Aua pe a latou fai mai, Filemu ma le saogalemu; Ona oo mai ai lea o le faafanoga faafuase'i ia te i latou, e pei o le tiga i se fafine ua fanau; Ma o le a latou le sao lava.

4 A o outou, le au uso e, e le oi le pouliuli, o loʻo oʻo mai lenā aso ia te 'outou e pei o se gaoi.

5 O 'outou uma lava o le fānau a le malamalama, ma fānau a le ao; tatou te lē o le po, po o le pogisa.
6 O le mea lea aua tatou te momoe, pei o isi; Ae ia tatou mataala ma ia faautauta.

O lenei e le mafai ona faʻatauasoina tatou e le pogisa, pepelo ma le le mautonu i le faʻafomaʻi.

Faataoto 22: 3
O le tagata poto e vaʻavaʻai i le leaga, 'ua lafi ai o ia;

I Korinito 15
57 Ae faafetai i le Atua, na te foaiina mai le manumalo e ala i lo tatou Alii o Iesu Keriso.
58 O le mea lea, oʻu uso pele e, 'ia faʻamaoni,' ia faʻamalosi, 'ia faʻateleina i le galuega a le Aliʻi, auā' ua 'outou iloa o la' outou galuega e lē fua fua i le Aliʻi.